ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1037/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1037/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului penal de față;
Prin
sentința penală nr. 182 din 01 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în
Dosarul nr. 9499/95/2011, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării
juridice a faptei inculpatului R.N. din art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, în
art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), rap. la
art. 10 lit. i
1
) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal
față de inculpatul R.N., pentru infracțiunea prev. de art. 9 lit. b) din Legea
nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 241/2005 rap. la art. 91 lit. c) C. pen.., s-a aplicat inculpatului 1.000 RON
amendă administrativă.
S-a constatat achitat prejudiciul.
A fost obligat inculpatul la 800 RON cheltuieli
judiciare statului din care suma de 200 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu
se va avansa din fondurile M.J.L.C către Baroul Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul
a reținut următoarele:
În luna septembrie 2010 SC G.I. SRL Tg.Jiu
a fost verificată de comisari din cadrul Gărzii Financiare Gorj și s-a constatat
că societatea nu a înregistrat în evidența contabilă, în perioada iulie 2008 - ianuarie
2010, nici o notă contabilă, nu a înregistrat nici venituri și nici cheltuieli,
deși în realitate desfășurase activități aducătoare de venituri.
Astfel, organele de poliție și comisarii
Gărzii Financiare Gorj au identificat un număr de 41 facturi fiscale pe care SC
G.I. SRL Tg-Jiu nu le-a înregistrat în evidența contabilă.
Din cele 41 de facturi, un număr de 9 facturi
fiscale reprezentau prestări servicii către Ocolul Silvic B.J., 4 facturi fiscale
prestări servicii către Obștea P.M., iar restul de facturi întocmite reprezentau
piese auto rezultate din dezmembrări, precum și de alte mărfuri către diverși beneficiari,
persoane fizice sau juridice.
Clienții persoane juridice menționați în
facturi au confirmat realitatea operațiunilor comerciale, cât și faptul că acestea
au fost achitate integral, eliberându-se în acest sens și chitanțe fiscale.
Organele fiscale au stabilit un impozit
pe profit suplimentar în sumă de 21.610 RON, datorat de SC G.I. SRL Tg-Jiu, pentru
perioada 01 aprilie 2008 - 30 septembrie 2010. La stabilirea acestui impozit pe
profit datorat bugetului de stat, organele fiscale au avut în vedere veniturile
realizate de societate, conform facturilor fiscale neînregistrate în evidența contabilă,
cât și estimarea unui număr de 29 de facturi fiscale ce nu au fost regăsite în carnetele
de facturi.
Având în vedere faptul că acesta nu este
un prejudiciu cert, ci stabilit estimativ de către organele fiscale, în cauză s-a
dispus efectuarea unei expertize financiar contabile ce a stabilit un prejudiciu
cert în cuantum de 12.534 RON reprezentând impozit pe profit aferent veniturilor
în sumă de 82.110,2 RON, ce nu au fost declarate de către societate.
În urma verificărilor, nu a rezultat că
facturile neidentificate în carnet au fost emise către vreun beneficiar, neputându-se
astfel stabili un eventual venit.
La data de 21 mai 2008, Tribunalul Gorj,
secția comercială, a pronunțat sentința nr. 127 în Dosarul 7273/95/2008 prin care
s-a dispus dizolvarea SC G.I. SRL, hotărâre irevocabilă prin nerecurare. Așadar,
de la această dată, SC G.I. SRL nu mai putea desfășura activități economice, fiind
dizolvată prin efectul sentinței mai sus menționate.
S-a reținut că inculpatul R.N. a avut o
atitudine sinceră, a recunoscut și regretat fapta comisă, așa cum a rezultat din
materialul probator.
Starea de fapt reținută de instanța de
fond s-a probat cu următoarele mijloace de probă: - sesizare Garda Financiară secția
Gorj; proces-verbal de constatare emis de Garda Financiară secția Gorj; sesizare
Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj; proces-verbal de constatare emis de
Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj; raport inspecție fiscală; balanță de
verificare; bilanț din 30 iunie 2008; facturi și chitanțe fiscale; raport de expertiză
contabilă; declarație inculpat.
