ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 92/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 547 din 3 noiembrie 2011 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta S.M.M. împotriva pârâților Consiliul Județean Dolj - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și M.M.F.P.S. - A.N.P.H. - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, având ca obiect anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 45391 din 19 mai 2010. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că reclamanta a contestat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 45391/40450 din 19 mai 2010, iar prin Decizia nr. 2122 din 2 februarie 2010 emisă de Comisia Superioară a fost menținută încadrarea în grad de handicap ușor.

Conform actelor medicale și a raportului de expertiză medico-legală reiese că reclamanta suferă de diagnosticul întârziere mintală ușoară (QI-52) cu tulburări comportamentale și deficit adaptiv major. Instanța de fond a reținut că încadrarea în grad de handicap se face în baza actelor medicale și în conformitate cu Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. și 1992 al M.S.P. pentru aprobarea criteriilor medico-psihsociale. Criteriile medico-psihsociale, aprobate prin actele normative mai sus menționate, pentru evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale și psihosociale, stabilesc îndeplinirea mai multor condiții pentru încadrarea în unul din gradele de handicap.

Cum diagnosticul de care suferă reclamanta (întârziere mintală ușoară (QI-52) cu tulburări comportamentale și deficit adaptiv major) se încadrează potrivit criteriilor medico-psihosociale, în gradul de handicap ușor, instanța de fond a apreciat că certificatul de încadrare în gradul de handicap emis de Comisia de Evaluare precum și decizia Comisiei Superioare sunt corecte și în consecință a respins acțiunea. Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanta S.M.M. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a actului juridic dedus judecății.

Reclamanta susține că îndeplinește condiția privind QI, respectiv 52, asociată cu tulburări comportamentale și deficit adaptativ major, conform Legii nr. 762/1992 și Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și al Ministerului Sănătății Publice nr 762/2007, și se încadrează la categoria handicap accentuat sau major. Este corectă reținerea instanței de fond cu privire la QI-52, însă adevărat este că se omite faptul că aceasta întârziere mintală este asociată cu alte tulburări, care sunt edificatoare în încadrarea corectă a gradului de handicap. Practic această asociere cu alte tulburări, poate face ca o persoană care are QI-52, să poată fi încadrată într-un alt grad de handicap mult mai avansat, astfel că nu este definitorie doar valoarea QI.

Recurenta mai susține că instanța de fond, la stabilirea încadrării în gradul de handicap, nu a avut în vedere toate actele medicale depuse de reclamantă, respectiv diagnosticul stabilit în urma internărilor repetate, conform biletelor de ieșire din spital, fiind diagnosticată cu întârziere mintală medie cu tulburări comportamentale și deficit adaptativ major, ignorând forma agravantă privind tulburările comportamentale care conform concluziilor raportului de expertiză și diagnosticului stabilit, sunt de tip major. Profunzimea deficienței asociate determină încadrarea în categoria de persoană cu handicap în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale generate de structura sau structurile afectate.

În cazul de față este vorba de un deficit adaptativ major care conduce la concluzia încadrării în gradul de handicap accentuat. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Reclamanta S.M.M. a chemat în judecată A.N.P.H.

- Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Consiliul Județean Dolj - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj, solicitând instanței de judecată anularea Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 45391/40450 din 19 mai 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj și a Deciziei nr. 2122 din 02 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, în sensul că solicită încadrarea în gradul de handicap accentuat.

Raportându-ne la situația de fapt a reclamantei s-a arătat că aceasta a fost încadrată în gradul de handicap ușor, cu diagnosticul de Tulburare Organică de Personalitate și Intelect Liminar, Cod de boală F 07, Cod de Handicap 6,beneficiind de drepturile și facilitățile acordate de Legea nr. 448/2006 conform Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 45391/40450 din 19 mai 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj. Nemulțumită de încadrarea efectuată de către comisia teritorială, reclamanta a formulat contestație la Comisia Superioară care în urma analizării documentelor din dosar, prin Decizia nr. 2122 din 02 decembrie 2010 confirmă concluziile comisiei teritoriale de încadrare în grad de handicap ușor, cu același cod de boală, F 07, cod de handicap 5, cu diagnosticul de Tulburare Organică de Personalitate și Intelect Liminar, cu motivarea conform criteriilor medico-sociale aprobate prin Ordinul Comun 762 al M.M.F.E.S.

și nr. 1992 al M.S.P. Cele două comisii au avut în vedere reglementările legale în vigoare în materie și anume criteriile medico-sociale dispuse prin Legea nr. 448/2006, aprobate prin Ordinul Comun 762 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 al M.S.P. Pentru încadrarea în gradul de handicap accentuat, așa cum a solicitat reclamanta aceasta trebuia să îndeplinească, potrivit criteriilor prevăzute de Ordinul Comun 762 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 al MSP, la Cap. 1: Funcții mentale, Secțiunea I: Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mantale și psihosociale, următoarele condiții: - întârziere mentală accentuată QI-20-34; - cu inadaptabilitate la situații noi, conform vârstei cronologice; - ritm de dezvoltare lent, curba de perfecționare plafonată, având loc blocaje psihice; - aptitudine de a efectua sarcini simpli sub supraveghere, având nevoie de sprijin.

Din înscrisurile medicale depuse de reclamantă reiese faptul că aceasta se află în evidență și tratament pentru diagnosticul de întârziere mintală ușoară (QI-52) și tulburări de comportament și adaptativ pe fond encefalopat. Reclamanta a fost evaluată de către specialiștii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Dolj și s-a constatat că diagnosticul acesteia este Intelect Liminar, QI-74 și prin urmare s-a constatat că deci reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute de criteriile medico-psihosociale pentru încadrarea în gradul accentuat. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care o va menține.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.M.M. împotriva sentinței nr. 547/2011 din 3 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2013.