ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2332/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2332/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 3
martie 2006 reclamanta S.G.C.L. SA Orșova cheamă în judecată pe pârâta SC B. SRL
Orșova solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună
evacuarea pârâtei de pe terenul proprietatea sa și să oblige pe pârâtă să demoleze
clădirea construită pe acest teren fără acordul său, reclamanta renunțând la
cel de al doilea capăt de cerere la data de 19 aprilie 2006.
Prin sentința comercială nr. 220 din 1
iunie 2007 Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ,
respinge cererea reclamantei pentru lipsa capacității procesuale, reținând, în
acest sens, că, potrivit hotărârii nr. 128 din 18 decembrie 2006 a Adunării
Generale a Acționarilor reclamantei, începând cu data de 15 februarie 2007
aceasta a intrat în lichidare având ca lichidator SC A. SRL și că, potrivit
certificatului constatator din mai 2007 al ORC, a fost dizolvată din februarie
2007, astfel că reclamanta, având o capacitate procesuală restrânsă numai
pentru rezolvarea chestiunilor lichidării și fiind dizolvată, ar fi trebuit să
fie reprezentată în cauză de lichidatorul numit care, însă, nu a achiesat la
acțiune.
Prin decizia nr. 254 din 25 octombrie
2007 Curtea de Apel Craiova, secția comercială, admite apelul declarat de
apelanta reclamantă împotriva sentinței primei instanțe pe care o desființează
și trimite cauza spre rejudecare pe fond aceleiași instanțe, reținând că
procedura dizolvării și cea a lichidării administrative s-au produs ulterior
datei la care s-a pronunțat sentința apelată, prin sentința nr. 145/F din 20
iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția comercială, în dosarul
nr. 4666/101/2007 dispunându-se și începerea procedurii falimentului împotriva
reclamantei apelante, lichidator judiciar fiind numită G.V. și ridicându-se
debitoarei dreptul de administrare, aceasta nefiind radiată, astfel că instanța
de fond ar fi trebuit, în baza rolului activ, să dispună introducerea în cauză
și citarea lichidatorului și nicidecum să rețină doar că în proces reclamanta
trebuia să se prezinte prin lichidator judiciar.
Împotriva deciziei de mai sus pârâta
declară recurs solicitând, cu invocarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., admiterea acestuia și modificarea deciziei recurate în sensul
respingerii apelului reclamantei și menținerea sentinței instanței de fond. În
susținerea recursului său recurenta reproșează instanței de apel greșita aplicare
a dispozițiilor art. 252 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990, aceasta
neluând în considerare faptul că o societate dizolvată își continuă activitatea
numai pentru operațiunea de lichidare la care participă lichidatorul, acțiunea
în evacuare în cauză nefăcând parte însă din operațiunea de lichidare.
Recursul nu este fondat.
Așa cum corect a stabilit instanța de
apel, cenzurând soluția pronunțată de instanța de fond, la data soluționării
pricinii de către prima instanță, reclamanta intimată în lichidare avea numit
un lichidator care ar fi trebuit introdus în cauză, acesta fiind singurul
îndrituit să reprezinte pe reclamantă, instanța fondului soluționând, astfel,
greșit cauza pe excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei.
Corect a reținut instanța de apel și că
din economia Legii nr. 31/1990 rezultă că lichidarea societății ca fază
subsecventă dizolvării constă într-un ansamblu de operațiuni având ca scop,
între altele, terminarea operațiunilor comerciale aflate în curs la data
dizolvării, încasarea creanțelor societății, transformarea bunurilor societății
în bani, acțiunea în evacuarea pârâtei recurente de pe terenul proprietatea
reclamantei intimate aflată în lichidare putând fi, astfel, continuată de
lichidator în profitul activului de lichidare.
Astfel fiind, constatându-se că decizia
recurată este legală și temeinică, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1)
C. proc. civ. recursul recurentei pârâte urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC
B. SRL Orșova împotriva deciziei nr. 254 din 25 octombrie 2007 pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 26 iunie 2008.