ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 110/2014

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 196 din 15 noiembrie 2011, Tribunalul Gorj, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.S. - domiciliul în com. Arcani, sat Câmpoieni, jud. Gorj, administrator al SC S.P.C. SRL Arcani, cetățean român, stagiul militar satisfăcut, studii superioare economice, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale, la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. În baza art. 81 C.pen s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de art. 82 C. pen., termenul de încercare fiind compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, respectiv 5 ani.

S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat executarea pedepsei accesorii. S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 12 din Legea nr. 241/2005. S-a dispus anularea facturilor fiscale și a chitanțelor aferente false ( 20 facturi fiscale precizate în rechizitoriul parchetului la pag. 2, după cum urmează: 15 facturi fiscale (din 15 ianuarie 2009; din 01 iulie 2009; din 30 iulie 2009; din 02 august 2009; din 31 august 2009; din 01 septembrie 2009; din 29 septembrie 2009; din 30 septembrie 2009; din 30 septembrie 2009; din 23 octombrie 2009; din 24 noiembrie 2009; din 03 decembrie 2009; din 16 decembrie 2009; din 18 decembrie 2009, din 18 decembrie 2009;) emise de furnizorul SC V.I.

SRL Petroșani, 3 facturi fiscale (din 01 martie 2009; din 02 martie 2009; din 01 aprilie 2009) emise de SC C.D.I.A. SRL Brașov, o factură fiscală (din 30 septembrie 2009) emisă de SC O.C. SRL București și o factură fiscală (din 04 august 2009) emisă de SC D.M. SRL Neamț. S-a dispus menținerea sechestrului asigurător asupra autoturismul aparținând inculpatului. A fost obligat inculpatul la 26.522 lei, reprezentând despăgubiri civile, cu dobânzile legale aferente până la data plății către D.G.F.P. Gorj. A fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare statului. S-a dispus comunicarea prezentei sentințe la data rămânerii definitive a acesteia către Oficiul Registrului Comerțului Gorj.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu nr. 2464/P/2010 din 07 aprilie 2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C.S., pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În fapt, s-a reținut că învinuitul C.S. are calitatea de administrator și asociat unic al SC S.P.C. SRL Arcani, societate comercială înființată de învinuit în anul 1997 și care are ca principal obiect de activitate „fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos", cod C.A.E.N. 2369, fiind plătitoare de T.V.A. și impozit pe profit de la data înființării, din anul 1997. La data de 27 aprilie 2010 Garda Financiară, secția Gorj a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu cu privire la faptul că inculpatul C.S., în calitate de administrator al SC S.P.C.

SRL Arcani a înregistrat în evidența contabilă a societății comerciale, în cursul anului 2009, un număr de 20 de facturi fiscale întocmite în fals, cu valori sub 5.000 lei, cu scopul de a se evita circuitele bancare și de a deduce în mod fraudulos T.V.A.-ul de plată către bugetul de stat în sumă de 13.791 lei și impozitul pe profit în sumă de 11.614 lei, solicitând efectuarea de cercetări față de învinuit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea 241/2005, cauza fiind înregistrată sub nr. 2646/P/2010. La data de 20 mai 2010, A.N.A.F. - D.G.F.P.

Gorj a sesizat aceleași aspecte cu referire la constatările efectuate de organul de control operativ, calculând un impozit pe profit suplimentar de 13.314 lei, impozit mai mare decât impozitul minim anual calculat și achitat de agentul economic în sumă de 4.333 lei, astfel că impozitul pe profit suplimentar datorat bugetului de stat a fost stabilit la suma de 8.880 lei. Cu privire la T.V.A. de plată, echipa de inspecție fiscală a calculat un prejudiciu de 13.791 lei în anul 2009, cauza fiind înregistrată sub nr. 3494/P/2010. Cele două cauze au fost conexate la numărul unic 2646/P/2010.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat următoarea stare de fapt: În urma verificării efectuate de către echipa de control operativ a Gărzii Financiare, secția Gorj, în evidența contabilă a societății comercial administrate de învinuit au fost identificate un număr total de 20 facturi fiscale,după cum urmează: 15 facturi fiscale (din 15 ianuarie 2009; din 01 iulie 2009; din 30 iulie 2009; din 02 august 2009; din 31 august 2009; din 01 septembrie 2009; din 29 septembrie 2009; din 30 septembrie 2009; din 30 septembrie 2009; din 23 octombrie 2009; din 24 noiembrie 2009; din 03 decembrie 2009; din 16 decembrie 2009; din 18 decembrie 2009, din 18 decembrie 2009;) emise de furnizorul SC V.I.

SRL Petroșani, 3 facturi fiscale (din 01 martie 2009; din 02 martie 2009; din 01 aprilie 2009) emise de SC C.D.I.A. SRL Brașov, o factură fiscală (din 30 septembrie 2009) emisă de SC O.C. SRL București și o factură fiscală (din 04 august 2009) emisă de SC D.M. SRL Neamț, despre care au existat suspiciuni cu privire la autenticitatea acestora și realitatea acestor „achiziții" de mărfuri. Procedându-se la verificarea acestor societăți comerciale, s-a stabilit faptul că SC V.I. SRL Petroșani este o societate de tip fantomă care nu funcționează la sediul social declarat și nu a depus declarații de impozite și taxe, fiind propusă spre a deveni contribuabil inactiv fiscal, existând mai multe sesizări penale pentru alte astfel de facturi fiscale identificate și îi evidențele contabile ale altor societăți comerciale.

