ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4430/2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4430/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

La data de 3 iulie 2006, reclamanta SC M.C. SRL Galați a promovat pe

rolul Judecătoriei Galați o acțiune în răspundere civilă delictuală, întemeiată

pe dispozițiile art. 998-999 C. civ. și art. 54 din Decretul nr. 31/1954,

împotriva pârâților SC P. SA Galați, SC P.P. SA Galați și P.G., solicitând

obligarea acestora la plata sumei de 60.000 lei fiecare cu titlu de daune

morale.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că pârâții

sunt creditori sau acționari la SC H. SA, societate aflată în lichidare judiciară,

și că, uzând și abuzând de aceste calități au formulat și continuă să formuleze

acțiuni, apeluri, recursuri ce privesc SC M.C. SRL, ceea ce face ca reclamanta

să fie permanent pe listele de procese ale instanțelor gălățene și nu numai.

Cererea a format obiectul Dosarului nr. 13/233/2007 și

a fost soluționată de Judecătoria Galați prin sentința civilă nr. 3118 din 2

iulie 2007, în sensul respingerii ca nefondate a excepției inadmisibilității

acțiunii principale, invocate de pârâți, a acțiunii introductive și a cererii

reconvenționale formulate de pârâtul P.G. și a anulării ca netimbrate a

cererilor reconvenționale depuse de pârâtele SC P. SA Galați, SC P.P. SA

Galați.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta

SC M.C. SRL, calea de atac fiind admisă de Tribunalul Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia

Civilă nr. 99 din 21 februarie 2008.

Potrivit acestei hotărâri, instanța de control a casat

hotărârea primei instanțe și stabilindu-și propria competență în soluționarea

fondului cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (7) C. proc. civ., a

reținut cauza spre soluționare și, în baza art. 99 alin. (6) din Regulamentul

de ordine interioară al instanțelor, a trimis-o spre repartizare aleatorie unui

alt complet de judecată.

Tribunalul si-a motivat soluția reținând următoarele

argumente: natura comercială a litigiului dedus judecății - atât reclamanta cât

și două dintre pârâte fiind societăți comerciale, valoarea obiectului pricinii

de 180.000 lei (reclamanta solicitând obligarea fiecăruia dintre pârâți la

plata a 60.000 lei cu titlu de despăgubiri) și prevederile art. 2 pct. l lit. a)

C. proc. civ. care statuează că, cererile în materie comercială al căror obiect

are o valoare de peste 100.000 lei sunt de competența tribunalului în primă

instanță.

Rejudecarea cererii în fond, după casare a făcut

obiectul Dosarului nr. 2923/121/2008 pe rolul Tribunalului Galați, secția

comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal, și a

fost soluționată prin sentința comercială nr. 3001 pronunțată la data de 30

octombrie 2008, în sensul respingerii ca nefondate a excepției lipsei calității

procesuale pasive invocată de către SC P.P. SA Galați și a acțiunii formulate

de reclamanta SC M.C. SRL Galați.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a

reținut că: din probele administrate în cauză a rezultat că, între părți s-au

purtat pe rolul diferitelor instanțe judecătorești mai multe litigii născute în

legătură cu Dosarul nr. 1301/LJ/2001 al Tribunalului Galați, având ca obiect

procedura de lichidare a SC H. SA, societate ai cărei acționari și creditori

sunt pârâții; afirmațiile reclamantei, potrivit cărora acțiunile în justiție

promovate de pârâți i-ar fi lezat imaginea, reputația și credibilitatea, nu au

putut fi reținute, întrucât aceasta nu a probat prin nimic consecințele

negative pe care respectivele acțiuni le-ar fi produs asupra imaginii și

activității sale; pentru a fi avut posibilitatea de a evalua eventualele consecințele

negative suferite de reclamantă, în planul relațiilor comerciale și al

credibilității firmei, aceasta ar fi trebuit să producă un minim de argumente

și indicii, din care să rezulte în ce măsură drepturile sale personale,

nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție, i-au fost afectate prin promovarea

diferitelor acțiuni în justiție de către pârâți; deși reclamanta a afirmat că

mai mulți colaboratori au manifestat suspiciuni în continuarea relațiilor

comerciale, aceasta nu a produs nici o dovadă, conform dispozițiilor art. 1169

C. civ., astfel că aceste susțineri nu au putut fi reținute; că pârâții au fost

direct interesați de modul de desfășurare a procedurii de lichidare a SC H. SA

(izvorul disensiunilor între părți).

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii

principale invocată de pârâți și motivată de faptul că reclamanta nu ar avea

calitate procesuală în Dosarele nr. 1906/44/2006, nr. 2611/2005, nr. 3020/2006,

nr. 1097/44/2006, toate având ca punct de plecare dosarul nr. 1301/LJ/2001 al Tribunalului

Galați, prima instanță a respins-o ca nefondată, întemeindu-se pe dispozițiile

art. 41 C. proc. civ. și art. 54 din Decretul nr. 31/19545, în care este

prevăzută posibilitatea persoanelor juridice de a solicita despăgubiri pentru

atingerea adusă unor drepturi personale nepatrimoniale.

Împotriva Sentinței Comerciale nr. 3001 din data de 30

octombrie 2008 pronunțate de Tribunalului Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială și de contencios administrativ și fiscal, a formulat apel reclamanta,

criticând-o sub aspectul legalității și al temeiniciei, solicitând schimbarea

ei, în sensul de a fi obligați pârâții la plata sumei de 60.000 lei fiecare, cu

titlu de daune morale. In motivarea cererii de apel, reclamanta SC M.C. SRL

Galați a susținut că, pârâții i-au cauzat prejudicii de ordin nepatrimonial

prin formularea și susținerea în mod șicanator a căilor de atac la soluțiile

judecătorului sindic, ceea ce a făcut să se afle în permanență pe listele de

procese ale instanțelor gălățene și nu numai.

