ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 700/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță a) cererea de chemare în judecată Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, secția civilă, litigii de muncă, înregistrată sub nr. 1265/40/2011, reclamanta B.T.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Botoșani și Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5827 din 30 noiembrie 2010 emis de pârât. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că se consideră nedreptățită prin emiterea certificatului sus menționat, deoarece în mod netemeinic s-a apreciat că nu se încadrează pentru a fi pensionată în grad de handicap, fiind diagnosticată cu neoplasm mamar drept.

b) Întâmpinarea formulată în cauză Prin întâmpinare, pârâtul a invocat pe cale de excepție, lipsa competenței secției civile a Tribunalului Botoșani, arătând că potrivit dispozițiilor art. 90 2 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, se stabilește că împotriva certificatelor de încadrare în grad de handicap se promovează contestație la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți București, deciziile Comisiei Superioare putând fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ la Curtea de apel. Reclamanta însă nu a uzat de procedura prealabilă obligatorie și nu s-a adresat comisiei superioare, a considerat că secția de contencios a tribunalului trebuie să constate admisibilitatea acțiunii, fiind vorba de contestarea unui act emis de o instituție locală.

c) Hotărârea Tribunalului, Prin Încheierea din 12 aprilie 2011, completul de litigii de muncă a admis excepția necompetenței materiale a secției civile a acestei instanțe și a înaintat cauza spre competentă soluționare Tribunalului Botoșani, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Prin sentința nr. 2649 din 27 octombrie 2011, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Botoșani și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap are ca atribuții stabilirea încadrării în grad și tip de handicap.

Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară. Potrivit art. 90 2 alin. (4) din același act normativ, Comisia superioară soluționează contestațiile formulate în condițiile prevăzute de art. 87 alin. (5) la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, eliberate de comisiile de evaluare și emite decizii de încadrare în grad de handicap, în sensul menținerii sau modificării gradului și tipului de handicap atestat prin certificatul emis de către comisiile de evaluare.

Conform art. 90 2 alin. (4), deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru. Astfel, în absența unor dispoziții exprese ale legilor speciale, atributive de competență, devin incidente prevederile legii-cadru în materia contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004, iar pornind de la rangul Comisiei superioare de evaluare a persoanelor cu handicap de instituie centrală, curtea de apel este competentă să soluționeze aceste litigii, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

d) sentința și considerentele Curții de apel Prin sentința nr. 65 din 22 februarie 2012 Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă acțiunea având ca obiect anulare act administrativ formulată de reclamanta B.T.E., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Botoșani, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Direcția Generală pentru Protecția Persoanelor cu Handicap, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți. Pentru a pronunța această sentință Curtea de apel a reținut că prin Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5827 din 30 noiembrie 2010 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Botoșani a apreciat că reclamanta B.E.

nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinele nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P., iar în cuprinsul acestui certificat se menționează că poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare. Prima instanță a arătat că potrivit art. 87 alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 448/2006, certificatul emis de comisia de evaluare poate fi contestat la Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în termen de 30 zile calendaristice de la comunicare. Instanța de fond a considerat că certificatul de încadrare a fost contestat cu depășirea termenului de 30 zile, motiv pentru care comisia nu s-a pronunțat prin decizie asupra contestației.

Față de împrejurarea că nu s-a emis o decizie de către Comisia superioară, s-a reținut că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă, astfel că s-a respins acțiunea ca inadmisibilă. 2. Instanța de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B.E. a) motivele de recurs În motivele de recurs reclamanta a arătat că acțiunea era admisibilă pentru că a formulat contestație împotriva deciziei de încadrare în grad de handicap, iar Comisia superioară trebuia să se pronunțe printr-o decizie și nu printr-o adresă. b) întâmpinarea formulată în cauză Comisia de Evaluare a persoanelor adulte cu handicap a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului. A susținut că reclamanta a formulat tardiv contestația administrativă.

c) analiza motivelor de recurs și a cererii de repunerii în termen Potrivit art. 103 C. proc. civ., neexercitarea unei căi de atac în termen legal atrage decăderea din dreptul de a exercita acea cale de atac, afară de cazul când legea dispune altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să exercite calea de atac. Această dispoziție a Codului de procedură civilă a fost denumită în literatura și practica de specialitate ca fiind instituția „repunerii în termen”. În speța prezentă, recurenta a depus acte medicale care dovedesc că a fost împiedicată să exercite calea de atac în termenul legal, starea de boală și prezența la un tratament medical în străinătate, fiind împrejurări mai presus de voința părții.

Față de starea de fapt dovedită cu acte și având în vedere prevederile art. 103 alin. (1) teza finală C. proc. civ., cererea de repunere în termen se va admite, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 103 C. proc. civ. În ceea ce privește criticile recurentei asupra soluției pronunțate de Curtea de apel, se constată că acestea sunt nefondate, după cum se va explica în continuare. Prin Certificatul nr. 5827 din 30 noiembrie 2010 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a constatat că reclamanta nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al M.M.F.E.S. și Ordinul nr. 1992/2007 al M.S.P. Potrivit art. 87 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, certificatul de încadrare în grad de handicap poate fi contestat în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Din precizarea aflată la fila 7 a dosarului din 2011, rezultă că reclamanta a formulat plângerea prealabilă la data de 12 aprilie 2011. Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul Botoșani la data de 28 ianuarie 2011, deci anterior formulării plângerii prealabile. Potrivit prevederilor art. 13 alin. (5) din H.G. nr. 430/2008, deciziile Comisiei superioare pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Legea nr. 554/2004 conține norme de ordin procedural, respectiv în art. 7 din acest act normativ s-a instituit obligația persoanei care se consideră vătămată printr-un act administrativ, de a solicita autorității emitente sau celei ierarhic superioare să revoce actul respectiv, mai înainte de a sesiza instanța de judecată cu anularea actului considerat nelegal.

Din redactarea textului menționat rezultă că procedura prealabilă are caracter obligatoriu, reprezentând o condiție obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuși dreptul la acțiune în contencios administrativ. Inadmisibilitatea este o sancțiune de drept procesual care intervine în cazurile prevăzute de lege, când sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei condiții prevăzute de lege. Așadar, inadmisibilitatea vizează respingerea acțiunii pentru neîndeplinirea unei condiții prealabile sesizării instanței, iar în speță nu s-a formulat plângere prealabilă. Plângerea prealabilă trebuie să fie anterioară sesizării instanței, această condiție nu se consideră îndeplinită în cazul în care, ulterior sesizării instanței cu acțiune în anulare, reclamanta a formulat plângere împotriva actului ce formează obiectul acțiunii în anulare.

În speță, reclamanta a formulat plângere prealabilă după introducerea acțiunii, astfel că la data sesizării instanței nu era îndeplinită condiția impusă prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel că acțiunea este inadmisibilă. Având în vedere explicațiile aduse în considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului formulată de recurenta-reclamantă B.E. Respinge recursul declarat de B.E. împotriva sentinței nr. 65 din 22 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2013.