De asemenea, s-a stabilit că C.N.P.-urile persoanelor care figurează ca delegați pe aceste facturi fiscale de „aprovizionare" cu materiale consumabile utilizate În activitatea industrială (discuri diamantate, cuțite de strung, filiere, tarozi, contactori, ș.a.) sunt fictive. Cea de-a doua societate comercială, respectiv SC C.D.I.A. SRL Brașov a avut activitatea comercială suspendată în anul 2009, în anul 2008 nu a desfășurat nici un fel de activitate, iar capitalul social real al societății a fost de 200 lei, în timp ce pe facturile fiscale fictive capitalul social era de 14.500 lei. C.N.P.-ul menționat pe facturile fiscale de aprovizionare cu materiale consumabile utilizate în activitatea industrială (discuri diamantate, contactori, bronz laminat, ș.a.) ca fiind al delegatului furnizorului este fictiv.

Cu privire la factura fiscală emisă în numele SC O.C. SRL București s-a constatat că această societate comercială a desfășurat în anul 2008 activități de interpretare artistică, respectiv organizarea de spectacole, acest lucru fiind vizibil și facil de verificat doar accesând pagina de internet a acestui agent economic, conform anexei nr. 9 a actului de control. C.N.P.-ul menționat în factura fiscală de aprovizionare cu rulmenți industriali este de asemenea fictiv, iar capitalul social real al societății a fost de 190.000 lei, în timp ce pe factura fiscală fictivă capitalul social era de 21.000 lei. Cu privire la factura fiscală emisă în numele SC D.M. SRL Neamț s-a constatat că această societate comercială nu a avut relații comerciale cu societatea comercială administrată de învinuit.

Din nota explicativă dată de administratorul acestui agent economic a rezultat că nu-l cunoaște pe învinuit și că societatea are un alt cont bancar decât cel înscris pe facturi, are alt capital social și nu cunoaște numele delegatului înscris pe acest document fiscal cu regim special. Prin înregistrarea acestor facturi fiscale în evidența contabilă a societății comerciale administrate de învinuit, acesta a folosit aceste formulare cu regim special ca suport al înregistrării de cheltuieli cu marfa deductibile fiscal, având ca influență diminuarea profitului impozabil întrucât tranzacțiile menționate în cuprinsul acestor facturi fiscale nu au avut loc în realitate. Prejudiciul calculat de echipa de inspecție fiscală cu titlul de impozit pe profit a fost de 8.880 lei, deoarece din impozitul pe profit calculat de echipa de control operativ de 13.791 lei s-a scăzut suma de 4.333 lei plătită de învinuit cu titlu de impozit minim anual.

De asemenea, prin înregistrarea în evidențele contabile a acestor facturi fiscale false ce atestă operațiuni fictive de achiziție de mărfuri, aceste formulare au constituit suport al deducerii T.V.A., prejudiciindu-se bugetul de stat cu suma de 13.790 lei T.V.A. de plată dedus ilegal, prejudiciul total adus bugetului de stat fiind de 26.522 lei. Fictivitatea tranzacțiilor a fost probată și de faptul că toate aceste facturi fiscale au fost întocmite sub pragul minim de 5.000 lei/zilnic și decontate exclusiv în numerar, pe baza unor chitanțe fiscale, evitându-se circuitele bancare întrucât acestea nu pot opera în cazul unor societăți comerciale inexistente sau de tip fantomă cum este cazul celor trei societăți comerciale arătate mai sus.

În cauză a fost efectuată o expertiză grafoscopică ce a concluzionat, prin raportul de constatare tehnico-științifică din 12 iunie 2010, că scrisul de completare de pe toate cele 20 de facturi fiscale a fost executat de aceeași persoană, aspect care coroborat cu celelalte mijloace de probă este de natură a confirma faptul că învinuitul a avut cunoștință despre fictivitatea acestor formulare fiscale cu regim special, întrucât este imposibil ca în cazul celor 4 societăți comerciale total diferite, din patru zone geografice distincte ale țării, reprezentate fictiv de un număr de 4 delegați diferiți ca nume și C.N.P., toate cele 20 de facturi fiscale să fie scrise de un singur scriptor. Fiind audiat, inculpatul C.S.

a declarat că tranzacțiile comerciale au fost reale și că el nu a avut cunoștință despre faptul că facturile fiscale au fost false, sau că furnizorii menționați în cuprinsul lor erau agenți economici de tip fantomă sau cu un alt obiect de activitate, însă nu a putut preciza numele persoanelor care i-au vândut efectiv marfa sau să precizeze alte detalii despre aceștia, limitându-se la a declara vag și neargumentat că acești delegați i-au vândut mărfurile, iar învinuitul le-a achitat personal sume de bani, în numerar, de aproximativ 5.000 lei zilnic, valoarea totală a sumelor achitate de învinuit către cei patru delegați fiind de 86.376,60 lei. învinuitul a mai precizat că nu-și poate explica motivul pentru care toate cele 20 de facturi fiscale sunt scrise de aceiași persoană.

Susținerile inculpatului nu au putut fi reținute, pentru următoarele considerente: - cele patru societăți comerciale furnizoare fie au comportament de tip fantomă, fie au alt obiect de activitate, gen programe artistice sau organizări de spectacole și în mod firesc nu au comercializat către învinuit mărfuri industriale cum ar fi discuri diamantate, filiere, scule, etc; - facturile fiscale emise în numele acestor societăți comerciale sunt false, capitalul social înscris în antetul lor fiind diferit față de capitalurile sociale reale ale acestor societăți, iar numele și C.N.P.

- urile delegaților sunt fictive; - scrisul de completare a tuturor facturilor fiscale deși emise fictiv de patru societăți comerciale din patru zone geografice diferite, Petroșani, Brașov, București, Neamț, aparține unui scriptor unic, în condițiile în care învinuitul a declarat că delegații acestor furnizori au fost persoane distincte, - toate facturile fiscale au fost emise sub pragul de 5.000 lei, toate decontate în numerar evitându-se circuitele bancare tocmai datorită faptului că trei societăți comerciale nu dețineau conturi bancare, fiind de tip fantomă, iar cea de-a patra era străină de operațiunile respective, - învinuitul, deși a plătit numerar-cash suma totală de 86.376,86 lei către acești delegați, nu poate preciza cine sunt aceste persoane, menționând -,, doar niște porecle fără importanță și fără posibilitatea de a fi verificate, toate aceste argumente fiind de natură a concluziona că tranzacțiile în litigiu sunt fictive.

