ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 66/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 66/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea arbitrală înregistrată pe rolul Curții de
Arbitraj Comercial Internațional sub nr. 275/2008, reclamamanta SC P.A.G. SRL a
solicitat obligarea pârâtei SC R.T. SRL la:
- plata sumei de 16.783,76 euro reprezentând
contravaloarea cantității de 92,180 tone de orez descărcate și puse la
dispoziția societății pârâte,
- plata sumei de 364.140 euro reprezentând
penalități de 20% din valoarea prețului din contract și la plata cheltuielilor
arbitrale.
Prin sentința arbitrală nr. 124 din
26 mai 2009 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe
lângă C.C.I.R. a fost admisă în parte acțiunea arbitrală formulată de
reclamanta SC P.A.G. SRL împotriva pârâtei SC R.T. SRL, aceasta fiind obligată
să plătească reclamantei:
-suma de 16.783,76 euro cu titlu de
preț al mărfii livrate;
-suma de 16.783,76 euro cu titlu de
penalități;
-suma de 5.145 RON contravaloare
taxe arbitrale, proporțional cu suma totală acordată.
Împotriva sentinței arbitrale nr. 124
din 6 mai 2009 pronunțată în dosarul nr. 275/2008 de Curtea de Arbitraj
Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R. a formulat acțiune în anulare
petenta SC P.A.G. SRL, solicitând desființarea, în parte, a sentinței
arbitrale, iar pe fond admiterea în totalitate a acțiunii cu consecința
obligării pârâtei și la plata sumei de 364.140 euro reprezentând penalități de
20% din valoarea prețului, conform capătului 2 din cererea de arbitrare, cu
cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 15 din 26 ianuarie
2010, pronunțată în dosarul nr. 6493/2/2009 al Curții de Apel București, secția
a VI-a comercială, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea în anulare formulată
de petenta SC P.A.G. SRL împotriva sentinței arbitrale nr. 124 din 26 mai 2009
pronunțată în dosar nr. 275/2008 de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional
de pe lângă C.C.I.R..
În motivarea sentinței instanța a
reținut, în esență, că în cauză nu au fost încălcate dispoziții legale
imperative care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 364 lit. i) și f) C.
proc. civ.
Motivele acțiunii în anulare sunt
cele expres și limitativ prevăzute de art. 364 lit. a) – i) C. proc. civ., iar
soluționarea litigiului în echitate nefiind prevăzut expres de lege ca motiv al
acțiunii în anulare nu poate constitui motiv pentru admiterea acțiunii.
Prin judecata în echitate nu sunt încălcate
dispozițiile legale, întrucât legea este cea care dă dreptul de a se judeca
altfel, respectiv art. 360 alin. (2) C. proc. civ., iar pe de altă parte
potrivit dispozițiilor art. 970 C. civ., convențiile trebuie executate de bună
voie. De altfel doctrina a apreciat că echitatea este principiul care trebuie
să stea la baza oricărei judecăți, iar dreptul la un proces echitabil
reprezintă doar o aplicație concretă a principiului echității.
Și motivul doi al acțiunii în
anulare întemeiat în art. 364 lit. f) C. proc. civ. a fost apreciat ca
nefondat, în condițiile în care instanța arbitrală s-a pronunțat pe cererile cu
care a fost investită.
Faptul că a fost acordată o sumă mai
mică cu titlu de penalități, nu înseamnă că instanța nu s-a pronunțat pe ceea ce
s-a cerut.
Critica vizând încălcarea
dispozițiilor art. 1070 C. civ. a fost apreciată că atamează fondul cauzei, și
prin urmare, nu poate fi încadrată în prevederile art. 369 lit. f) C. proc.
civ.
Împotriva sentinței comerciale nr. 15
din 26 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București a formulat recurs petenta
SC P.A.G. SRL solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și
rejudecând cauza să se admită acțiunea în anulare formulată împotriva sentinței
arbitrale nr. 124 din 26 mai 2009 dispusă în dosarul nr. 275/2008 al Curții de
Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R. și ca urmare:
-să se desființeze, în parte,
sentința arbitrală;
-judecând pe fond să se admită în
totalitate acțiunea reclamantei SC P.A.G. SRL având în vedere dispozițiile art.