Prima instanță a apreciat ca, fapta inculpatului
R.N., care, în calitate de administrator al SC G.I. SRL Tg-Jiu, în perioada iulie
2008 - ianuarie 2010 nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile realizate
și cheltuielile efectuate de societate, sustrăgându-se în acest mod de la plata
obligațiilor fiscale, cauzând bugetului de stat un prejudiciu de 12.445 RON, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de
art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Având în vedere că fapta inculpatului a
fost comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, în sensul că au existat un
număr de 41 facturi fiscale emise de societate care nu au fost înregistrate în evidența
contabilă și nici veniturile realizate, în cauză s-a dispus schimbarea încadrării
juridice a faptei în sensul reținerii în sarcina inculpatului a disp. art. 41
alin. (2) C. pen.
Întrucât inculpatul a achitat integral
prejudiciul, chiar dacă nu s-a realizat până la primul termen de judecată, în cauză
au fost reținute disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, dispoziții care
prevăd existența unei cauze de nepedepsire în situația în care inculpatul achită
prejudiciul.
Prin urmare, față de inculpat în baza
art. ll pct 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. i
1
) C. proc. pen. s-a dispus
încetarea procesului penal inculpatului urmând să-i fie aplicată o amendă administrativă.
S-a constatat achitat, de către inculpat,
prejudiciul de 12.534 RON.
împotriva sentinței Tribunalului Gorj a
declarat apel partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj.
În motivare, s-a susținut că nu sunt aplicabile
dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, întrucât prejudiciul a fost achitat
după primul termen de judecată.
Prin decizia penală nr. 187 din 29 mai
2012, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de partea civilă Direcția Generală
a Finanțelor Publice Gorj, împotriva sentinței penale nr. 182 din 01 noiembrie 2011,
pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 9499/95/2011, privind pe intimatul
inculpat R.N.
A desființat sentința sub aspectul laturii
penale.
În baza art. 9 lit. b) din Legea nr.
241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76
lit. d) C. pen., art. 320
1
alin. (1)-(7) C. proc. pen., a condamnat pe
inculpatul R.N. la pedeapsa de 1 an închisoare.
A aplicat disp. art. 71 și art. 64
alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de
încercare de 3 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen.
A atras atenția asupra consecințelor prev.
de art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus
suspendarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare avansate de stat
au rămas în sarcina acestuia.
S-a reținut că, în ceea ce privește situația
de fapt, Curtea a constatat că a fost corect reținută de către instanța de fond
în baza analizei probatoriului administrat: sesizarea Gărzii Financiare Gorj, procesul
verbal emis de aceeași instituție, sesizarea D.G.F.P. Gorj și procesul verbal de
constatare emis de această instituție, raportul de inspecție fiscală, balanța de
verificare, bilanțul din 30 iunie 2008, facturi și chitanțe fiscale, raportul de
expertiză contabilă, declarații inculpat.
S-a constatat că SC G.I. SRL Tg.Jiu, administrată
de inculpatul R.N. nu a înregistrat în evidența contabilă, în perioada iulie 2008
- ianuarie 2010, nici o notă contabilă, implicit nu a înregistrat nici venituri
și nici cheltuieli, deși în realitate desfășurase activități aducătoare de venituri.
Organele de poliție și comisarii Gărzii
Financiare Gorj au identificat un număr de 41 facturi fiscale pe care SC G.I.
SRL Tg-Jiu nu le-a înregistrat în evidenta contabilă.
Din cele 41 de facturi, un număr de 9 facturi
fiscale reprezentau prestări servicii către Ocolul Silvic B.J., 4 facturi fiscale
prestări servicii către Obștea P.M., iar restul de facturi întocmite reprezentau
piese auto rezultate din dezmembrări, precum și de alte mărfuri către diverși beneficiari,
persoane fizice sau juridice.
Clienții persoane juridice menționați în
facturi au confirmat realitatea operațiunilor comerciale, cât și faptul că acestea
au fost achitate integral, eliberându-se în acest sens și chitanțe fiscale.
Pentru stabilirea cu certitudine a prejudiciului
s-a dispus efectuarea unei expertize financiar contabile.
Din cuprinsul raportului de expertiza rezulta
ca prejudiciul este în cuantum de 12.534 RON reprezentând impozit pe profit aferent
veniturilor în sumă de 82.110,2 RON, ce nu au fost declarate de către SC G.I.
SRL Tg-Jiu.
Curtea a apreciat că, fapta inculpatului
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 lit. b) din
Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În mod greșit instanța de fond a reținut
in favoarea inculpatului disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, dispoziții
care prevăd existența unei cauze de nepedepsire în situația în care inculpatul achită
prejudiciul.
