ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2539/2009

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 19 septembrie 2008, reclamanta Ș.C.D. a chemat în judecată Direcția de Muncă și Protecție Socială

Botoșani solicitând anularea Deciziei 7227 din 14 aprilie 2008 prin care i s-a acordat

indemnizație de creștere numai pentru un copil; obligarea pârâtei la plata

indemnizației de creștere pentru fiecare din cei doi copii ai săi, pentru

perioada 9 martie 2008 – 2 noiembrie 2009, precum și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că la 3 noiembrie 2007 a născut doi copii. Cu toate acestea pârâta a emis o decizie prin care i s-a acordat indemnizația de creștere numai

pentru un copil.

La 4 decembrie 2008, reclamanta a invocat în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de

nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 privind

normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea

familiei în vederea creșterii copilului.

În motivarea excepției,

reclamanta a arătat că dispozițiile art. 3 alin. (1) din norme contravin

flagrant dispozițiile art. 6 din O.U.G. nr. 148/2005 întrucât definind nașterea

ca aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, se creează o

discriminare reală între copii proveniți dintr-o naștere simplă și una

multiplă. În plus prin aceste dispoziții se interpretează restrictiv beneficiul

acestei indemnizații, acesta fiind acordat pentru naștere și nu pentru copil.

Prin sentința civilă nr. 33

din 18 februarie 2009, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a admis

excepția și a constatat nelegalitate dispozițiilor art. 3 alin. (3) din H.G. nr.

1025/2006, de aplicare a O.U.G. nr. 148/2005.

S-a reținut pentru aceasta

că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Normele metodologice sunt nelegale în

raport cu dispozițiile art. 6 din O.U.G. nr. 148/2005, întrucât încalcă

principiul egalității de tratament între copiii născuți dintr-o naștere simplă

și una multiplă.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Botoșani,

Direcția de Muncă și Protecția Socială Botoșani și Guvernul României.

În esență, pe fondul cauzei

toți recurenții au invocat nelegalitate și netemeinicia hotărârii Curții de

Apel Suceava, față de faptul că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Normele

metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 148/2005 privesc acordarea indemnizației pentru

naștere (definită ca fiind aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii)

și nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri; că în fapt această

indemnizație este un substitut al sporului având ca finalitate sprijinirea

familiei prin realizarea unui echilibru social - economic și nu este o măsură directă

de protecție a copilului.

În recursul său Guvernul

României a invocat pe cale de excepție inadmisibilitatea excepției de

nelegalitate având în vedere că aceasta se referă la un act administrativ

individual cu caracter normativ.

Recursurile nu sunt fondate

și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

În conformitate cu

dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, „legalitatea unui act administrativ

unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând pe cale de

excepție …”.

Din economia textului

rezultă că legiuitorul nu a înțeles să distingă între actele administrative

individuale și cele normative, ambele categorii aparținând sferei largi a

actelor administrative unilaterale.

Astfel fiind, este admisibilă

excepția de nelegalitate cu privire la un act administrativ unilateral cu

caracter normativ, motiv pentru care critica din recursul Guvernului României

privind acest aspect urmează a fi respinsă ca nefondată.

Pe fondul cauzei - cum dispozițiile

art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea

creșterii copilului, se referă la indemnizația lunară ce se asigură pentru

fiecare din primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii, definirea

fenomenului astfel cum rezultă din dispozițiile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2005

– completează nelegal actul normativ în aplicarea căruia este dat, încălcând după

cum corect s-a reținut de către instanța fondului principiul egalității de

tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă.

Văzând dispozițiile art. 312

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Botoșani, Direcția de

Muncă și Protecția Socială Botoșani și Guvernul României împotriva sentinței

civile nr. 33 din 18 februarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, astfel cum fost îndreptată prin

încheierea din 13 martie 2009 a aceleiași instanțe, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 mai 2009.