În cauză a fost dispusă și efectuată o expertiză contabilă care a concluzionat că există indicii potrivit cărora tranzacțiile atestate de facturile fiscale în litigiu nu sunt operațiuni reale, ele nederulându-se între societățile comerciale ce figurează ca emitente și SC S.P.C. SRL cu toate că în evidența contabilă a acesteia din urmă, facturile fiscale respective au fost corect înregistrate întocmindu-se chiar și note de recepție și constatare de diferențe, acesta fiind de fapt și obiectivul urmărit de către învinuit, acela de a înregistra în contabilitate și de a da un circuit aparent legal unor documente false, care să justifice cheltuieli fictive în vederea deducerii impozitului pe profit și a T.V.A.-ului de plată.

Expertul contabil a concluzionat că dacă SC S.P.C. SRL Arcani a înregistrat facturile fiscale aflate în litigiu în scopul sustragerii de la plată a impozitului pe profit datorat și a T.V.A. datorată prin diminuarea bazei impozabile atunci se consideră că tranzacția referitoare la vânzarea-cumpărarea respectivelor mărfurilor nu a fost efectiv realizate deoarece nu a avut loc transmiterea dreptului de proprietate de la vânzător li cumpărător, neexistând o livrare de bunuri pentru vânzător sau o achiziție de bunuri pentru cumpărător, tranzacțiile fiind considerate fictive, prejudiciul total adus bugetului de stat fiind de 26.522 lei. Atât învinuitul cât și D.G.F.P. Gorj nu au avut de făcut obiecțiuni cu privire la conținutul și concluziile expertizei contabile.

Conform întreg probatoriului administrat în cauză, scopul înregistrării acestor facturi fiscale fictive în evidenta contabilă a fost acela de a da o proveniență aparent legală unor mărfuri provenite din alte destinații și de a genera în mod artificial cheltuieli deductibile fiscal și T.V.A. deductibil, operațiuni ce au avut ca efect diminuarea profitului impozabil și a T.V.A.-ului de plată către bugetul de stat, cauzând în acest mod un prejudiciu total de 26.522 lei, nerecuperat până la finalizarea cercetărilor. Din procesul-verbal întocmit la data de 09 iunie 2010 de către organele de poliție, precum și din adresa din 29 octombrie 2010 emisă de către D.E.P.A.B.D.E.P. - Biroul Județean Gorj privind stabilirea veridicității codurilor numerice personale și a actelor de identitate asociate cu numele delegaților din cele 20 de facturi fiscale în litigiu a rezultat că C.N.P., G.M., cu C.I.

sau B.I., G.M., cu C.I. sau B.I., C.D., cu C.I. sau B.I. - P.C., D.R. cu C.I. sau B.I., P.L., cu C.I. sau B.I., C.M., cu C.I. sau B.I., nu există, având eronată cifra de control în cuprinsul codului numeric personal și respectiv seriile actelor de identitate nu au fost atribuite acestor persoane. S-a stabilit că buletinul de identitate a aparținut până în anul 2005 persoanei S.I. din oraș Jimbolia, jud. Timiș, însă în anul 2009 când acest act de identitate apare menționat în cuprinsul facturii fiscale emise de SC C.D. SRL Săcele către SC S.P.C. SRL Arcani, nu mai figura atribuit vreunei persoane. De asemenea, buletinul de identitate aparține numitei M.L., cetățean român stabilit în Israel din anul 1999, astfel că în anul 2009 când acest act de identitate apare menționat în cuprinsul facturii fiscale emise de SC O.C.

SRL București către SC S.P.C. SRL Arcani, titularul actului de identitate era plecat în Israel. Buletinul de identitate aparține numitei Z.D. din com. Farcașa, jud. Neamț, ci nu lui P.L. așa cum se menționează în fals în cuprinsul facturii fiscale emise de SC D.M. SRL Piatra-Neamt către SC S.P.C. SRL Arcani. Au fost identificate autovehiculele menționate în cuprinsul facturilor fiscale aflate în litigiu, iar conform adresei din 22 noiembrie 2010 a S.P.C.R.P.C.I.V. Gorj sunt autoturisme, improprii transportului de mărfuri. Au fost întocmite adrese către D.G.F.P. Hunedoara, București, Brașov, Neamț, rezultatul fiind următorul: - D.G.F.P. Neamț a comunicat faptul că factura fiscală în litigiu și carnetul chitanțier din care face parte chitanța nu figurează în evidențele transmise de distribuitorul autorizat pentru județul Neamț; - D.G.F.P.

București a comunicat faptul că după data de 01 ianuarie 2007 formularele cu regim special nu s-au mai numerotat în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 831/1997, iar factura fiscală din 01 iulie 2009 și chitanța aferentă nu se regăsesc între formularele cu regim special ridicate de reprezentantul legal al SC L.L. SRL București înainte de 01 ianuarie 2007, fără a se proba faptul că această factură fiscală nu a fost însă ridicată ulterior acestei date de 01 ianuarie 2007; - D.G.F.P. Brașov a comunicat faptul că după data de 01 ianuarie 2007 formularele cu regim special nu s-au mai numerotat în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 831/1997într-un regim centralizat și aflat sub controlul Imprimeriei Naționale, utilizatorul având obligația ținerii unui regim intern al formularelor la nivel de unitate.

După întocmirea de adrese către O.R.C. de pe lângă Tribunalele București, Hunedoara, Neamț și Brașov, prin comisii rogatorii au fost identificați și audiați martorii A.N., administratorul SC V.I. SRL Petroșani S.O., administratorul SC D.M. SRL Piatra-Neamț, M.V.; asistent manager al SC O.C. SRL București care au infirmat emiterea de facturi fiscale către societatea comercială administrată de învinuit,, arătând că nu au obiecte de activitate similare cu cel al societății SC S.P.C. SRL Arcani și că nu au livrat mărfurile arătate în cuprinsul celor 20 de facturi fiscale aflate la dosarul cauzei, care sunt false. Martorul F.l., administratorul SC C.D. SRL Săcele nu a putut fi audiat, fiind plecat în Italia de mai mult timp.

