ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.03.2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1037/2013

HOTĂRÂRE
26.03.2013
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1037/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului penal de față;

Prin

sentința penală nr. 182 din 01 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în

Dosarul nr. 9499/95/2011, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării

juridice a faptei inculpatului R.N. din art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, în

art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), rap. la

art. 10 lit. i

1

) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal

față de inculpatul R.N., pentru infracțiunea prev. de art. 9 lit. b) din Legea

nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 241/2005 rap. la art. 91 lit. c) C. pen.., s-a aplicat inculpatului 1.000 RON

amendă administrativă.

S-a constatat achitat prejudiciul.

A fost obligat inculpatul la 800 RON cheltuieli

judiciare statului din care suma de 200 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu

se va avansa din fondurile M.J.L.C către Baroul Gorj.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul

a reținut următoarele:

În luna septembrie 2010 SC G.I. SRL Tg.Jiu

a fost verificată de comisari din cadrul Gărzii Financiare Gorj și s-a constatat

că societatea nu a înregistrat în evidența contabilă, în perioada iulie 2008 - ianuarie

2010, nici o notă contabilă, nu a înregistrat nici venituri și nici cheltuieli,

deși în realitate desfășurase activități aducătoare de venituri.

Astfel, organele de poliție și comisarii

Gărzii Financiare Gorj au identificat un număr de 41 facturi fiscale pe care SC

G.I. SRL Tg-Jiu nu le-a înregistrat în evidența contabilă.

Din cele 41 de facturi, un număr de 9 facturi

fiscale reprezentau prestări servicii către Ocolul Silvic B.J., 4 facturi fiscale

prestări servicii către Obștea P.M., iar restul de facturi întocmite reprezentau

piese auto rezultate din dezmembrări, precum și de alte mărfuri către diverși beneficiari,

persoane fizice sau juridice.

Clienții persoane juridice menționați în

facturi au confirmat realitatea operațiunilor comerciale, cât și faptul că acestea

au fost achitate integral, eliberându-se în acest sens și chitanțe fiscale.

Organele fiscale au stabilit un impozit

pe profit suplimentar în sumă de 21.610 RON, datorat de SC G.I. SRL Tg-Jiu, pentru

perioada 01 aprilie 2008 - 30 septembrie 2010. La stabilirea acestui impozit pe

profit datorat bugetului de stat, organele fiscale au avut în vedere veniturile

realizate de societate, conform facturilor fiscale neînregistrate în evidența contabilă,

cât și estimarea unui număr de 29 de facturi fiscale ce nu au fost regăsite în carnetele

de facturi.

Având în vedere faptul că acesta nu este

un prejudiciu cert, ci stabilit estimativ de către organele fiscale, în cauză s-a

dispus efectuarea unei expertize financiar contabile ce a stabilit un prejudiciu

cert în cuantum de 12.534 RON reprezentând impozit pe profit aferent veniturilor

în sumă de 82.110,2 RON, ce nu au fost declarate de către societate.

În urma verificărilor, nu a rezultat că

facturile neidentificate în carnet au fost emise către vreun beneficiar, neputându-se

astfel stabili un eventual venit.

La data de 21 mai 2008, Tribunalul Gorj,

secția comercială, a pronunțat sentința nr. 127 în Dosarul 7273/95/2008 prin care

s-a dispus dizolvarea SC G.I. SRL, hotărâre irevocabilă prin nerecurare. Așadar,

de la această dată, SC G.I. SRL nu mai putea desfășura activități economice, fiind

dizolvată prin efectul sentinței mai sus menționate.

S-a reținut că inculpatul R.N. a avut o

atitudine sinceră, a recunoscut și regretat fapta comisă, așa cum a rezultat din

materialul probator.

Starea de fapt reținută de instanța de

fond s-a probat cu următoarele mijloace de probă: - sesizare Garda Financiară secția

Gorj; proces-verbal de constatare emis de Garda Financiară secția Gorj; sesizare

Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj; proces-verbal de constatare emis de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj; raport inspecție fiscală; balanță de

verificare; bilanț din 30 iunie 2008; facturi și chitanțe fiscale; raport de expertiză

contabilă; declarație inculpat.