364 lit. f) și i) C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs,
recurenta prezintă pe larg circumstanțele particulare ale cauzei, regulile de
procedură aplicabile în cazul convenției arbitrale, motivele acțiunii în
anulare, apărările pârâtei din întâmpinare, iar critica efectivă vizând
nelegalitatea hotărârii reurate vizează motivele de recurs prevăzute de art. 304
pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Astfel, recurenta arată că sentința
recurată nu este motivată în raport cu motivele acțiunii în anulare, instanța
fiind obligată să răspundă tuturor criticilor formulate.
De asemenea, instanța de judecată a
aplicat greșit prevederile art. 1070 C. civ., instanța arbitrală neputând să
judece în echitate în raport de dispozițiile art. 1 C. proc. civ.
În completarea motivelor de recurs,
depuse la data de 24 martie 2010, recurenta a invocat greșita compunere a
completului de judecată fapt ce duce la nulitatea absolută a hotărârii recurate
în raport de dispozițiile art. 304 pct. 1 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestui motiv de
recurs, recurenta arată că greșit instanța de judecată, în complet unic, a
soluționat acțiunea în anulare a sentinței arbitrale în condițiile în care
completul de judecată trebuia compus din trei judecători, similar completului
ce a soluționat arbitrajul, în acest sens fiind și Decizia nr. V din
2001pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Intimata SC R.T. SRL a formulat întâmpinare
prin care solicită în esență resingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurată în
raport de criticile formulate și temeiurile de drept indicate de recurenta, se
constată că recursul este nefondat.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304
pct. 1 C. proc. civ. vizează normele de ordine publică referitoare la compunerea
completului de judecată dar invocarea acestui motiv de recurs de către recurentă
nu-și găsește incidența în speța de față avâînd în vedere dispozițiile art. 365
alin. (1) și 366
1
C. proc. civ.
Dispozițiile art. 365 alin. (1) C.
proc. civ. determină competența materială și teritorială a instanței căreia îi
revine sarcina de a soluționa acțiunea în anulare, dar în speța de față Curtea
de Apel București este instanța competentă material și teritorial să
soluționeze acțiunea în anulare în raport de textul de lege evocat.
Compunerea completului de judecată
pentru judecata acțiunii în anulare este reglementat de dispozițiile art. 366
1
,
text de lege introdus prin art. I pct. 1361 din O.U.G. nr. 138/2000, punct
introdus ulterior prin art. I pct. 63 din Legea nr. 215/2005.
Astfel, acțiunea în anulare se
judecă în completul prevăzut de lege pentru judecata în prima instanță, adică de
un singur judecător având în vedere dispozițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr.
304/2004, republicată.
Recursul împotriva hotărârii prin
care se soluționează acțiunea în anulare se judecă în complet de trei
judecători.
Ca urmare, instanța de judecată,
respectiv Curtea de Apel București a soluționat acțiunea în anulare formulată
de petenta SC P.A.G. SRL cu respectarea normelor imperative vizând compunerea
și constituirea instanței având în vedere dispozițiile art. 366
1
C.
proc. civ.
Recurenta a invocat în susținerea
motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ. Decizia nr. V din
25 iulie 2001 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție,
publicată în M. Of. nr. 675/25.10.2001 din această decizie și-a încetat
efectele prevăzute de art. 329 alin. (3) C. proc. civ. după modificarea codului
de procedură civilă prin Legea nr. 215/2005 respectiv dispozițile art. 366
1
C. proc. civ. prin care a fost stabilită compunerea completului de judecată
pentru soluționarea acțiunii în anulare.