Prin adresa din 01 noiembrie 2010, D.G.F.P. Gorj - Biroul G.R.C.M.D.F.B. care a comunicat că SC S.P.C. SRL Arcani a fost plătitoare de T.V.A. si impozit pe profit în perioada supusă controlului fiscal pentru perioada ianuarie-decembrie 2009. S-a stabilit că factura fiscală emisă de SC L.L. SRL București a fost înregistrată în evidența contabilă a societății comercial' administrate de către învinuit și că nu are la bază operațiuni reale, nefăcând obiectul prezentei cauze penale și a prejudiciului aferent acesteia. Fapta inculpatului C.S., care în calitate de administrator al SC S.P.C. SRL Arcani, în cursul anului 2009 (ianuarie-decembrie), a înregistrat în evidența contabilă a societății cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale și care reflectă operațiuni fictive, în modalitatea descrisă mai sus, cauzând un prejudiciu în cuantum de 26.522 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. Caracterizând persoana învinuitului, s-a reținut că acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar prejudiciul nu a fost recuperat. Cu privire la înscrisurile false, respectiv facturile fiscale și chitanțele aferente, care nu reflectă operațiuni comerciale reale, instanța de judecată se va pronunța cu privire la anularea acestora. Totodată, s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală, în vederea continuării cercetărilor și identificării autorilor infracțiunii de fals sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen., cu privire la facturile fiscale și chitanțele aferente în litigiu, care nu reflectă operațiuni comerciale reale.

În cauză, s-a instituit sechestrul penal pe autoturismul, aparținând inculpatului C.S., până la concurența sumei de 15.524 lei. Așa fiind, în baza art. 262 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., art. 38 C. proc. pen., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului: C.S. - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și trimiterea acestuia la I.P.J. Gorj - S.I.F., în vederea identificării autorilor infracțiunii prev. și ped. de art. 290 C. pen.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Gorj la data de 13 aprilie 2011, sub nr. 5959/95/2011 acordându-se prim termen de judecată la data de 10 mai 2011. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, arătând că nu este adevărat că în cursul anului 2009 a înregistrat în evidența contabilă a societății SC S.P.C. SRL Arcani al cărei administrator și asociat unic este cheltuieli care nu au avut la bază operațiunii reale cauzând prin aceasta D.G.F.P. Gorj un prejudiciu de 26.522 lei. Inculpatul a arătat că avut relații comerciale cu S.C. V.I. SRL Petroșani însă nu a avut nici un fel de probleme în derularea acestor relații. A precizat că a avut relații comerciale și cu SC C.D.

SRL Brașov de la care a cumpărat bronz laminat în două rânduri, precum și cu SC O. SRL București de la care achiziționat rulmenți. De asemenea, a menționat că a avut relații comerciale și cu SC D.M.A. SRL Neamț de la care a achiziționat șuruburi de diferite dimensiuni, însă nu îl cunoaște pe reprezentantul societății care i-a făcut oferta de vânzare. A mai precizat inculpatul că nu l-a cunoscut decât pe G.M., în calitate de reprezentant al SC V.I. SRL. Inculpatul a arătat că, de fiecare dată când era recepționată marfa, el era prezent, iar facturile care însoțeau marfa erau deja completate la momentul sosirii mărfii. Inculpatul a făcut precizarea că nu înțelege de ce pe toate facturile există o scriere cu caractere ce aparțin aceleiași persoane.

A considerat inculpatul că furnizorii săi ar fi acționat în complicitate, în acest fel explicându-și de ce scrierea de pe facturile emise are caractere foarte asemănătoare. În cauză, instanța de fond a dispus din oficiu ascultarea tuturor reprezentanților societăților comerciale menționate în cele 20 de facturi fiscale fictive. În ședința publică din 06 septembrie 2011 a fost ascultat martorul B.V.R., care este administrator al SC O.C. SRL București care a arătat că societatea pe care o reprezintă are ca obiect principal de activitate prestarea de activități artistice, însă mai desfășoară și activități în domeniul imobiliar. Pe C.S. nu l-a cunoscut, iar SC O.C. SRL nu a avut relații comerciale cu societatea SC S.P.C.

SRL Arcani. A mai precizat martorul că societatea pe care o reprezintă nu a comercializat niciodată ciment sau alte materiale de construcții. În aceeași ședință publică a fost ascultat martorul M.V., care a menționat că la data când a declarația în faza de urmărire penală a fost împuternicită să reprezinte SC O.C. SRL București. Martora a declarat că din informațiile obținute de la serviciul contabilitate al firmei pe care a reprezentat-o a rezultat că între această firmă și SC S.P.C. SRL Arcani nu au existat nici un fel de relații comerciale. Nu l-a cunoscut personal pe C.S. și nu cunoaște dacă l-ar fi cunoscut vreun salariat al firmei pe care o reprezintă. Din verificările efectuate a rezultat că factura fiscală nu a fost înregistrată la firmă întrucât nu a avut relații comerciale cu SC S.P.C.

SRL Arcani. Tot la termenul din data de 06 septembrie 2011 a fost ascultat și martorul A.N. care a arătat că în perioada 2003-2008 a fost administrator la SC V.I. SRL Petroșani. Nu l-a cunoscut pe C.S. și nu a avut nici un fel de relații comerciale cu firma administrată de acesta. E posibil ca G.M. care a fost împuternicit de sus-numitul în perioada 2005-2008 să se ocupe de relații comerciale cu firme din Gorj să fi încheiat contracte cu C.S. Martorul a declarat că în anul 2009 firma administrată de el era dizolvată. A mai arătat martorul că nu a completat sau semnat nici o factură, iar societatea nu deținea autovehicul. Martorul a mai arătat că nu a verificat dacă G.M., în perioada cât a fost împuternicitul societății, ar fi încheiat vreun contract cu vreo societate din județul Gorj.