Prima instanță a apreciat ca, fapta inculpatului

R.N., care, în calitate de administrator al SC G.I. SRL Tg-Jiu, în perioada iulie

2008 - ianuarie 2010 nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile realizate

și cheltuielile efectuate de societate, sustrăgându-se în acest mod de la plata

obligațiilor fiscale, cauzând bugetului de stat un prejudiciu de 12.445 RON, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de

art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Având în vedere că fapta inculpatului a

fost comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, în sensul că au existat un

număr de 41 facturi fiscale emise de societate care nu au fost înregistrate în evidența

contabilă și nici veniturile realizate, în cauză s-a dispus schimbarea încadrării

juridice a faptei în sensul reținerii în sarcina inculpatului a disp. art. 41

alin. (2) C. pen.

Întrucât inculpatul a achitat integral

prejudiciul, chiar dacă nu s-a realizat până la primul termen de judecată, în cauză

au fost reținute disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, dispoziții care

prevăd existența unei cauze de nepedepsire în situația în care inculpatul achită

prejudiciul.

Prin urmare, față de inculpat în baza

art. ll pct 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. i

1

) C. proc. pen. s-a dispus

încetarea procesului penal inculpatului urmând să-i fie aplicată o amendă administrativă.

S-a constatat achitat, de către inculpat,

prejudiciul de 12.534 RON.

împotriva sentinței Tribunalului Gorj a

declarat apel partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj.

În motivare, s-a susținut că nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, întrucât prejudiciul a fost achitat

după primul termen de judecată.

Prin decizia penală nr. 187 din 29 mai

2012, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de partea civilă Direcția Generală

a Finanțelor Publice Gorj, împotriva sentinței penale nr. 182 din 01 noiembrie 2011,

pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 9499/95/2011, privind pe intimatul

inculpat R.N.

A desființat sentința sub aspectul laturii

penale.

În baza art. 9 lit. b) din Legea nr.

241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76

lit. d) C. pen., art. 320

1

alin. (1)-(7) C. proc. pen., a condamnat pe

inculpatul R.N. la pedeapsa de 1 an închisoare.

A aplicat disp. art. 71 și art. 64

alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de

încercare de 3 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen.

A atras atenția asupra consecințelor prev.

de art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus

suspendarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

A menținut restul dispozițiilor sentinței.

Cheltuielile judiciare avansate de stat

au rămas în sarcina acestuia.

S-a reținut că, în ceea ce privește situația

de fapt, Curtea a constatat că a fost corect reținută de către instanța de fond

în baza analizei probatoriului administrat: sesizarea Gărzii Financiare Gorj, procesul

verbal emis de aceeași instituție, sesizarea D.G.F.P. Gorj și procesul verbal de

constatare emis de această instituție, raportul de inspecție fiscală, balanța de

verificare, bilanțul din 30 iunie 2008, facturi și chitanțe fiscale, raportul de

expertiză contabilă, declarații inculpat.

S-a constatat că SC G.I. SRL Tg.Jiu, administrată

de inculpatul R.N. nu a înregistrat în evidența contabilă, în perioada iulie 2008

- ianuarie 2010, nici o notă contabilă, implicit nu a înregistrat nici venituri

și nici cheltuieli, deși în realitate desfășurase activități aducătoare de venituri.

Organele de poliție și comisarii Gărzii

Financiare Gorj au identificat un număr de 41 facturi fiscale pe care SC G.I.

SRL Tg-Jiu nu le-a înregistrat în evidenta contabilă.

Din cele 41 de facturi, un număr de 9 facturi

fiscale reprezentau prestări servicii către Ocolul Silvic B.J., 4 facturi fiscale

prestări servicii către Obștea P.M., iar restul de facturi întocmite reprezentau

piese auto rezultate din dezmembrări, precum și de alte mărfuri către diverși beneficiari,

persoane fizice sau juridice.

Clienții persoane juridice menționați în

facturi au confirmat realitatea operațiunilor comerciale, cât și faptul că acestea

au fost achitate integral, eliberându-se în acest sens și chitanțe fiscale.

Pentru stabilirea cu certitudine a prejudiciului

s-a dispus efectuarea unei expertize financiar contabile.

Din cuprinsul raportului de expertiza rezulta

ca prejudiciul este în cuantum de 12.534 RON reprezentând impozit pe profit aferent

veniturilor în sumă de 82.110,2 RON, ce nu au fost declarate de către SC G.I.

SRL Tg-Jiu.

Curtea a apreciat că, fapta inculpatului

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 lit. b) din

Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În mod greșit instanța de fond a reținut

in favoarea inculpatului disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, dispoziții

care prevăd existența unei cauze de nepedepsire în situația în care inculpatul achită

prejudiciul.

