ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2105/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României prin sentința arbitrală nr. 79 din 19 aprilie 2007 a respins ca nefondată excepția de caducitate a arbitrajului invocată de pârâta SC E.P. SRL București. A admis în parte acțiunea reclamantei SC E.C.R. SRL București și a obligat pârâta SC E.P. SRL București la plata sumei de 123.727,40 lei (Ron) cu titlu de preț, de 32.706,50 lei (Ron) dobândă și de 24.955,36 lei cheltuieli de arbitrare. Pentru a pronunța această hotărâre arbitrală s-a reținut că părțile au încheiat un număr de 11 contracte de antrepriză, prin care reclamanta SC E.C.R.

SRL București în calitate de antreprenor s-a obligat să execute pentru pârâta SC E.P. SRL București în calitate de beneficiar o serie de lucrări de construcții la fabrica din Sindrilița, com. Găneasa, jud. Ilfov constând în construirea fundației fabricii, a unei clădiri de birouri, locuințe și adăpost, executarea unui gard de împrejmuire la fațadă, executarea fundației unei clădiri auxiliare. Din lucrările executate, contractele 1-9 și 11, pârâta a plătit parțial prețul, rămânând restantă suma de 72.277 dolari SUA, adică 247.454,80 lei (Ron). Față de neînțelegerile apărute între părți cu privire la realizarea lucrărilor contractate, la 6 august 2003 s-a încheiat procesul-verbal de soluționare a litigiilor în care s-a menționat că suma datorată reclamantei este de 87.277 dolari SUA (inclusiv TVA) și modalitatea de plată, soluționarea neînțelegerilor, remedierea deficiențelor calitative.

Tribunalul arbitral din oficiu și-a verificat competența în raport de clauzele contractelor de antrepriză, constatând constituirea sa în conformitate cu Regulile de procedură ale Curții de Arbitraj. Acordând eficiență probatorie egală tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză și apreciind culpa comună a părților cu privire la nerespectarea obligațiilor contractuale, tribunalul arbitral a considerat că, ținând cont de principiul echității și de suma de 65.337 dolari SUA rezultată din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul B.N. ca reprezentând prețul neachitat al lucrărilor, pârâta datorează conform art. 969 C. civ.

și art. 43 C. com., suma de 123.727,4 lei (Ron) (32.668,5 dolari SUA) jumătate din totalul sumei de 247.454,8 lei (Ron) (65.337 dolari SUA) solicitată de reclamantă prin acțiunea arbitrală, și suma de 32.706,5 lei cu titlu de dobânzi pentru perioada 7 septembrie 2003-27 martie 2006. Cu privire la excepția de caducitate a arbitrajului invocată de către pârâtă la primul termen de arbitrare din 20 iunie 2006, s-a apreciat că nu poate fi reținută susținerea reclamantei de nerespectare a art. 353 3 alin. (6) C. proc. civ., întrucât textul legal invocat și art. 33 alin. (6) din Regulile de procedură arbitrală nu instituie obligativitatea formei scrise a notificării având ca obiect invocarea excepției caducității.

S-a considerat că tribunalul are posibilitatea de a prelungi durata arbitrajului față de atitudinea pârâtei, care a fost de acord cu prelungirea duratei arbitrajului și chiar a determinat-o prin solicitări de termen și administrare de probe, că pârâta nu mai este în drept ca, invocând propria conduită, să invoce caducitatea arbitrajului. Împotriva sentinței arbitrale au formulat acțiune în anulare ambele părți. Recurenta pârâtă SC E.P. SRL București prin cererea formulată, motivată în baza art. 364 lit. e) C. proc. civ. în sensul că hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 353 3 C. proc. civ., a solicitat anularea sentinței arbitrale, suspendarea executării acesteia și respingerea acțiunii reclamantei (dosar nr. 3714/2/2007).

Prin cererea motivată pe art. 364 lit. i) C. proc. civ., recurenta reclamantă SC E.C.R. SRL București a solicitat admiterea acțiunii în anulare, întrucât hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispozițiile imperative ale legii și admiterea în totalitate a pretențiilor formulate prin cererea de arbitrare (dosar nr. 4247/2/2007). Prin încheierea din 8 octombrie 2007, Curtea de Apel București a dispus, în temeiul art. 164 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. 4247/2/2007 la dosarul nr. 3714/2007, constatând existența a două acțiuni în anularea aceleiași sentințe arbitrale.

La data de 27 septembrie 2007 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București și dosarul nr. 23084/3/2007 ca urmare a pronunțării la data de 18 septembrie 2007, a sentinței comerciale nr. 10166 de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin care a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC E.C.R. SRL București și pe pârâta SC E.P. SRL București în favoarea Curții de Apel București, reținându-se că prin cererea înregistrată la Tribunalul București la 20 iunie 2007, reclamanta SC E.C.R. SRL București în contradictoriu cu pârâta SC E.P. SRL București a formulat acțiune în anulare împotriva sentinței arbitrale nr. 79 din 19 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional cu aceleași motive relatate în cadrul acțiunii în anulare formulată în dosarul nr. 4247/2/2007.