Astfel, potrivit art 10 alin. (1) din legea
241/2005, in cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscala prevăzute de
prezenta lege, daca in cursul urmăririi penale sau al judecații, pana la primul
termen de judecata, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat,
limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșita se reduc la jumătate.
Daca prejudiciul cauzat și recuperat in aceleași condiții este de pana la 100.000
euro, in echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca
prejudiciul cauzat și recuperat in aceleași condiții este de pana la 50.000 euro,
in echivalentul monedei naționale, se aplica o sancțiune administrativa, care se
înregistrează in cazierul judiciar.
Curtea a constatat ca, inculpatul a achitat
integral prejudiciul după primul termen de judecată, astfel încât in cauza nu se
pot reține disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
În consecință, ținând cont de dispozițiile
art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de partea civilă
Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, a desființat sentința penala nr. 182
din 01 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 9499/95/2011,
sub aspectul laturii penale și a fost condamnat inculpatul R.N. pentru săvârșirea
infracțiunii prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepsei care a fost
aplicată acestuia au fost avute în vedere criteriile
prev. de
art. 72 C. pen., gradul de pericol social
mediu al faptei, persoana inculpatului care a recunoscut și regretat fapta comisă,
necunoscut cu antecedente penale și a achitat integral prejudiciului creat, împrejurări
care au justificat reținerea in favoarea acestuia a disp. art. 74 lit. a) și
art. 76 lit. d) C. pen.
Au fost reținute in favoarea inculpatului
și disp. art. 320
1
C. pen., având in vedere faptul ca a recunoscut săvârșirea
faptelor reținute in sarcina sa solicitând judecarea pe baza probelor administrate
in faza de urmărire penală.
În ceea ce privește modalitatea de executare
a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că, in raport de persoana acestuia
care nu a mai fost condamnat penal, a recunoscut și regretat fapta comisă, nu a
fost cunoscut cu antecedente penale și a achitat integral prejudiciului creat, scopul
pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție.
În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen.,
inculpatului i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a
II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani,
stabilit potrivit art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen. a atras
atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 C. pen. privind revocarea suspendării
condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat
executarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)
C. pen. aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Împotriva deciziei penale nr. 187 din 29
mai 2012 a Curții de Apel Craiova a declarat recurs inculpatul R.N., motivând că
fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, urmând a se avea
în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, conduita în proces, de recunoaștere
a infracțiunii reținută în actul de sesizare a instanței.
Prin prisma cazului de casare prevăzut
în dispozițiile art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (pedepse greșit
individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau alte limite decât cele
prevăzute de lege), din oficiu, instanța a pus în discuția părților aplicabilitatea
prevederilor art. 74
1
C. pen., referitoare la reducerea pedepsei sau
aplicarea unei sancțiuni administrative în cazul anumitor infracțiuni, introduse
prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010, declarate neconstituționale prin decizia
nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale, care constituie o lege penală mai
favorabilă.
Recursul declarat de inculpatul R.N. este
fondat.
Se constată că în urma analizării materialului
probator administrat s-a reținut o corectă situație de fapt, o justă încadrare a
faptei inculpatului R.N., constatând că vinovăția acestuia a fost dovedită și întrunite
condițiile legale pentru răspunderea penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii
de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
În primă instanță, la termenul din 01 noiembrie
2011 când pricina s-a judecat în fond, inculpatul R.N. în prezența apărătorului
ales a declarat până la începerea cercetării judecătorești că recunoaște săvârșirea
faptei reținută în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să aibă
loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În fapt, s-a reținut că, în perioada iulie
2008 - ianuarie 2010, inculpatul R.N., administrator al SC G.I. SRL Târgu Jiu nu
a înregistrat în evidența contabilă veniturile realizate și cheltuielile societății,
sustrăgându-se în acest mod de la plata obligațiilor fiscale, cauzând bugetului
de stat un prejudiciu în cuantum de 12.534 RON.
Expertiza contabilă din faza de urmărire
penală a stabilit un prejudiciu în sumă de 12.534 RON, reprezentând impozit pe profit
aferent veniturilor de 82.110,2 RON, ce nu au fost declarate de către societate.
