ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1209/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 15 iulie 208 a Curții de Apel Constanța, reclamantul M.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Tulcea, anularea Hotărârii nr. 5506 din 28 februarie 2006 emisă de pârâtă și stabilirea calității sale de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000, cu plata drepturilor prevăzute de lege. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 805/ CA din 8 octombrie 2008 a respins excepția tardivității formulării acțiunii. A admis acțiunea formulată de reclamantul M.M.

în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Tulcea. A anulat Hotărârea nr. 5506 din 28 februarie 2006 emisă de pârâtă și a recunoscut reclamantului, calitatea de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000. A dispus emiterea de către pârâtă a unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege, reclamantului. În motivarea soluției s-a reținut că, acțiunea a fost formulată în termen, întrucât pârâta, deși a susținut contrariul, nu a făcut dovada comunicării hotărârii atacate către reclamant. Pe fondul cauzei s-a reținut că, reclamantul a făcut dovada nașterii sale în localitatea Turda, unde părinții săi au făcut obiectul unui schimb de populație în anul 1940, din localitatea Caliacra – Bulgaria, stabilindu-se în România, urmare Tratatului încheiat între România și Bulgaria, semnat la data de 6 septembrie 1940, la Craiova.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta C.J.P. Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, reclamantul nu are calitatea de beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000, întrucât nu era născut în anul 1940, când a avut loc schimbul de populație între România și Bulgaria, astfel că nu a avut un alt domiciliu pe care să fi fost obligat să-l schimbe, în altă localitate. Examinând sentința atacată, critica formulată prin recurs, probele administrate în dosarul cauzei, dispozițiile legale incidente pricinii se constată că, recursul este nefondat pentru următoarele considerente. Este necontestat că reclamantul M.M. s-a născut la data de 15 februarie 1942 în localitatea Turda – Istria, Județul Tulcea, din părinții G. și I., care au făcut obiectul unui schimb de populație, urmare Tratatului dintre România și Bulgaria semnat la data de 6 septembrie 1940, la Craiova (dosar de fond filele 5-6; 18-23).

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana – cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele - cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație. Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost strămutați din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a strămutării.

Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor. Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării, a suferit toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.

În consecință, soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P. Tulcea împotriva sentinței civile nr. 805/ CA din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2009.