ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 944/2009

Asupra

recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Tribunalul Mehedinți, secția penală, prin

sentința nr. 209 din 27 mai 2008, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat

încadrarea juridică din infracțiunile de omor deosebit de grav și tâlhărie

prev. și ped. de art. 174-175 lit. i) C. pen. combinat cu art. 176 lit. d) C.

pen. și art. 211 alin. (2) lit. a), b) și c) C. pen. în infracțiunile de omor

calificat și furt calificat prev. și ped. de art. 174-175 lit. i) C. pen. și

furt prev. de art. 208 –209 lit. e) și g) C. pen. cu aplicarea cu art. 33 lit. a)

C. pen.

În baza art. 174-175 lit. i) C. pen. l-a

condamnat pe inculpatul T.D. la 20 ani închisoare și 3 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen.

În baza art. 208-209 lit. e) și g) C.

pen. l-a condamnat pe inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b)

și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

A menținut starea de arest și a dedus

prevenția începând de la 11 august 2007 la pronunțare.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. a dispus

confiscarea:

- cuțitului corp delict și

- a sumei de 25 lei dobândită de inculpat

prin săvârșirea furtului.

S-a luat act că B.A. nu s-a constituit

parte civilă.

Pentru a hotărî astfel a reținut pe baza

probelor administrate următoarele:

În seara de 10 august 2007 inculpatul a

intrat în barul A.F.K. din Strehaia cu intenția de a consuma băuturi alcoolice

pe datorie. În local se mai aflau victima B.E. și martorii C.C., B.S. și N.C.

Martorul C.C. i-a oferit inculpatului o

bere și cu toții au rămas în local până în jurul orei 01,15 când barmana le-a

cerut să părăsească localul fiindcă vrea să închidă.

Inculpatul și victima au plecat împreună

ultimul luând cu el o sticlă cu bere pe care intenționa să o consume împreună

cu inculpatul în spatele casei acestuia.

Cei doi s-au întâlnit pe drum, în zona

discotecii Univers, cu martorii C.C. și B.S. și au mers împreună până la

intersecția cu str. F. unde s-au despărțit, inculpatul și victima continuând

drumul pe str. F. înspre strada C. până au ajuns în spatele locuinței

inculpatului.

Aici au consumat berea din sticlă și la

un moment dat s-au luat la ceartă și bătaie. Victima i-a adresat injurii, iar

inculpatul enervat l-a lovit cu pumnul în față de mai multe ori, l-a doborât la

pământ apoi a continuat să lovească cu picioarele până când a constatat că

victima nu mai mișcă.

Inculpatul a sustras din buzunarul

pantalonilor victimei suma de 25 lei după care a târât victima pe str. C. așezând-o

cu fața în jos. În continuare a intrat în casă, a luat un cuțit cu lama de 7,5

cm s-a întors la victimă și i-a aplicat două lovituri de cuțit în spate.

Auzind lătrat de câini, de teamă să nu

fie observat de cineva a părăsit locul faptei.

A doua zi dimineața, inculpatul s-a

trezit, s-a schimbat de hainele pe care le purtase în seara crimei apoi a

plecat cu căruța la târgul din localitatea Strehaia și deși a trecut pe lângă

cadavrul victimei nu i-a mai acordat atenție.

În rechizitoriu s-a motivat că inculpatul

a aplicat victimei lovituri cu pumnii, picioarele și cuțitul în scopul de a-i

sustrage suma de 25 lei și pentru a ascunde sustragerea prin violență a acestei

sume, astfel că fapta sa constituie infracțiunea de omor calificat deosebit de

grav.

În același timp s-a reținut și motivat că

fapta de a lovi cu picioarele, pumnii și cuțitul victima căreia i-a sustras 25

lei constituie infracțiunea de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. (2)

lit. b) C. pen.

Prima instanță nu a reținut încadrarea

juridică din rechizitor. Pe baza probelor administrate și în special a

declarațiilor inculpatului, din faza în care a recunoscut modul în care s-a

ajuns la conflictul dintre el și victimă, cum a lovit inițial victima cu pumnii

și picioarele apoi i-a luat banii după care a intrat în casă, s-a înarmat cu

cuțitul și revenit în stradă, a lovit victima în spate de două ori, a reținut

și motivat că inculpatul nu a urmărit să sustragă banii prin violență, că ideea

de a sustrage banii i-a venit după ce victima căzută nu mai mișca.

Pe de altă parte, având în vedere cearta

dintre părți și acesta fiind motivul bătăii prima instanță a mai motivat că din

probele administrate rezultă că inculpatul avea o situație economică bună și nu

avea motive să sustragă bani de la victimă care nu prea avea bani.

