ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2823/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2823/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
În cadrul dosarului nr. 2266/325/2008 al Judecătoriei
Timișoara, având ca obiect constatarea existenței dreptului de proprietate
asupra unui imobil și rectificarea cărții funciare Fibiș, în sensul de a se
radia înscrisurile făcute sub B9 și menținerea înscrisurilor făcute sub B2, B3,
B4 și B6, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Comuna Fibiș, prin primar,
C.A., M.D. și G.P.N. au invocat excepția de nelegalitate a poziției 13 din H.G.
nr. 1016/2005 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al
comunei Fibiș.
Motivându-și excepția
invocată, reclamanta a arătat că H.G. nr. 1016/2005 a fost emisă cu ignorarea
dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul
juridic al acesteia. Totodată, reclamanta a mai susținut că, prin emiterea
hotărârii menționate, Guvernul a procedat abuziv, ignorând dispozițiile legale
în materie de carte funciară, iar abuzul de drept se sancționează cu nulitatea
absolută.
Prin sentința civilă nr. 150
din 3 iunie 2008, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ
și fiscal, a respins excepția de nelegalitate invocată.
Pentru a pronunța o asemenea
soluție, instanța de fond a reținut că în motivarea excepției de nelegalitate,
reclamanta nu a invocat nicio dispoziție legală care legitimează în prezent,
din punct de vedere juridic, dreptul de administrare operativă, care a fost un
dezmembrământ al dreptului de proprietate de tip socialist.
Împotriva soluției
pronunțate de Curtea de Apel Timișoara a declarat recurs reclamanta Societatea
Cooperativă C.M., invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., respectiv „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal
ori a fost dată cu încălcarea sau aplicare greșită a legii”.
Recurenta susține că
instanța de fond a aplicat greșit legea când a reținut că în cauză s-au
administrat probe privind excepția de nelegalitate.
Se arată că prin actul
administrativ atacat s-au încălcat prevederile art. 34 din Decretul-Lege nr. 115/1938
privind cartea funciară, dreptul de proprietate îi aparține și nu poate fi
modificat decât pe calea unei hotărâri judecătorești.
Analizând hotărârea recurată
prin prisma criticilor formulate și conform art. 3041 C. proc. civ. sub toate
aspectele, Înalta Curte urmează a respinge recursul ca nefondat pentru considerentele
ce se vor arăta în continuare.
Recurenta-reclamantă
Societatea Cooperativă C.M. a invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1016/2005
poziția 13, privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al
comunei Fibiș susținând că a fost emisă cu ignorarea prevederilor Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
În motivarea recursului, se
arată de către recurenta că nu contestă că s-a urmat procedura prevăzută de
Legea nr. 213/1998 la emiterea H.G. nr. 1016/2005 ci faptul că s-au încălcat
prevederile art. 34 din Decretul-Lege nr. nr. 115/1938 ea figurând ca
proprietară a imobilului teren și construcție înscrise în cartea funciară
Fibiș.
Potrivit prevederilor art. 4
alin. (1) din Legea nr. 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral
poate fi cercetată pe cale de excepție din oficiu sau la cererea părții
interesate.
Cel care invocă excepția de
nelegalitate are obligația de a arăta motivele de nelegalitate a actului
administrativ pe care le consideră susceptibile să influențeze soluționarea
fondului dedus judecății, pentru ca instanța să poată verifica dacă între
fondul pricinii și actul administrativ există o legătură juridică suficientă
pentru a face necesară cenzurarea legalității actului în procedura cu caracter
accesoriu prevăzută de art. 4 din legea contenciosului administrativ.
Enunțarea normei cuprinsă în
art. 4 din lege nu constituie o motivare a excepției cu atât mai mult cu cât nu
se mai susține încălcarea Legii nr. 213/1998.
Cu toate acestea prima
instanță a analizat cererea reclamantei ce viza verificarea înscrisurilor din
cartea funciară nr. 2777 cu număr cadastral a comunei Fibiș și a constatat că
reclamanta figurează cu un drept de administrare operativă asupra imobilului cu
nr. 9578/2004.
Recurenta nu poate invoca
încălcarea unui drept de proprietate asupra imobilului în condițiile în care
figurează cu un drept de administrare operativă, la dosar nu au fost depuse
probe în susținerea pretențiilor sale privind dobândirea dreptului de
proprietate iar simplele trimiteri la prevederile art. 38 din Decretul-Lege nr.
115/1938 nu pot constitui motive temeinice în susținerea excepției nelegalității
actului administrativ.
Pentru toate aceste
considerente recursul ce vizează nelegalitatea hotărârii atacate este nefondat
și în baza prevederilor art. 312 C. proc. civ. a fost respins.
Văzând dispozițiile art. 274
C. proc. civ., urmează a obliga partea căzută în pretenții la plata
cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei Comuna Fibiș prin primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Societatea Cooperativă C.M., județul Timiș împotriva sentinței civile nr. 150
din 3 iunie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ
și fiscal.
Obligă recurenta la plata în
favoarea intimatei Comuna Fibiș a sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de
judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 12 august 2008.