Astfel, potrivit art 10 alin. (1) din legea

241/2005, in cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscala prevăzute de

prezenta lege, daca in cursul urmăririi penale sau al judecații, pana la primul

termen de judecata, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat,

limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșita se reduc la jumătate.

Daca prejudiciul cauzat și recuperat in aceleași condiții este de pana la 100.000

euro, in echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca

prejudiciul cauzat și recuperat in aceleași condiții este de pana la 50.000 euro,

in echivalentul monedei naționale, se aplica o sancțiune administrativa, care se

înregistrează in cazierul judiciar.

Curtea a constatat ca, inculpatul a achitat

integral prejudiciul după primul termen de judecată, astfel încât in cauza nu se

pot reține disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.

În consecință, ținând cont de dispozițiile

art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de partea civilă

Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, a desființat sentința penala nr. 182

din 01 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 9499/95/2011,

sub aspectul laturii penale și a fost condamnat inculpatul R.N. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepsei care a fost

aplicată acestuia au fost avute în vedere criteriile

prev. de

art. 72 C. pen., gradul de pericol social

mediu al faptei, persoana inculpatului care a recunoscut și regretat fapta comisă,

necunoscut cu antecedente penale și a achitat integral prejudiciului creat, împrejurări

care au justificat reținerea in favoarea acestuia a disp. art. 74 lit. a) și

art. 76 lit. d) C. pen.

Au fost reținute in favoarea inculpatului

și disp. art. 320

1

faptelor reținute in sarcina sa solicitând judecarea pe baza probelor administrate

in faza de urmărire penală.

În ceea ce privește modalitatea de executare

a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că, in raport de persoana acestuia

care nu a mai fost condamnat penal, a recunoscut și regretat fapta comisă, nu a

fost cunoscut cu antecedente penale și a achitat integral prejudiciului creat, scopul

pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen.,

inculpatului i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani,

stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras

atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 C. pen. privind revocarea suspendării

condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat

executarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva deciziei penale nr. 187 din 29

mai 2012 a Curții de Apel Craiova a declarat recurs inculpatul R.N., motivând că

fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, urmând a se avea

în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, conduita în proces, de recunoaștere

a infracțiunii reținută în actul de sesizare a instanței.

Prin prisma cazului de casare prevăzut

în dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (pedepse greșit

individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau alte limite decât cele

prevăzute de lege), din oficiu, instanța a pus în discuția părților aplicabilitatea

prevederilor art. 74

1

aplicarea unei sancțiuni administrative în cazul anumitor infracțiuni, introduse

prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010, declarate neconstituționale prin decizia

nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale, care constituie o lege penală mai

favorabilă.

Recursul declarat de inculpatul R.N. este

fondat.

Se constată că în urma analizării materialului

probator administrat s-a reținut o corectă situație de fapt, o justă încadrare a

faptei inculpatului R.N., constatând că vinovăția acestuia a fost dovedită și întrunite

condițiile legale pentru răspunderea penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii

de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În primă instanță, la termenul din 01 noiembrie

2011 când pricina s-a judecat în fond, inculpatul R.N. în prezența apărătorului

ales a declarat până la începerea cercetării judecătorești că recunoaște săvârșirea

faptei reținută în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să aibă

loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În fapt, s-a reținut că, în perioada iulie

2008 - ianuarie 2010, inculpatul R.N., administrator al SC G.I. SRL Târgu Jiu nu

a înregistrat în evidența contabilă veniturile realizate și cheltuielile societății,

sustrăgându-se în acest mod de la plata obligațiilor fiscale, cauzând bugetului

de stat un prejudiciu în cuantum de 12.534 RON.

Expertiza contabilă din faza de urmărire

penală a stabilit un prejudiciu în sumă de 12.534 RON, reprezentând impozit pe profit

aferent veniturilor de 82.110,2 RON, ce nu au fost declarate de către societate.

În cursul judecății, inculpatul a achitat

integral paguba, iar prima instanță a reținut că sunt incidente dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, care prevăd o cauză de nepedepsire în

situația în care inculpatul achită integral prejudiciul.

Prin urmare, a dispus încetarea procesului

penal pornit împotriva inculpatului R.N., în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.

2 lit. b) raportat la art. 10 lit. i

1

) C. proc. pen.