Împotriva soluției a declarat apel

inculpatul care a solicitat în principal achitarea pentru că nu el este autorul

omorului. În subsidiar, a solicitat ca să se rețină că a săvârșit fapta în

condițiile art. 73 lit. b) C. pen. provocat de victimă care l-a înjurat.

Într-un al doilea subsidiar a cerut reținerea de circumstanțe atenuante și

reducerea pedepsei sub 10 ani.

Secția penală de la Curtea de Apel

Craiova judecând apelul a constatat că hotărârea primei instanțe este legală și

temeinică și prin decizia nr. 6 din 16 ianuarie 2009 a respins apelul ca

nefondat.

Nemulțumit și de această hotărâre

inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs fără să-l motiveze.

Prin apărătorul din oficiu și personal a

cerut în principal casarea hotărârilor și în urma rejudecării să fie achitat în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar a cerut să se rețină că a

fost provocat de victimă și pedeapsa se impune a fi redusă sub unul special.

În ultimul cuvânt a solicitat Curții să i

se aplice o pedeapsă mai mică, arătând că recunoaște și regretă că a lovit cu

pumnul partea vătămată dar că cel care a lovit victima cu cuțitul este C.C.

Recursul este nefondat.

Din cuprinsul actelor și lucrărilor

aflate la dosarul cauzei rezultă că hotărârile supuse recursului sunt legale și

temeinice.

Instanțele au reținut o situație de fapt

corectă susținută de probele administrate și spre deosebire de procuror au

încadrat juridic faptele în textele de lege corespunzător activității

infracționale desfășurată de inculpat.

Apărările inculpatului care trimis în

judecată a încercat să se eschiveze de răspunderea penală pentru omor

recunoscând doar parțial fapta, în sensul că el doar a lovit victima și că o

altă persoană a înjunghiat-o nu au fost primite de instanță.

S-a avut în vedere că inculpatul a fost

acela care din proprie inițiativă a condus organele de cercetare la locul unde

a ascuns cuțitul cu care a lovit victima.

La instanța de fond, inculpatul a

susținut că după ce a lovit victima care îl înjurase, a intrat în casă iar

victima a rămas cu martorii C.C. și B.S. la poartă. În același timp a lansat

varianta că victima era în dușmănie cu cumnatul ei și că posibil acesta a avut

interes să o ucidă.

În fața instanței de apel, audiat , deși

a declarat că, cuțitul pe care l-a predat polițiștilor îi aparține, a susținut

din nou că are cunoștință că B.S. cumnatul victimei a amenințat-o pe victimă în

mai multe rânduri chiar el auzind aceste amenințări și că el avea interesul să

se răzbune pe victimă.

În fine, în fața instanței de recurs

inculpatul în ultimul cuvânt a recunoscut parțial fapta și a arătat că cel care

a lovit victima cu cuțitul a fost C.C.

O astfel de ipoteză nu a existat,

inculpatul nu și-a făcut o astfel de apărare și dintr-o dată indică ca fiind

autor al omorului pe martorul C.

Din declarațiile martorilor audiați,

instanțele au reținut corect că inculpatul și victima s-au aflat în două

momente la bar și apoi în apropierea discotecii în compania martorilor C.C. și B.S.,

însă s-au despărțit de aceștia la intersecția străzii R. cu str. F. Fapta și

locul în care a fost săvârșită este în apropierea casei inculpatului așa cum a

descris acesta în primele declarații în care a arătat cum a lovit cu pumnii și

picioarele și apoi a înțepat-o cu cuțitul în spate.

Conflictul între două persoane aflate în

stare de ebrietate care se înjură și apoi se bat așa cum s-a întâmplat în cauză

nu justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a

scuzei provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen.

Având în vedere conduita procesuală

nesinceră și ținând seama de gradul de pericol social concret al faptei

săvârșite, justificat instanțele nu au reținut în favoarea inculpatului

circumstanțe atenuante judiciare.

Pedeapsa aplicată inculpatului este

singura în măsură să realizeze scopul prevăzut în art. 52 C. pen. iar Înalta

Curte nu constată motive care să justifice reducerea ei.

Având în vedere că hotărârile pronunțate

sunt legale și temeinice, urmează ca în temeiul art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen. recursul să fie respins ca nefondat.

În temeiul art. 385

17

alin. (4)

cu referire la art. 383 alin. (1

1

) și alin. (2) C. proc. pen. va fi

menținută starea de arest și se va deduce preventiv de la 11 august 2007 la

data deciziei.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2)

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul T.D. împotriva deciziei penale nr. 6 din 16 ianuarie

2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori .

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 11 august 2007 la 17

martie 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei

de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 17

martie 2009.