ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2718/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2718/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra recursului de față pe baza
lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
1.
Prin sentința penală nr. 57
din 15 mai 2009 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori,
a respins ca nefondată, plângerea formulată de petiționara
S.F., în condițiile art. 278
1
C. proc. pen. și în consecință, a menținut rezoluția nr. 288/P/2008 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care s-a dispus neînceperea
urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. g) C.
proc. pen. față de intimatul R.L.N., avocat din Baroul Botoșani sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută
de art. 290 C. pen.
Instanța a reținut că, prin plângerea
formulată la data de 15 octombrie 2008 în conformitate cu dispozițiile art. 222
C. proc. pen., înregistrată inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Botoșani sub nr. 1759/VIII/1/2008, petiționara S.F. a solicitat începerea
urmăririi penale și trimiterea în judecată a numitului R.L.N., avocat în Baroul
Botoșani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată și uz de fals prevăzută de art. 290 și art. 291 C. pen. ce
s-a pretins a fi fost comise prin aceea că, deși a fost încheiat cu acesta
contractul de asistență juridică nr. 18/ 2002 pentru formulare reclamație/acțiune
în contencios administrativ în legătură cu anularea parțială a titlului de
proprietate nr. 22615/1993 intimatul a redactat și o acțiune civilă cu același
obiect semnată în fals în numele petiționarei și al soțului său pe care a
înregistrat-o la data de 18 iulie 2002 pe rolul instanței civile nr. 11352/2002
al Judecătoriei Botoșani.
Sesizarea amintită în considerarea competenței după
calitatea persoanei a fost înaintată/înregistrată ulterior ca lucrare penală
sub nr. 288/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava
efectuându-se acte premergătoare sub aspectul infracțiunii din art. 290 C. pen.,
cu motivarea că falsul în înscrisuri sub semnătură privată absoarbe în
conținutul său constitutiv și uzul de fals prevăzut de art. 291 C. pen. iar în
final procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale pe temeiul
intervenirii prescripției răspunderii penale prevăzute de art. 122 alin. (1) lit.
d) C. pen. soluție confirmată de procurorul ierarhic prin rezoluția
administrativă nr. 77/II/3/2009 și ulterior menținută de instanță prin sentința
atacată în procedura jurisdicțională actuală prevăzută de art. 278
1
C.
pen. întrucât la data de 15 octombrie 2008 când a fost formulată pentru prima
dată plângere penală sub aspectul infracțiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. - ce s-a pretins a fi fost comisă
anterior datei de 18 iulie 2002, data depunerii acțiunii civile la judecătorie,
era împlinit, termenul de prescripție a răspunderii penale de 5 ani prev. de
art. 122 lit. c) C. pen.
Recursul declarat de petiționară invocând ca unic
motiv de nelegalitate și netemeinicie aplicarea greșită în cauză a
dispozițiilor art. 121 și art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen. raportat la art. 228
alin. (6) și art. 10 lit. g) C. proc. pen. privind prescripția răspunderii
penale/neînceperea urmăririi penale este nefondat urmând a fi respins ca atare
în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru
considerentele arătate în continuare.
În raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor
pentru infracțiunea ce se pretinde a fi fost comisă de intimat, aceea de fals
în înscrisuri sub semnătură privată în art. 290 C. pen., de la 3 luni la 2 ani
sau amendă, termenul de prescripție a răspunderii penale stabilit în art. 122 alin.
(1) lit. d) C. pen., care este de 5 ani calculat de la 18 iulie 2002, când a
fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani acțiunea civilă incriminată,
s-a împlinit la 17 aprilie 2007 cu peste 1 an și 3 luni anterior momentului
sesizării comiterii infracțiunii pentru prima dată ce a avut loc la 22
octombrie 2008; ca atare instanța de fond în mod corect a menținut rezoluția
procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228
alin. (6) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., solicitarea
petiționarei-recurente privind reformarea actului amintit fiind nejustificată.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi
obligată petiționara-recurentă la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare
statului.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de petenta S.F. împotriva sentinței penale nr. 57
din 15 mai 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală pentru cauze cu minori.
Obligă
recurenta petentă la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 iulie 2009.