ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3163/2013

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 407 din 1 octombrie 2012 a Tribunalului Brăila, secția I civilă, a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare

formulată de contestatorul - reclamant F.M.G. împotriva Deciziei civile nr. 49

din 30 ianuarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 643/228/2010 de Tribunalul

Brăila, în contradictoriu cu pârâții – intimați F.M., F.D., F.L., F.L., Comisia

pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor -

Prefectura Brăila, Comisia locală de fond funciar Dudești și obligat

contestatorul să plătească intimatelor F.M. și F.D. suma de 700 lei

reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

decizii, contestatorul F.M.G. a formulat recurs înregistrat la Înalta Curte de

Casație și Justiție la 4 februarie 2013, invocând ca temei legal dispozițiile art.

304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

La termenul de

judecată, de la 6 iunie 2013, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția

necompetenței materiale a instanței supreme în soluționarea recursului declarat

de contestatorul F.M.G.

Analizând cu

prioritate excepția necompetenței materiale, în conformitate cu dispozițiile art.

137 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ., curțile de apel judecă, ca instanțe

de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale

în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale,

care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri

expres prevăzute de lege.

Cum, în speță,

contestatorul F.M.G. a învestit instanța cu o cerere de recurs împotriva Deciziei

nr. 407 din 1 octombrie 2012 a Tribunalului Brăila, față de prevederile legale

mai sus redate, se constată necompetența materială în soluționarea acestei

cereri de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În consecință,

decizia atacată cu recurs a fost pronunțată de Tribunalul Brăila, iar instanța

ierarhic superioară competentă să soluționeze cererea de recurs formulată de

contestatorul Florea M. Gheorghe este Curtea de Apel Galați.

Față de cele ce

preced, în conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 3 C. proc. civ., raportat

la art. 159 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin

Legea nr. 202/2010), soluționarea recursului formulat de contestatorul F.M.G. va

fi declinată în favoarea instanței competente, respectiv Curtea de Apel Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de

soluționare a recursului declarat de contestatorul F.M.G. împotriva deciziei nr.

407 din 1 octombrie 2012 a Tribunalului Brăila, secția I civilă, în favoarea

Curții de Apel Galați.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 iunie 2013.