În acest sens a arătat că, au existat un număr de 7

dosare pe rol la Tribunalul Galați, Curtea de Apel Galați și Înalta Curte de

Casație și Justiție, în care pârâții au exercitat căi de atac, toate fiind

respinse ca nefondate și că, datorită acestora colaboratorii săi au manifestat

rețineri în continuarea afacerilor comerciale, reproșându-le că sunt prea des

citați în instanțe.

De asemenea a, reclamanta a pretins că, în cauză, sunt

întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și că, în mod greșit, instanța

de fond a apreciat că nu a administrat nici o probă din care să rezulte că au

existat colaboratori care au manifestat suspiciuni, în condițiile în care

evaluarea prejudiciului se putea face prin administrarea unei expertize de

specialitate pe care instanța putea să o ordone și din oficiu.

Prin Decizia nr. 97/ A din 28 octombrie 2009, Curtea de

Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, a respins apelul

reclamantei SC M.C. SRL Galați, ca nefondat.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus,

instanța de control a reținut că, în cauzele derivând din cauza de insolvență

înregistrată sub nr. 1301/LJ/2001 la Tribunalul Galați, SC P. SA Galați și SC P.P.

SA Galați (filele 6- 17/ Dosarul nr. 13/233/2006) criticau soluția de numire a

lichidatorului SC M.G.E. SRL Galați și nu încercau stabilirea unui drept

potrivnic față de apelantă, astfel încât nu se poate reține că s-ar fi încercat

discreditarea acesteia; că prin cauza înregistrată sub nr. 1524/COM/ 2005 la

Tribunalul Galați și cauzele derivate din aceasta, pârâtul P.G. tindea la

aducerea unui bun la masa credală a unei societăți aflate în faliment, SC H. SA,

în timp ce în cauza în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 387/2001 a Curții

de Apel Galați (față de care s-a constatat existența autorității de lucru

judecat) a fost parte SC H. SA și nu intimatul, Curtea a apreciat că acesta nu

se afla în culpă, scopul acțiunii nefiind cel de discreditare.

În raport de acestea, instanța de apel a apreciat că,

în contextul în care reclamanta nu a probat existența unui prejudiciu, faptele

imputate pârâților, constând în promovarea unor acțiuni și a unor căi de atac

nu au avut ca scop crearea unei imagini negative reclamantei și că, citarea

într-un proces, reprezintă un mijloc de încunoștințare a părții și că actul

procedural, prin el însuși, nu este de natură să prejudicieze partea.

Împotriva Deciziei nr.97/ A din 28 octombrie 2009 pronunțate

de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, a declarat

recurs SC M.C. SRL Galați, întemeindu-si criticile pe dispozițiile art. 304

pct.8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a

deciziei atacate, cu reținerea cauzei spre judecarea fondului, în sensul

admiterii acțiunii introductive și obligării pârâților la plata sumei de 60.000

lei fiecare, cu titlu de daune.

Astfel, primul dintre motivele de recurs dezvoltate de

reclamantă, pe care aceasta îl circumscrie dispozițiilor art.304 Cod procedură

civilă, constă în pretinsa schimbare de către instanța de apel a înțelesului lămurit

și vădit neîndoielnic al acțiunilor ce au făcut obiectul dosarelor numerele:

7454/44/2005, 1906/44/2006, 3020/1/2006, 1524/COM/2005, 1097/44/2006, 2/LJ/2006

și 130/LJ/2001, prin promovarea cărora susține că s-a tins la discreditarea sa,

cu consecințe negative asupra imaginii societății, aspect, pe care consideră că

la dovedit cu bilanțurile contabile aferente anilor 2003-2007, în care sunt

înregistrate pierderile suferite în vânzarea mărfurilor și a profitului

realizat.

O altă critică susținută de reclamantă, vizează, în

opinia acesteia, încălcarea de către instanța de apel, a „principiilor

răspunderii civile delictual nepatrimoniale” prevăzute de art.998 C. civ. și

art. 54 din Decretul nr. 31/1954, prin respingerea cererii de efectuare a unei

expertize extrajudiciare de imagine în condițiile art. 210 alin. (3) C. proc.

civ.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de apel a reținut în mod corect și judicios că

acțiunile în justiție promovate de pârâți și exercitarea căilor de atac, nu pot

fi apreciate prin ele însele, ca fiind de natură să conducă la discreditarea

reclamantei prin prejudicierea imaginii acesteia.

Argumentele reținute de instanța de control sunt

pertinente și concludente, dovedind o analiză elaborată a actelor și lucrărilor

cauzei deduse judecății și în nici un caz nu se poate reține că ar fi schimbat

„înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic” al unor cereri în justiție, cu a

căror calificare ca natură juridică și soluționare au fost învestite alte

instanțe.

Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art.998

C. civ. și art. 54 din Decretul nr. 31/1954, prin respingerea încuviințării

unei expertize extrajudiciare ce urma a fi efectuată de o societate care nu

avea în obiectul de activitate expertiză de imagine, înalta Curte apreciază că,

nu pot fi reținută, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultând

dincolo de orice echivoc, că instanța inferioară a făcut o corectă aplicare a

normei legale în cauză, prin raportare la condițiile de admisibilitate a acțiunii

în răspundere civilă, reclamanta nedovedind nici existența unei fapte ilicite,

nici prejudiciul și cu atât mai puțin o legătură de cauzalitate între primele

două, ca de altfel nici săvârșirea faptei cu vinovăție.

Față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanta SC M.C. SRL Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Galați

împotriva Deciziei nr. 97/ A din 28 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de

Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2010.