ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4230/2013

Deliberând, în

condițiile art. 395 din noul C. proc. civ., asupra conflictului de competență de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Ploiești la data de 24 mai 2013, petenta Societatea Civilă Profesională

de Executori Judecătorești D.C.A. a solicitat instanței încuviințarea executării

urmăririi silite a imobilului situat în P., județul Prahova, înscris în C.F. a localității

Ploiești, compus din teren în suprafață de 1367 mp proprietatea intimaților S.S.M.,

D.S. și construcție compusă din P+4E, cu o suprafață construită la sol de 582, 36

mp, cu o suprafață totală de 2911,80mp, proprietatea intimatului N.N.

În motivarea cererii,

petentul a arătat că procedura executării silite a fost inițiată la solicitarea

creditorului, în baza titlurilor executorii reprezentate de contract de facilitate

de credit și garanție reală mobiliară din 25 aprilie 2008 pentru recuperarea unei

creanțe în cuantum de 1.418.645,46 euro și a accesoriilor acestora.

Judecătoria Ploiești

prin încheierea din camera de consiliu din data de 30 mai 2013, în temeiul dispozițiilor

art. 529 din noul C. proc. civ. a admis excepția necompetenței teritoriale și a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului

3, București.

În motivarea hotărârii

instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 650 alin. (1) și alin. (2) din

noul C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării

silite aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află biroul executorului

judecătoresc care face executare.

Învestită cu soluționarea

cauzei, Judecătoria sectorului 3, București, prin încheierea din camera de consiliu

din data de 29 iulie 2013 a declinat pricina spre soluționare Judecătoriei Ploiești.

Pentru a pronunța

o astfel de soluție, Judecătoria sectorului 3, București a reținut că potrivit dispozițiilor

art. 819 din noul C. proc. civ., competența de soluționare a cererilor de executare

silită imobiliară indirectă derogă de la regula generală instituită de dispozițiilor

art. 650 din noul C. proc. civ., și aparține instanței în circumscripția cărei se

află imobilul.

Judecătoria sectorului

3, București constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul dispozițiilor

art. 134 din noul C. proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție

pentru a hotărî asupra acestuia.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei

este reprezentat de cererea de încuviințare a executării silite asupra imobilului

situat în P., județul Prahova, înscris în C.F. a localității Ploiești, compus din

teren în suprafață de 1367 mp proprietatea intimaților S.S.M., D.S. și construcție

compusă din P+4E, cu o suprafață construită la sol de 582, 36 mp, cu o suprafață

totală de 2911,80mp, proprietatea intimatului N.N.

Procedura de încuviințare

a executării silite imobiliare a fost inițiată de petenta Societatea Civilă Profesională

de Executori Judecătorești D.C.A. în contradictoriu cu intimații S.S.M., N.N., D.S.

în vederea recuperării unei creanțe în cuantum de 1.418.645,46 euro și a accesoriilor

acesteia.

Noul C. proc.

civ. reglementează competența teritorială a executorilor judecătorești prin raportare

la raza teritorială a curții de apel în cadrul căreia urmează să se desfășoare executarea.

Astfel, conform art. 651 alin. (1) lit. a) „Dacă prin lege nu se dispune altfel,

hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul

judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează: a) în cazul urmării

silite a bunurilor imobile, al urmării silite a fructelor prinse de rădăcini și

al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția

curții de apel unde se află imobilul.”.

Potrivit dispozițiilor

art. 650 din noul C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția

căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara situațiilor

în care legea dispune altfel.

În capitolul II

„Urmărirea imobiliară”, secțiunea a 2-a „Încuviințarea urmării imobiliare” a noului

C. proc. civ., este reglementată competența de soluționare a cererilor de încuviințare

a executării silite imobiliare. Astfel, potrivit art. 818 alin. (1) „Cererea de

urmărire, însoțită de titlul executoriu și de dovada achitării taxelor de timbru,

se va îndrepta la executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a

cărei rază teritorială se află imobilul aparținând debitorului urmărit sau unei

alte persoane, dacă se urmărește un imobil ipotecat.” De asemenea, potrivit

art. 819 din același cod „După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va

solicita de îndată instanței de executare în circumscripția căreia se află imobilul

încuviințarea urmării lui silite, dispozițiile art. 664 și art. 665 aplicându-se

în mod corespunzător”.

Totodată, textul

art. 818 alin. (1) din noul C. proc. civ. constituie norme de competență teritorială

exclusivă a executorilor judecătorești, asemănătoare dispozițiilor art. 117

alin. (1) și alin. (2) din noul C. proc. civ. referitoare la competența teritorială

exclusivă a instanței de la locul situării imobilului.

Din coroborarea

art. 818 alin. (1) și a art. 819 raportat la dispozițiile art. 650 din noul C. proc.

civ. rezultă că cererea de executare silite se depune la executorul judecătoresc

care se află în circumscripția curții de apel în care se situează imobilul supus

procedurii executării silite imobiliare.

Drept urmare,

din interpretarea logică și sistematică a dispozițiilor legale mai sus menționate,

se constată că cererile de încuviințare a executării silite care au ca obiect imobile

se depun la judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul ce face obiectul

procedurii executării silite imobiliare.

Având în vedere

considerentele reținute, în cauză sunt aplicabile dispozițiile speciale în materie

de urmărire imobiliară reglementate de art. 819 noul C. proc. civ. și nu dispozițiile

generale ale art. 650 din noul C. proc. civ.

În speță, cererea

de încuviințare a executării silite imobiliare a fost formulată cu privire la un

imobil situat în municipiul P., județul Prahova. Potrivit art. 819 din noul C. proc.

civ. o astfel de cerere se adresează judecătoriei în raza căreia se află situat

imobilul. Cum imobilul se află în municipiul Ploiești, localitate care se află în

circumscripția Judecătoriei Ploiești, conform H.G. nr. 337/1993 privind stabilirea

circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, și având

în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materia

executării silite imobiliare, instanța competentă teritorial să judece pricina este

cea de la locul situării imobilului, respectiv Judecătoria Ploiești.

Față de cele ce

preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei Ploiești, în favoarea

căreia urmează a fi stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

2 octombrie 2013.