ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4705/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4705/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanta
sc
C.R.M.T. SA a chemat în judecată pârâții I.G.C.T.I., SC T. SA și SC R.C.S.
& R.D.S. SA, solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceștia să
dispună suspendarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio electrice
pentru furnizarea unei rețele publice și de servicii de comunicații mobile de
generația a treia nr. MT – CEL-01/2006 eliberată societății SC R.C.S. – R.D.S.
SA sub nr. 401/506 din 5 ianuarie 2007 și nr. MT-CEL-02/2007 eliberată
societății SC T. SA sub nr. 401/4353 din 19 ianuarie 2007.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că, împotriva actelor menționate, a făcut plângere
prealabilă care a fost respinsă de I.G.C.T.I.
Actele atacate, susține în
continuare reclamanta, sunt nelegale (întrucât ignoră calitatea de bun public,
a spectrului de frecvență și natură juridică de concesiune a licenței,
încălcarea principiilor transparenței și obiectivității, încălcarea criteriilor
de evaluare prevăzute în caietul de sarcini), iar aceste motive de nelegalitate
constituie un caz bine justificat care impune suspendarea lor.
Cât privește paguba
iminentă, reclamanta a arătat că aceasta decurge din caracterul limitat al
frecvențelor radio-electrice așa cum prevăd dispozițiile art. 7 din O.U.G. nr. 79/2002.
Mai arată că, obiectul de activitate al societății constă în prestarea de
servicii electronice iar în lipsa licenței realizarea acestuia este imposibilă.
Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 682 din 6
martie 2007 a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată prin
întâmpinare de pârâta SC R.C.S. & R.D.S. SA, ca urmare a neîndeplinirii în
termen a procedurii prealabile, ca neîntemeiată.
De asemenea, a respins
cererea de suspendare a licențelor de utilizare a frecvențelor radioelectrice
pentru furnizarea unei rețele publice și de servicii și de comunicații mobile
de generația a treia formulată de reclamanta
sc
C.R.M.T. SA, ca neîntemeiată și a obligat reclamanta la plata sumei
de 11900 lei cheltuieli de judecată către SC T. SA.
Pentru a pronunța această
sentință instanța a reținut, în esență că, reclamanta urmărește mai puțin să
prevină un prejudiciu în patrimoniul ei și mai mult să producă un prejudiciu în
patrimoniul concurenților săi, înainte ca litigiul să fie tranșat pe fond. Or, măsurile
provizorii reglementate de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 au menirea
de a conserva niște drepturi, nu aceea de a afecta drepturi ale adversarilor
sub pretextul aparenței nelegalității a actelor contestate.
Împotriva acestei sentințe,
considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamanta SC C.R.M.T.
SA
I. În motivarea cererii,
recurenta susține aplicarea greșită a legii de către instanța de fond (art. 304
pct. 9 C. proc. civ.), în sensul că nu a observat că în speță erau întrunite
condițiile legale ale suspendării: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Arată recurenta că în
doctrină și jurisprudență s-a conturat înțelesul noțiunii de „caz bine
justificat” ca prezumție ca cererea principală să fie acceptată, căci la prima
vedere recursul apare fie ca fondat fie ca „nelipsit de orice fundament”.
Ca urmare, consideră
recurenta că acțiunea constând în anularea procedurii de selecție comparativă a
licențelor de utilizare a frecvențelor radioelectrice prezintă o complexitate
care permite încadrarea ei în categoria acțiunilor „nelipsite de orice
fundament”.
Recurenta critică
procedura de selecție comparativă sub mai multe aspecte:
- că natura juridică a
licenței, de operațiune de concesiune, făcea aplicabile dispozițiile O.U.G. nr.
54/206 prin concesiunile, astfel încât neaplicarea lor în speță atrage
nelegalitatea procedurii;
- că, din punct de vedere
tehnic, acordarea licențelor s-a făcut cu încălcarea caietului de sarcini cu
privire la standardul impus pentru utilizarea frecvențelor: standardul U.M.T.S.;
- că, din punct de vedere
tehnic și financiar evaluarea ofertelor nu a fost corectă.
Ca urmare, consideră
recurenta că primele două critici permit o analiză preliminară a aparenței de
nelegalitate, oferind temeiuri pentru suspendare.
Consideră recurenta că
existența cazului bine justificat este confirmată și indirect prin atitudinea
autorității administrative în exercitarea drepturilor procesuale, cu scopul de
a evita soluționarea cererii de suspendare a procedurii de selecție
comparativă.
Arată recurenta că actele
administrative subsecvente procedurii de selecție comparativă - licențele 3 G – au fost emise cu încălcarea limitelor principiului oportunității și proporționalității ca
elemente componente ale legalității.
Susține recurenta că
instanța de fond a ignorat atât caracterul iremediabil al executării actului
administrativ în raport cu caracterul său de act de gestiune, cât și
specificitatea actelor contestate, de natură a înlătura caracterul efectiv al
accesului la justiție, astfel încât reclamanta va fi de la început lipsită de
posibilitatea executării viitoarei hotărâri judecătorești.