Deși martorul G.M. a fost citat în mai multe locuri indicate de organele de poliție, ca posibile domicilii, acesta nu s-a prezentat la instanță pentru a fi ascultat. În ședința publică din 18 octombrie 2011 a fost ascultat martorul S.O., care a arătat că este administrator al SC D.M. SRL Piatra Neamț, nu îl cunoaște pe inculpatul C.S. și nu a avut relații comerciale cu SC S.P.C. SRL Arcani. A mai arătat că nu a semnat nici o factură pentru această societate, iar ștampila societății pe care o reprezintă a fost falsificată în mod grosolan. A mai arătat că obiectul de activitate al societății sale este producerea de cravate și papioane și nu a avut niciodată relații comerciale cu SC V. SRL reprezentată de G.M.

Martorul nu își poate explica cine a emis facturile pe numele său, întrucât nu a desemnat niciodată un angajat al firmei să-l reprezinte și este imposibil ca vreun salariat al său să fi semnat acele facturi. S-a constatat că în fapt, în sarcina inculpatului se reține că în calitate de administrator și asociat unic al SC S.P.C. SRL Arcani, societate înființată în anul 1997, având principal obiect de activitate fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos, fiind plătitoare de impozit pe profit și T.V.A.

de la data înființării a înregistrat în evidența contabilă a societății comerciale, în cursul anului 2009, un număr de 20 de facturi fiscale întocmite în fals, cu valori sub 5.000 lei cu scopul de a se evita circuitele bancare și de a deduce în mod fraudulos T.V.A.-ul de plată către bugetul de stat în sumă de 13.791 lei și impozitul pe profit în sumă de 11.614 lei, solicitând efectuarea de cercetări față de învinuit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cauza fiind înregistrată sub nr. 2646/P/2010. La data de 20 mai 2010, A.N.A.F. - D.G.F.P.

Gorj a sesizat aceleași aspecte cu referire la constatările efectuate de organul de control operativ, calculând un impozit pe profit suplimentar de 13.314 lei, impozit mai mare decât impozitul minim anual calculat și achitat de agentul economic în sumă de 4.333 lei, astfel că impozitul pe profit suplimentar datorat bugetului de stat a fost stabilit la suma de 8.880 lei. Cu privire la T.V.A. de plată, echipa de inspecție fiscală a calculat .un prejudiciu de 13.791 lei în anul 2009, cauza fiind înregistrată sub nr. 3494/P/2010. Cele două cauze au fost conexate la numărul unic 2646/P/2010.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat următoarea stare de fapt: În urma verificării efectuate de către echipa de control operativ a Gărzii Financiare, secția Gorj, în evidența contabilă a societății comercial administrate de învinuit au fost identificate un număr total de 20 facturi fiscale, după cum urmează: 15 facturi fiscale (din 15 ianuarie 2009; din 01 iulie 2009; din 30 iulie 2009; din 02 august 2009; din 31 august 2009; din 01 septembrie 2009; din 29 septembrie 2009; din 30 septembrie 2009; din 30 septembrie 2009; din 23 octombrie 2009; din 24 noiembrie 2009; din 03 decembrie 2009; din 16 decembrie 2009; din 18 decembrie 2009, din 18 decembrie 2009;) emise de furnizorul SC V.I.

SRL Petroșani, 3 facturi fiscale (din 01 martie 2009; din 02 martie 2009); din 01 aprilie 2009) emise de SC C.D.I.A. SRL Brașov, o factură fiscală (din 30 septembrie 2009) emisă de SC O.C. SRL București și o factură fiscală (din 04 august 2009) emisă de SC D.M. SRL Neamț, despre care au existat suspiciuni cu privire la autenticitatea acestora și realitatea acestor „achiziții" de mărfuri. Procedându-se la verificarea acestor societăți comerciale, s-a stabilit faptul că SC V.I. SRL Petroșani este o societate de tip fantomă care nu funcționează la sediul social declarat și nu a depus declarații de impozite și taxe fiind propusă spre a deveni contribuabil inactiv fiscal, existând mai multe sesizări penale pentru alte astfel de facturi fiscale identificate și îi evidențele contabile ale altor societăți comerciale.

De asemenea, s-a stabilit că C.N.P.-urile persoanelor care figurează ca delegați pe aceste facturi fiscale de „aprovizionare" cu materiale consumabile utilizate în activitatea industrială (discuri diamantate, cuțite de strung, filiere, tarozi, contactori, ș.a.) sunt fictive. Cea de-a doua societate comercială, respectiv SC C.D.I.A. SRL Brașov a avut activitatea comercială suspendată în anul 2009, în anul 2008 nu a desfășurat nici un fel de activitate, iar capitalul social real al societății a fost de 200 lei, în timp ce pe facturile fiscale fictive capitalul social era de 14.500 lei. C.N.P.-ul menționat pe facturile fiscale de aprovizionare cu materiale consumabile utilizate în activitatea industrială (discuri diamantate, contactori, bronz laminat, ș.a.) ca fiind al delegatului furnizorului este fictiv.

Cu privire la factura fiscală emisă în numele SC O.C. SRL București, s-a constatat că această societate comercială a desfășurat în anul 2008 activități de interpretare artistică, respectiv organizarea de spectacole, acest lucru fiind vizibil și facil de verificat doar accesând pagina de internet a acestui agent economic, conform anexei nr. 9 a actului de control. C.N.P.-ul menționat în factura fiscală de aprovizionare cu rulmenți industriali este de asemenea fictiv, iar capitalul social real al societății a fost de 190.000 lei, în timp ce pe factura fiscală fictivă capitalul social era de 21.000 lei. Cu privire la factura fiscală emisă în numele SC D.M. SRL Neamț, s-a constatat că această societate comercială nu a avut relații comerciale cu societatea comercială administrată de inculpat.