Dispozițiile art. 304 pct. 7 C.
proc. civ., vizează nemotivarea unei hotărâri judecătorești atunci când nu se
arată motivele pe care aceasta se sprijină, dar și atunci când hotărârea
cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii dar sentința
recurată cuprinde motivele de fapt și drept pe care se sprijină, conform
cerințelor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., instanța examinând argumentele
petentei vizând acțiunea în anulare, respectiv incidența în cauză a
dispozițiilor art. 364 lit. i) și f) C. proc. civ. precum și dispozițiile art. 1070
C. civ. Instanța a ținut cont de specificitatea acțiunii în anulare a unei
hotărâri arbitrale care nu permite cenzurarea temeiniciei respectivei hotărâri,
ci numai un control judecătoresc al legalității acesteia din perspectiva motivelor
prevăzute limitativ de art. 364 lit. a) – i) C. proc. civ.
Aspectele vizând temeinicia
hotărârii arbitrale, respectiv fondul cauzei au fost analizate în limitele
prevăzute de art. 364 C. proc. civ., iar motivarea cuprinde succinte referiri
la doctrină și jurisprudență, într-o manieră clară și concisă, raționamentul
judecătorului fiind bazat pe lege, context în care nu se poate reține incidența
motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Nici motivul de recurs prevăzut de art.
304 pct. 9 C. proc. civ. nu-și găsește incidența în speța de față întrucât
prima instanță constituită conform art. 366
1
C. proc. civ. a
interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, ținând
cont de faptul că prin acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale este permis numai
cu control judecătoresc al legalității acesteia pentru motivele prevăzute
expres și limitativ de art. 364 lit. a) - i) C. proc. civ.
Prima instanță a efectuat controlul
de legalitate solicitat de petenta reclamantă în lumina motivelor prevăzute de art.
364 lit. i) și f), fără a putea să analizeze acțiunea arbitrală și argumentele
formulate în cadrul procesului arbitral, acestea fiind analizate de Tribunalul
Arbitral.
Întregul raționament al instanței
este corect întrucât motivele acțiunii în anulare vizând „judecata în echitate
fără a exista o cerere expresă a părților în acest sens” nu sunt norme de
ordine publică și nici nu pot fi considerate drept norme imperative ale legii
în sensul avut în vedere de prevederile art. 364 lit. i) C. proc. civ.
Dispozițiile art. 304 lit. i) C.
proc. civ. nu includ criticile cu privire la stabilirea situației de fapt pe
larg evocată de recurentă sau cu privire la interpretarea și aplicarea
prevederilor legale dispozitive, ci numai criticile cu privire la încălcarea
dispozițiilor imperative ale legii, independent de situația de fapt stabilită.
Clauza penală prevăzută de părți la art.
12 lit. a) alin. (2) din contractul de vânzare-cumpărare din 17 iunie 2008 a
fost stabilită în condițiile art. 969 C. civ. dar aceste dispoziții legale nu
sunt norme de ordine publică, (norme imperative) în sensul dispozițiilor art. 364
lit. i) C. proc. civ.
Faptul că instanța arbitrală a admis
în parte capătul doi de cerere vizând penalitățile solicitate nu duce la
incidența în cauză a dispozițiilor art. 364 lit. f) C. proc. civ., iar
împrejurarea că soluția pronunțată nu este mulțumitoare pentru recurentă nu
face aplicabile dispozițiile art. 364 lit. f) C. proc. civ.
De fapt, sub trena celor două motive
în anulare invocate, recurenta reclamantă a abordat fondul litigiului,
contestând starea de fapt reținută de Curtea de Arbitraj și modul în care s-a
făcut aplicarea în speță a normelor legale și a principiilor de drept.
Corect a reținut prima instanță că
prin invocarea dispozițiilor art. 1070 C. civ. de către petent se vizează
aspecte de fond ce nu pot fi încadrate în cazurile limitativ și expres
prevăzute de art. 364 lit. a) – i) C. proc. civ.
Concluzionând, se reține că motivele
de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 1, 7, 9 raportat la art. 304
1
C. proc. civ. și 366
1
C. proc. civ. sunt nefondate, motiv pentru
care Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respinge ca
nefondat recursul formulat de reclamanta SC P.A.G. SRL București împotriva
sentinței comerciale nr. 15 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția
a VI-a comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta SC P.A.G. SRL București împotriva sentinței comerciale nr.
15 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 ianuarie 2011.