ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4205/2010

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia comercială nr. 1256 de la 15 aprilie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamanta SC L.E.P.A. SRL București, cu motivarea că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru nici anticipat, nici la termenul de judecată de la 15 aprilie 2010, deși a fost citată cu această mențiune. Împotriva acestei decizii, contestatoarea SC L.E.P.A. SRL București a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea contestației în anulare și rejudecarea în fond a recursului, invocând drept temei dispozițiile art. 317 alin. (1) și 318 C. proc.

civ. În motivarea contestației în anulare, contestatoarea a arătat că taxa de timbru a fost achitată la data de 14 aprilie 2010, însă, din motive obiective, nu a putut depune documentul justificativ la dosarul cauzei. Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Contestația în anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 C. proc. civ. ( necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs). Prin eroare materială, ca temei al unei contestații în anulare, în sensul art. 318 C. proc. civ., se înțelege orice eroare materială evidentă pe care o săvârșește instanța, cum ar fi, de pildă, anularea recursului ca netimbrat, deși la dosar se găsește recipisa de plată a taxei judiciare de timbru.

Or, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că, la dosar, nu a existat dovada achitării taxei judiciare de timbru la momentul soluționării recursului, 15 aprilie 2010, astfel încât, instanța de recurs, în mod corect, a dispus anularea recursului ca netimbrat. Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu face dovada achitării taxei judiciare de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

În speță, recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dovezii aflate la dosarul cauzei (fila 15 dosar), iar, până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului, nu a depus dovada achitării taxei de timbru în cuantumul stabilit, ci numai cerere de acordare a unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 15 aprilie 2010, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar în cauză nu a operat scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995 modificată și a dispus anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantă.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 318 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare declarată de contestatoarea SC L.E.P.A. SRL București împotriva deciziei nr. 1256 de la 15 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC L.E.P.A. SRL București împotriva deciziei nr. 1256 de la 15 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabila. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 decembrie 2010.