Din nota explicativă dată de administratorul acestui agent economic a rezultat că nu-l cunoaște pe învinuit și că societatea are un alt cont bancar decât cel înscris pe facturi, are alt capital social și nu cunoaște numele delegatului înscris pe acest document fiscal cu regim special. Prin înregistrarea acestor facturi fiscale în evidența contabilă a societății comerciale administrate de inculpat, acesta a folosit aceste formulare cu regim special ca suport al înregistrării de cheltuieli cu marfa deductibile fiscal, având ca influență diminuarea profitului impozabil întrucât tranzacțiile menționate în cuprinsul acestor facturi fiscale nu au avut loc în realitate. Prejudiciul calculat de echipa de inspecție fiscală cu titlul de impozit pe profit a fost de 8.880 lei, deoarece din impozitul pe profit calculat de echipa de control operativ de 13.791 lei s-a scăzut suma de 4.333 lei plătită de învinuit cu titlu de impozit minim anual.

De asemenea, prin înregistrarea în evidențele contabile a acestor facturi fiscale false ce atestă operațiuni fictive de achiziție de mărfuri, aceste formulare au constituit suport al deducerii T.V.A., prejudiciindu-se bugetul de stat cu suma de 13.790 lei T.V.A. de plată dedus ilegal, prejudiciul total adus bugetului de stat fiind de 26.522 lei. Scopul înregistrării în evidența contabilă a celor 20 de facturi fiscale întocmite în fals având valori sub 5.000 de lei a fost acela de a se evita circuitele bancare și de a deduce în mod fraudulos T.V.A-ul de plată către bugetul de stat în sumă de 13.791 lei și impozitul pe profit în sumă de 11.614 lei. În timpul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care a stabilit că cele 20 de facturi fiscale pentru care există indicii că ar fi fictive evidențiate în anexele actelor de control efectuate de Garda Financiară Gorj și D.G.F.P.

Gorj sunt înregistrate în evidențele contabile ale SC S.P.C. SRL Arcani. 15 facturi fiscale sunt emise de SC V.I. SRL Petroșani, 3 facturi fiscale sunt emise de SC C.D. SRL Brașov o factură este emisă de SC O.C. SRL București și una este emisă de SC D.M. SRL Piatra-Neamț. Pentru aceste facturi s-au întocmit note de recepție și constatare de diferențe și fac referire la achiziția de mărfuri reprezentând materiale utilizate activitatea industrială. Din jurnalele de cumpărări de vânzări și din situația cantitativ valorică a stocurilor de mărfuri, expertiza a constatat că o mare parte din mărfurile achiziționate de la cele 4 societăți au fost valorificate de către SC S.P.C. SRL Arcani către diverși agenți economici și unități cu care societatea are relații comerciale, iar cealaltă parte se află în stoc.

Plățile facturilor respective au fost făcute în numerar cu chitanță la casieria societății. Cele 20 de facturi fiscale evidențiate în anexele actelor de control întocmite de Garda Financiară Gorj și D.G.F.P. Gorj și înregistrate în evidențele contabile ale SC S.P.C. SRL Arcani îndeplinesc condițiile pentru a fi luate în calcul ca document justificativ și anume: au însoțit marfa în timpul transportului de la furnizor la cumpărător; au înscrisă data la care au fost livrate bunurile; s-au întocmit de unitatea furnizoare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare cuprinzând anumite referințe privind emitentul și clientul (felul mărfii, cantitate, valoare totală și valoare T.V.A.). Expertul a concluzionat că prin înregistrarea acestor facturi fictive inculpatul a urmărit sustragerea de la plata impozitului pe profit și a T.V.A.

datorate prin diminuarea bazei impozabile cauzând bugetului statului un prejudiciu total de 26.522 lei. În cauză s-a mai dispus efectuarea unui constatări tehnico-științifice grafoscopice, din concluziile căreia rezultă că scrisul de completare al celor 20 de facturi mai sus menționate a fost executat de aceeași persoană. Cu privire la infracțiunea prev. de art. 290 C. pen. s-a disjuns materialul de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor și identificării autorilor infracțiunii de fals sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. În acest sens, apărarea inculpatului invocată în mod constant și ridicată chiar și la ultimul termen de judecată prin care se arată că facturile în discuție și chitanțele aferente ar fi fost completate de G.M.

nu are nici un temei, întrucât în cauza de față inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Prin urmare nu s-a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea prev. de art. 290 C. pen., faptă cu privire la care organele de urmărire penală vor face în continuare cercetări pentru identificarea autorilor acestei fapte. În tot cursul procesului penal inculpatul a susținut că tranzacțiile comerciale au fost reale și nu a avut cunoștință că facturile fiscale au fost false sau că furnizorii erau agenții economici de tip fantomă sau având obiecte de activitate ce nu au nimic în comun cu activitatea prestată de societatea sa.

Inculpatul nu a putut menționa numele persoanelor care i-au vândut efectiv marfa sau să arate detalii cu privire la aceste persoane arătând că acești delegați i-au vândut mărfurile iar el le-a achitat în numerar sume de aproximativ 5.000 lei zilnic, valoarea totală a sumelor achitate de către inculpat către cei 4 delegați fiind de 86.376,60 lei. Așa cum am arătat mai sus inculpatul nu a putut arăta motivul pentru care cele 20 de facturi fiscale sunt scrise de aceeași persoană aspect care este evident și a fost confirmat prin constatarea tehnico-științifîcă efectuată în cauză.

