ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 450/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 450/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 274
din 18 septembrie 2008 Tribunalul Arad, în baza art. 20 raportat la art. 174 cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.M., la
7 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor și interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 88 C. pen., s-a
dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive a
inculpatului din 29 iulie 2008 și reținerea arestării preventive din 28 iulie
2008.
În baza art. 113 C. pen.,
raportat la art. 429 și 430 C. proc. pen., a luat cu privire la inculpat măsura
de siguranță a obligării acestuia la tratament medical.
S-a constatat că partea
vătămată S.R.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că, în data de 28 iulie 2008, I.M. (martor) a fost
anunțată telefonic de către T.A., în sensul că inculpatul a spart un geam al
casei martorului și amenința să dea foc casei.
În acest context partea
vătămată S.R.A. și martorii I.M., G.C.M. și S.A. s-au deplasat spre casă, iar
pe drum s-au întâlnit cu inculpatul care era în stare de ebrietate și avea în
mână o rangă cu care a amenințat pe martora I.M., mama sa și pe partea vătămată
că îi omoară.
Inculpatul, fiind cunoscut ca
o fire foarte violentă, partea vătămată și martorii s-au refugiat în curtea
casei numitului H.A. Inculpatul a intrat după aceștia, încercând să lovească cu
pumnul pe mama sa, moment în care a intervenit partea vătămată, ceea ce a
iritat pe inculpat, făcând afirmația că-i va omorî pe toți, sens în care a scos
din mâneca dreaptă a hainei un cuțit cu lungimea de 24,5 cm cu care a amenințat
pe partea vătămată.
Aceasta a încercat să se
apere, în care sens a interpus între el și inculpat o lopată. Chiar și în această
situație inculpatul s-a repezit asupra părții vătămate și i-a înfipt lama
cuțitului în zona hemitoracelui stâng, fața posterioară provocându-i o plagă
înjunghiată.
S-a mai reținut că
inculpatul a încetat agresiunea în momentul în care partea vătămată a leșinat
și a început să sângereze.
S-a mai reținut că potrivit
raportului de expertiză medico-legală, leziunea traumatică (plagă înjunghiată)
descrisă la nivelul toracelui părții vătămate a putut fi produsă prin lovire cu
corp tăietor-înțepător și necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, dacă nu
survin complicații.
De asemenea, potrivit
raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, inculpatul prezintă
diagnosticul: tulburare de personalitate emoțională labilă, tipul impulsiv cu
sindrom de sevraj cu delir în antecedente, dar cu păstrarea discernământului.
Împotriva acestei hotărâri
inculpatul a declarat apel, prin care a cerut reducerea pedepsei aplicate.
Prin decizia penală nr. 159/
A din 24 noiembrie 2008, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat,
apelul inculpatului. A dedus din pedeapsă timpul arestării preventive a
inculpatului și l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva deciziei amintite
inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie
circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 385
9
alin. (1) pct.
17 și 14 C. proc. pen.
Verificând hotărârea atacată
pe baza materialului probator aflat în dosarul cauzei, în raport de dispozițiile
art. 385
6
alin. (1) și (2) raportat la art. 385
9
alin.
(3) C. proc. pen., se constată următoarele:
Este stabilit în cauză că
inculpatul este o fire violentă, motiv pentru care partea vătămată și martorii
s-au refugiat în curte și în momentul în care acesta a intrat după aceștia și a
încercat s-o lovească pe mama sa cu pumnul a intervenit partea vătămată s-o
apere, moment în care inculpatul a scos din mâneca hainei un cuțit cu lungimea
de 24,5 cm, s-a repezit și a înfipt în zona hemitoracelui stâng, provocându-i o
plagă înjunghiată ce a necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.
Față de cele expuse, rezultă
că inculpatul chiar dacă nu a urmărit, a prevăzut și acceptat suprimarea vieții
părții vătămate, intenție indirectă ce intră în compunerea laturii subiective a
infracțiunii de omor (iar nu doar o simplă vătămare corporală prevăzută de art.
181 C. pen.).
Pericolul social concret
ridicat al infracțiunii comise de inculpat, îndreptat împotriva vieții
persoanei, în raport cu împrejurările în care a fost comisă și urmările
acesteia justifică pedeapsa aplicată și executarea în regim de detenție.
Pedeapsa aplicată se
apreciază ca fiind corectă raportat nu numai la împrejurările concrete
sus-arătate dar și la circumstanțele personale ale inculpatului cunoscut cu
antecedente penale, constând în infracțiuni de violență și patrimoniale,
respectiv ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii
publice, furt calificat, tâlhărie, tentativă de viol și incest (asupra mamei
sale) neexistând temeiuri care să justifice modificarea acesteia.
În consecință, decizia
atacată este legală și temeinică, recursul inculpatului urmând a se respinge,
ca nefondat, conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 385
17
alin. (2) raportat la art. 383 alin. (1
1
) C. proc. pen., se va
deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul G.M. împotriva deciziei penale nr. 159/ A din
24 noiembrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 28 iulie 2008 la 10
februarie 2009.
Obligă recurentul inculpat
să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de
200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 10 februarie 2009.