Consideră recurenta că
licențele de utilizare a spectrului de frecvențe constituie suportul derulării
unor activități comerciale, astfel încât, în situația anulării licențelor 3 G în
speță, instanța va fi obligată a dispune asupra tuturor raporturilor de drept
comercial derulate în baza unui act administrativ desființat retroactiv.
În ceea ce privește
paguba iminentă, arată recurenta că a învederat instanței de fond atât
prejudiciul material rezultat din refuzul autorității de a elibera licența
pentru reclamantă, cât și pe cel constând în imposibilitatea executării
hotărârii judecătorești și perturbarea gravă a administrării bunului public.
Susține recurenta că prejudiciul
său material constă în imposibilitatea exercitării serviciului respectiv, cu
consecința pierderii profiturilor ce-ar fi rezultat din această activitate, acest
prejudiciu fiind viitor și previzibil.
În fine, arată recurenta
că i s-a adus un grav prejudiciu de imagine, întrucât rezultatul unor asemenea
licitații constituie un criteriu de apreciere și ierarhizare a credibilității
și solidității unei societăți.
II. Arată recurenta că
hotărârea a fost pronunțată cu ignorarea circumstanțelor de fapt ale cauzei,
invocând în drept dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ.
Astfel, susține recurenta
că din actele depuse de I.G.C.T.I. rezultă încălcarea standardelor din caietul
de sarcini, întrucât art. 2 din H.G. nr. 1113/202 prevede că I.G.C.T.I. urmează
a acorda „patru licențe de comunicații mobile din generația a treia, dintre
care cel puțin una va respecta standardul U.M.T.S.”, dar în speță SC T. SA - care
a primit licență 3 G –nu deține standardul U.M.T.S.
Ca urmare, consideră
recurenta că, atâta vreme cât caietul de sarcini prevede atribuirea licențelor 3 G în standardele I.M.T. – 2000/ U.M.T.S., I.G.C.T. a acordat nelegal licența unei societăți care
utiliza un standard incompatibil.
Recursul nu se fondează.
Prin cererea
introductivă, reclamanta a solicitat, pe cale separată, în temeiul art. 14 din
Legea nr. 554/2004, suspendarea licențelor de utilizare a frecvențelor
radioelectrice pentru furnizarea unei rețele publice și de servicii de
comunicații mobile de generația a treia (3 G) pe care autoritatea I.G.C.T.I.
le-a eliberat pârâtelor concurente ale reclamantei pe piața de telecomunicații:
SC R.C.S. & R.D.S. SA București și SC T. SA Balotești, într-o procedură de
selecție comparativă.
Această procedură de
selecție a fost anterioară emiterii licențelor pentru pârâte, fiind o
consecință a selecției efectuate de autoritate.
Așa fiind, argumentele
recurentei cu privire la legalitatea și temeinicia selecției efectuate de I.G.C.T.I.,
în raport cu dispozițiile normative în materie și cu calitățile tehnice
demonstrate de către fiecare concurent (întemeiate de recurentă pe dispozițiile
art. 304
1
C. proc. civ.) nu sunt pertinente cauzei.
Aceasta deoarece obiectul
cererii de suspendare nu l-a constituit procedura de selecție – care la data
introducerii cererii de suspendare (13 februarie 2007) era deja încheiată, ci
doar licențele de utilizare emise firmelor selectate în procedură, ca acte
subsecvente acesteia.
Ca urmare, cazul bine
justificat și iminența producerii unui prejudiciu, cele două condiții pentru
admisibilitatea cererii de suspendare, conform art. 14, trebuie dovedite în
raport cu licențele a căror suspendare se cere.
În privința primei condiții,
recurenta era datoare a dovedi că licențele atacate, din punct de vedere formal
și prima facie nu îndeplinesc condițiile legale, iar nu nelegalitatea în fond a
acestor acte.
Or, argumentele recurentei
cu privire la această condiție se referă la motive de fond privind
nelegalitatea procedurii de selecție, fiind invocate aspecte tehnice care nu au
nici o legătură cu licențele, ca simple efecte ale procedurii.
În ceea ce privește
iminența producerii unei pagube prin emiterea licențelor pentru concurenții recurentei,
este evident că nerealizarea de profit de către aceasta din urmă nu este
efectul direct al acestor licențe, ci efectul pierderii selecției care ar fi
permis recurentei să execute acel serviciu pe piața telecomunicațiilor.
Așa fiind, lipsa legăturii
de cauzalitate între actele emise și pagubele viitoare și previzibile ale
recurentei este un motiv întemeiat de respingere a cererii de suspendare a
executării, astfel cum în mod corect a constatat și instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de SC C.R.M.
T.
SA București
împotriva sentinței civile nr. 682 din 6 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la 4.250
lei cheltuieli de judecată, către intimata SC T. SA reprezentând onorariu de
apărător.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 4 decembrie 2007.