Apărările inculpatului au fost înlăturate, pentru următoarele considerente: - cele patru societăți comerciale furnizoare fie au comportament de tip fantomă, fie au alt obiect de activitate, gen programe artistice sau organizări de spectacole și în mod firesc nu au comercializat către învinuit mărfuri industriale cum ar fi discuri diamantate, filiere, scule, etc; - facturile fiscale emise în numele acestor societăți comerciale sunt false, capitalul social înscris în antetul lor fiind diferit față de capitalurile sociale reale ale acestor societăți, iar numele și C.N.P.-urile delegaților sunt fictive; - scrisul de completare a tuturor facturilor fiscale deși emise fictiv de patru societăți comerciale din patru zone geografice diferite, Petroșani, Brașov, București, Neamț, aparține unui scriptor unic, în condițiile în care învinuitul a declarat că delegații acestor furnizori au fost persoane distincte, - toate facturile fiscale au fost emise sub pragul de 5.000 lei, toate decontate în numerar evitându-se circuitele bancare tocmai datorită faptului că trei societăți comerciale nu dețineau conturi bancare, fiind de tip fantomă, iar cea de-a patra era străină de operațiunile respective, - învinuitul, deși a plătit numerar-cash suma totală de 86.376,86 lei către acești delegați, nu poate preciza cine sunt aceste persoane,

menționând doar niște porecle fără importanță și fără posibilitatea de a fi verificate, toate aceste argumente fiind de natură a concluziona că tranzacțiile în litigiu sunt fictive. Aceste aspecte au fost confirmate pe deplin în timpul cercetării judecătorești, prin ascultarea reprezentanților societăților comerciale cu care inculpatul pretinde că a avut relații comerciale, care au arătat că nu au avut niciodată relații comerciale cu societatea aparținând inculpatului, că nu-l cunosc pe acesta și au alte obiecte de activitate. Din verificările efectuate la aceste societății comerciale au rezultat următoarele: SC V.I. SRL Petroșani este o societate de tip fantomă care nu funcționează la sediul social declarat și nu a depus declarații de impozite și taxe fiind propusă spre a deveni contribuabil inactiv fiscal, existând mai multe sesizări penale pentru alte astfel de facturi fiscale identificate și îi evidențele contabile ale altor societăți comerciale.

De asemenea s-a stabilit că C.N.P.-urile persoanelor care figurează ca delegați pe aceste facturi fiscale de „aprovizionare" cu materiale consumabile utilizate în activitatea industrială (discuri diamantate, cuțite de strung, filiere, tarozi, contactori, ș.a.) sunt fictive. SC C.D.I.A. SRL Brașov a avut activitatea comercială suspendată în anul 2009, în anul 2008 nu a desfășurat nici un fel de activitate, iar capitalul social real al societății a fost de 200 lei, în timp ce pe facturile fiscale fictive capitalul social era de 14.500 lei. C.N.P.-ul menționat pe facturile fiscale de aprovizionare cu materiale consumabile utilizate în activitatea industrială (discuri diamantate, contactori, bronz laminat, ș.a.) ca fiind al delegatului furnizorului este fictiv.

SC O.C. SRL București a desfășurat în anul 2008 activități de interpretare artistică, respectiv organizarea de spectacole, acest lucru fiind vizibil și facil de verificat doar accesând pagina de internet a acestui agent economic, conform anexei nr. 9 a actului de control. C.N.P.-ul menționat în factura fiscală de aprovizionare cu rulmenți industriali este de asemenea fictiv, iar capitalul social real al societății a fost de 190.000 lei, în timp ce pe factura fiscală fictivă capitalul social era de 21.000 lei. SC D.M. SRL Neamț nu a avut relații comerciale cu societatea comercială administrată de învinuit. Din nota explicativă dată de administratorul acestui agent economic a rezultat că nu-l cunoaște pe învinuit și că societatea are un alt cont bancar decât cel înscris pe facturi, are alt capital social și nu cunoaște numele delegatului înscris pe acest document fiscal cu regim special.

Prin înregistrarea acestor facturi fiscale în evidența contabilă a societății administrate de inculpat s-au folosit formulare cu regim special ca suport al înregistrării de cheltuieli cu marfă și deductibile fiscal, având drept consecință diminuarea profitului impozabil deoarece tranzacțiile menționate în aceste facturi fiscale nu au avut loc în realitate. Prejudiciul calculat de către echipa de inspecție fiscală a fost de 8.880 lei, întrucât din impozitul pe profit calculat de echipa de control operativ de 13.791 lei s-a scăzut suma de 4.333 lei ce a fost plătită de inculpat cu titlu de impozit minim anual. Prin înregistrarea în evidențelor contabile a facturilor fiscale false ce atestă operațiuni fictive de achiziții de mărfuri a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 13.791 lei ce reprezintă T.V.A.

de plată dedus ilegal. Prin urmare, prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de 26.522 lei și se compune din sumele de 8.880 lei reprezentând impozit pe profit; 1.021 lei majorări la impozit pe profit; 13.791 lei T.V.A. și 2830 lei majorări la T.V.A. Din probele administrare, atât în timpul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, a rezultat fără dubiu că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Deși probele administrate în cauză au evidențiat cu prisosință vinovăția inculpatului, acesta a avut o atitudine consecvent nesinceră invocând apărări puerile de genul că facturile ar fi fost completate de aceeași persoană (posibil G.M.) pentru toate societățile furnizoare în scopul de a-i crea probleme.

S-a apreciat că este lipsit de relevanță faptul că aceste facturi ar fi fost semnate de o anume persoană, care până în prezent nu a fost descoperită și cu privire la care s-a disjuns materialul de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor, atât timp cât inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Această faptă constă în „evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;". Textul de lege nu precizează nimic în legătură cu persoana care s-ar face vinovată de săvârșirea unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Din probele care s-au administrat în cauză a rezultat cu prisosință că inculpatul a evidențiat în actele contabile cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale. Aceste aspecte au rezultat din toate verificările efectuate de către organele fiscale, reținute de către organele de urmărire penală, verificări ce s-au coroborat cu declarațiile martorilor ascultați în timpul cercetării judecătorești care au avut calitatea de administratori sau reprezentanți ai societăților comerciale pe numele cărora s-au emis facturile în litigiu. În sarcina inculpatului au fost reținute dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât faptele au fost comise de acesta în baza aceleiași rezoluții infracționale, specifică infracțiunii continuate.