În cursul judecății, inculpatul a achitat
integral paguba, iar prima instanță a reținut că sunt incidente dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, care prevăd o cauză de nepedepsire în
situația în care inculpatul achită integral prejudiciul.
Prin urmare, a dispus încetarea procesului
penal pornit împotriva inculpatului R.N., în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.
2 lit. b) raportat la art. 10 lit. i
1
) C. proc. pen.
În apel, corect s-a apreciat că dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu-i sunt aplicabile inculpatului.
În conformitate cu art. 10 alin. (1) din
Legea nr. 241/2005, în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute
de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul
termen de judecată, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat,
limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000
euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă
prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro,
în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se
înregistrează în cazierul judiciar.
În speță, inculpatul R.N. a achitat integral
prejudiciul în cuantum de 12.534 RON în cursul judecății după primul termen de judecată
din data de 20 septembrie 2011, astfel că aplicarea unei sancțiuni administrative
nu se justifică, dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nefiind incidente
în cauză.
Pe de altă parte, se constată că sunt aplicabile
dispozițiile art. 74
1
C. pen.
Astfel, prevederile art. 74
1
C. pen. - reducerea pedepsei sau aplicarea unei sancțiuni administrative în cazul
anumitor infracțiuni - introduse prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010, dar
declarate neconstituționale prin Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale
publicată în M. Of. nr. 363 din 25 mai 2011, constituie o lege penală mai favorabilă.
în acest sens, se are în vedere că declararea ca neconstituțională a dispoziției
legale enunțate nu exclude aplicarea sa, ca lege penală mai favorabilă, potrivit
art. 13 C. pen., prin raportare și la data săvârșirii infracțiunii - iulie 2008
- ianuarie 2010, anterioară Deciziei nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale.
Dispozițiile legale enunțate - art. 74
1
C. pen. prevăd că în cazul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă, (...)
infracțiuni economice prevăzute în legi speciale (infracțiunea de evaziune fiscală
fiind una dintre acele infracțiuni economice la care textul face referire), prin
care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până
la soluționarea cauzei în primă instanță, învinuitul sau inculpatul acoperă integral
prejudiciul cauzat, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la
jumătate. La alin. (2) al art. 74
1
C. pen., se prevede că în situația
în care prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000
euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă
prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro,
în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă care se
înregistrează în cazierul judiciar.
În raport de sancțiunile penale ce sunt
prevăzute, dispozițiile art. 74
1
C. pen. constituie o lege penală mai
favorabilă.
În speță, inculpatul R.N. a achitat integral
prejudiciul cauzat bugetului de stat în cursul judecății, până la soluționarea cauzei
în primă instanță, conform chitanțelor depuse la dosar și ca atare, îi sunt aplicabile
dispozițiile art. 74
1
C. pen., cu consecința încetării procesului penal,
întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.
Pentru aceste considerente, în temeiul
dispozițiilor art. 385
15
pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de
Casație și Justiție, va admite recursul declarat de inculpatul R.N. împotriva deciziei
penale nr. 187 din 29 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru
cauze cu minori.
Va casa decizia și în parte sentința penală
nr. 182 din 1 noiembrie 2011 a Tribunalului Gorj și, rejudecând:
În temeiul art. ll pct. 2 lit. b) C.
proc. pen. raportat la art. 10 lit. i)/1 C. proc. pen., cu referire șa art. 74
1
alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., va dispune încetarea procesului penal față
de inculpatul R.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea
nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.și aplicarea sancțiunii administrative
a amenzii în cuantum de 1.000 RON.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc.
pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul
R.N. împotriva deciziei penale nr. 187 din 29 mai 2012 a Curții de Apel Craiova,
secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează decizia recurată și, în parte,
sentința penală nr. 182 din data de 01 noiembrie 2011 a Tribunalului Gorj și, rejudecând:
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C.
proc. pen. raportat la art. 10 lit. i
1
) C. proc. pen. cu referire la
art. 74 indice 1 alin. (1) C. proc. pen. și art. 13 C. pen. încetează procesul penal
față de inculpatul R.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea
nr. 241/2005 și aplică inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii
în cuantum de 1.000 RON.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Conform art. 192 alin. (1) pct. 2 lit.
a) C. proc. pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 600 RON cheltuieli
judiciare, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi, 26
martie 2013.