În apel, corect s-a apreciat că dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu-i sunt aplicabile inculpatului.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din

Legea nr. 241/2005, în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute

de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul

termen de judecată, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat,

limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.

Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000

euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă

prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro,

în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se

înregistrează în cazierul judiciar.

În speță, inculpatul R.N. a achitat integral

prejudiciul în cuantum de 12.534 RON în cursul judecății după primul termen de judecată

din data de 20 septembrie 2011, astfel că aplicarea unei sancțiuni administrative

nu se justifică, dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nefiind incidente

în cauză.

Pe de altă parte, se constată că sunt aplicabile

dispozițiile art. 74

1

Astfel, prevederile art. 74

1

anumitor infracțiuni - introduse prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010, dar

declarate neconstituționale prin Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale

publicată în M. Of. nr. 363 din 25 mai 2011, constituie o lege penală mai favorabilă.

în acest sens, se are în vedere că declararea ca neconstituțională a dispoziției

legale enunțate nu exclude aplicarea sa, ca lege penală mai favorabilă, potrivit

art. 13 C. pen., prin raportare și la data săvârșirii infracțiunii - iulie 2008

- ianuarie 2010, anterioară Deciziei nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale.

Dispozițiile legale enunțate - art. 74

1

infracțiuni economice prevăzute în legi speciale (infracțiunea de evaziune fiscală

fiind una dintre acele infracțiuni economice la care textul face referire), prin

care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până

la soluționarea cauzei în primă instanță, învinuitul sau inculpatul acoperă integral

prejudiciul cauzat, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la

jumătate. La alin. (2) al art. 74

1

în care prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000

euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă

prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro,

în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă care se

înregistrează în cazierul judiciar.

În raport de sancțiunile penale ce sunt

prevăzute, dispozițiile art. 74

1

favorabilă.

În speță, inculpatul R.N. a achitat integral

prejudiciul cauzat bugetului de stat în cursul judecății, până la soluționarea cauzei

în primă instanță, conform chitanțelor depuse la dosar și ca atare, îi sunt aplicabile

dispozițiile art. 74

1

întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.

Pentru aceste considerente, în temeiul

dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de

Casație și Justiție, va admite recursul declarat de inculpatul R.N. împotriva deciziei

penale nr. 187 din 29 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Va casa decizia și în parte sentința penală

nr. 182 din 1 noiembrie 2011 a Tribunalului Gorj și, rejudecând:

În temeiul art. ll pct. 2 lit. b) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. i)/1 C. proc. pen., cu referire șa art. 74

1

alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., va dispune încetarea procesului penal față

de inculpatul R.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea

nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.și aplicarea sancțiunii administrative

a amenzii în cuantum de 1.000 RON.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Admite recursul declarat de inculpatul

R.N. împotriva deciziei penale nr. 187 din 29 mai 2012 a Curții de Apel Craiova,

secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează decizia recurată și, în parte,

sentința penală nr. 182 din data de 01 noiembrie 2011 a Tribunalului Gorj și, rejudecând:

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. i

1

) C. proc. pen. cu referire la

art. 74 indice 1 alin. (1) C. proc. pen. și art. 13 C. pen. încetează procesul penal

față de inculpatul R.N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea

nr. 241/2005 și aplică inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii

în cuantum de 1.000 RON.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Conform art. 192 alin. (1) pct. 2 lit.

a) C. proc. pen. obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 600 RON cheltuieli

judiciare, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi, 26

martie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 579/2014
faptă pentru care răspunderea revine administratorului P.D. Pe parcursul urmăririi penale, P.D. a achitat prejudiciul produs, respectiv suma de 1.500 lei, conform chitanței din 04 februarie 2013 și suma de 3.256 lei conform chitanței din 21
ÎCCJ 2014-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 196/2014
200 RON onorariu avocat oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul Gorj. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 237/P/2011 din 23 augu
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 110/2014
196 din 15 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 5959/95/2011. A fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 760 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu. Examinâ
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 306/2014
- chitanța nr. X65 din data de 1 august 2005 emisă de SC G.I. SRL Gorj; - chitanța nr. X66 din data de 1 septembrie 2005 emisă de SC G.I. SRL Gorj; - chitanța nr. X67 din data de 2 septembrie 2005 emisă de SC G.I. SRL Gorj; - chitanța nr. X
ÎCCJ 2014-03-14
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 941/2014
. Prin Decizia penală nr. 283 din 24 septembrie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj - Agenția Naț
Sursă