La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere faptul că, deși inculpatul a avut o atitudine nesinceră în timpul procesului penal, acesta nu a mai fost condamnat anterior, apreciind că modalitatea de executare ce se poate aplica inculpatului este aceea a suspendării condiționate a executării pedepsei. În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, s-a apreciat că, o pedeapsă orientată spre moderat este de natură să atingă scopurile urmărite de legiuitor pentru aceste fapte penale. S-a dispus anularea facturilor și chitanțelor false, respectiv a celor 20 de facturi menționate în rechizitoriul parchetului la pag. 2, s-a dispus menținerea sechestrului asigurător asupra autoturismului aparținând inculpatului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul C.S., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pe fond, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap.la art. 10 lit. d) C. proc. pen., arătând că nu s-a făcut dovada că mărfurile menționate în cele 20 de facturi nu au fost efectiv primite de acesta, astfel încât lipsește latura subiectivă a infracțiunii, respectiv aceea de a înregistra în evidența contabilă a societății cheltuieli care nu au la bază cheltuieli reale și care reflectă operațiuni fictive. A mai arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, iar operațiunile efectuate au fost reale.

Prin Decizia penală nr. 187 din 21 mai 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C.S. împotriva sentinței penale nr. 196 din 15 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 5959/95/2011. A fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 760 lei, cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu. Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, instanța de apel a constatat că prima instanță a reținut corect starea de fapt, iar vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită cu probatoriile administrate pe parcursul procesului penal, respectiv facturile fiscale emise de furnizori, procesul-verbal de inspecție fiscală de la 20 mai 2010 al D.G.F.P.

Gorj, note de constatare, proces-verbal de constatare, raportul de expertiză contabilă și de constatare tehnico-științifică grafoscopică, alte înscrisuri, declarațiile martorilor, dar și declarațiile inculpatului. S-a constatat că, în drept, fapta inculpatului C.S. constând în aceea că, în calitate de administrator al SC S.P.C. SRL Arcani în cursul lunilor ianuarie-decembrie 2009, a înregistrat în evidența contabilă a societății cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale și care reflectă operațiuni fictive, cauzând un prejudiciu în cuantum de 26.522 lei, realizează, sub aspect constitutiv, elementele infracțiunii în formă continuată prev.de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de apel a înlăturat apărările inculpatului, reținând că cele patru societăți comerciale furnizoare nu au comercializat către acesta mărfuri industriale, cum ar fi discuri diamantate, filiere, scule, etc, facturile fiscale emise în numele acestora sunt false, deoarece capitalul social înscris în antetul lor este diferit față de capitalurile sociale reale ale acestor societăți, iar numele și C.N.P.-urile delegaților sunt fictive, scrisul de completare a tuturor facturilor fiscale, deși emise fictive de 4 societăți comerciale din 4 zone geografice diferite - Petroșani, Brașov, București și Neamț - aparține unui scriptor unic, astfel cum rezultă din expertiza grafoscopică întocmită în cauză, inculpatul declarând că delegații acestor furnizori au fost persoane distincte, toate facturile fiind emise sub pragul de 5.000 lei și fiind decontate în numerar, evitându-se circuitele bancare, tocmai pentru că trei dintre societățile comerciale nu dețineau conturi bancare, fiind de tip „fantomă", iar cea de-a patra era străină de operațiunile respective.

Pe de altă parte, s-a reținut că, deși inculpatul a plătit numerar - cash, suma totală de 86.376,86 lei către acești delegați, nu a putut preciza cine sunt aceste persoane, astfel încât, avându-se în vedere și aspectele sus­menționate, s-a concluzionat că tranzacțiile în litigiu sunt fictive. Împotriva deciziei menționate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.S. Prin motivele de recurs formulate de apărătorul ales al inculpatului, depuse la dosarul cauzei cu respectarea termenului legal, prevăzut de art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen., s-au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 12 și pct. 17 2 C. proc. pen., reiterându-se solicitarea de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen., întrucât nu este îndeplinită cerința laturii obiective a infracțiunii și anume aceea de a înregistra în evidența contabilă a societății cheltuieli care nu au la bază cheltuieli reale. Analizând hotărârile pronunțate în cauză, atât sub aspectul criticilor invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat. În prezenta cauză, se constată că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Craiova la 21 mai 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 C. proc.

pen. anterior, astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat. Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a caracterului devolutiv al recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial, intenția legiuitorului fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului doar asupra unor aspecte de drept. Înalta Curte constată că, prin motivele de recurs formulate, inculpatul solicită achitarea, criticând situația de fapt, susținând că, latura obiectivă a infracțiunii pentru care a fost condamnat nu are susținere în probatoriul administrat, or, cazurile de casare prevăzute de art. 385 1 alin. (1) pct. 12 și 17 2 C. proc.

pen. - ce au în vedere situația în care "nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni" ori „hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii" - nu permit cenzurarea situației de fapt, respectiv verificarea concordanței dintre cele reținute în hotărârea de condamnare și probele administrate. Astfel, pentru a verifica dacă inculpatul a săvârșit fapta, instanța de recurs nu are posibilitatea de a proceda la rejudecarea cauzei, prin reaprecierea și cenzurarea probelor, cu consecința stabilirii unei alte situații de fapt, ci are în vedere situația de fapt deja stabilită de ambele instanțe și care, contrar susținerilor inculpatului, conduce la concluzia că fapta săvârșită de acesta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, pentru care a fost condamnat.

Față de cele reținute și neidentificând niciuna din situațiile care pot fi încadrate în cazurile de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca ne