Prin încheierea de ședință pronunțată la 10 decembrie 2007 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, constatând îndeplinite condițiile art. 163 C. proc. civ. a admis excepția de litispendență și a dispus atașarea dosarului nr. 23084/3/2007 la dosarul nr. 3741/2/2007 al Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Prin încheierea din 8 august 2007 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, în dosar nr. 5119/2/2007 a fost respinsă cererea de suspendare provizorie a executării sentinței arbitrale atacate. Ulterior prin încheierea pronunțată în dosar nr. 3714/2/2007 s-a admis cererea petentei SC E.P. SRL București având ca obiect suspendarea executării sentinței arbitrale și s-a dispus suspendarea executării silite a sentinței arbitrale nr. 79 din 19 aprilie 2007 până la soluționarea acțiunilor în anulare conexate.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 247 din 20 decembrie 2007 a admis acțiunile în anulare conexate formulate de reclamanta SC E.C.R. SRL București și de pârâta SC E.P. SRL București. A anulat sentința arbitrală nr. 79 din 19 aprilie 2007 a Curții de Arbitraj și în fond a admis în parte acțiunea reclamantei SC E.C.R. SRL București și a obligat pârâta SC E.P. SRL București la plata a 68.649 dolari SUA, în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății și la dobânda aferentă acestei sume, calculată de la 22 septembrie 2003 până la 31 decembrie 2004. A compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți. Curtea de Apel București, constatând îndeplinirea condițiilor art. 364 lit. e) C. proc.

civ., în baza probelor administrate în cauză a reținut că pârâta în calitate de beneficiar al lucrărilor de construcție executate parțial necorespunzător calitativ, dar care nu a achitat integral prețul lucrărilor executate și contractate, datorează reclamantei în calitate de antreprenor, care a executat integral lucrarea dar nu și-a respectat obligația contractuală cu privire la calitatea lucrărilor executate, prețul lucrărilor convenit, din care se scade suma de bani reprezentând prejudiciul produs prin executarea necorespunzătoare din punct de vedere calitativ a lucrărilor, prejudiciu dovedit prin suma plătită altui antreprenor pentru remedierea lor, rămânând de plată numai suma de 68.649 dolari SUA.

Conform art. 43 C. com. pârâta a fost obligată și la plata dobânzii legale aferente sumei de mai sus, începând cu 22 septembrie 2003 și până la 31 decembrie 2004. Intimata reclamantă SC E.C.R. SRL București a depus note scrise la dosar prin care a cerut respingerea recursului pârâtei ca nefondat. Împotriva menționatei hotărâri, pârâta SC E.P. SRL București a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată. Criticile recurentei, dezvoltate global, urmează a fi încadrate în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ. În criticile formulate recurenta pârâtă susține, în esență, că hotărârea pronunțată cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii ca urmare a aprecierii eronate a probelor administrate în cauză, instanța reținând greșit că expertiza administrată în cauză, coroborată cu procesul-verbal de inspecție, prevalează asupra raportului de expertiză din asigurarea de dovezi și asupra inexistenței procesului-verbal de recepție a lucrărilor ce au făcut obiectul contractelor de antrepriză nr. 1-9 și 11 încheiate de părțile în litigiu. Recurenta pârâtă susține că din interpretarea dispozițiilor art. 1 din H.G.

nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în vigoare la data derulării contractelor de antrepriză, rezultă că, în absența procesului-verbal de recepție întocmit la terminarea lucrărilor, lucrările de construcții nu pot fi considerate terminate în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de executare. Totodată instanța a apreciat greșit că în concursul dintre expertiza tehnică administrată în cadrul procedurii de asigurare dovezi, omologată prin decizia nr. 386/R pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosar nr. 8957/2004 și expertiza tehnică administrată în cauză (expert B.N.) prevalează ultima, deși aceasta s-a întocmit după 4 ani de la terminarea lucrărilor, aspect în raport de care nu se poate determina retroactiv stadiul lucrărilor efectuate în cauză de reclamantă, lucrările fiind terminate în fapt de un alt antreprenor.

Înlăturarea expertizei de asigurare de dovezi, ale cărei concluzii sunt concrete și contemporane cu situația de fapt, și luarea în considerare a expertizei tehnice administrate în cauză, ale cărei concluzii sunt evazive și imprecise, în lipsa documentelor constatatoare și terminarea lucrărilor de alt antreprenor conduc instanța la o soluție greșită, care nu corespunde situației de fapt aceea a reținerii terminării lucrărilor de către reclamantă, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a uzat de promovarea unei acțiuni în justiție pentru realizarea recepției. Recursul pârâtei este nefondat. Cu privire la prima critică formulată în recurs, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. prin care susține că decizia pronunțată în acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale nr. 79 din 19 aprilie 2007 a Curții de Arbitraj cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, nu poate fi primită în condițiile în care recurenta reproșează în fapt instanței greșita apreciere a probelor administrate în cauză, aspecte care vizează temeinicia și țin de pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., abrogat, critici ce nu pot fi examinate față de dispozițiile art. 304 alin. (1) din același cod, întrucât acestea nu au în vedere motive de nelegalitate, singurele ce pot fi supuse spre cercetare instanței de recurs. Deși recurenta invocă și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., aceasta nu indică dispozițiile de lege ignorate sau greșit aplicate de instanță, limitându-se la a reproșa greșita apreciere și aplicare a concluziilor expertizelor efectuate în cauză, aspect ce vizează critici pe fond, ce nu pot fi analizate în recurs. Printr-o corectă și integrală apreciere a probelor, Curtea de Apel București a stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, amplu documentat și bine argumentat, fiind dată o eficiență maximă dispozițiilor imperative prevăzute de art. 364 C. proc. civ. Or în speță, față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul pârâtei ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC E.P. SRL București împotriva sentinței nr. 247 din 20 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 12 iunie 2008.