ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1372/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 28 ianuarie 2008 la Tribunalul București, secția a VI a comercială, înregistrată sub numărul de dosar 3534/3/2008, reclamanta SC R.C. SRL a chemat în judecată pârâtul SC I.C.P.S.P. SA solicitând în temeiul art. 1143-1145 C. civ. compensarea datoriei acesteia față de reclamant, în sumă de 52.827 lei, reprezentând contravaloare reparații capitale și îmbunătățiri aduse de reclamant spațiului închiriat, conform raportului de evaluare întocmit de expertul SC T.C.E. SRL, cu datoria reclamantului față de pârât, în sumă de 51.279,46 lei, reprezentând chirie pentru spațiul închiriat, eventuală sultă urmând să se achite conform înțelegerii părților.

Prin încheierea din 4 iunie 2008 dată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008, în contradictoriu cu intimata SC I.C.P.S.P. SA cu sediul în București sector 4 s-a respins acțiunea introductivă, ca inadmisibilă, s-a respins excepția prematurității cererii reconvenționale, ca neîntemeiată și s-a constatat caracterul de apărare de fond al compensației. S-a dispus continuarea judecății, acordându-se termen de judecată la 10 septembrie 2008, cu citarea părților. Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut dispozițiile art. 111 C. proc. civ. privitoare la caracterul subsidiar al acțiunii în constatare, faptul că acțiunea principală este o acțiune în constatarea inexistenței unui drept de creanță al pârâtei-reclamante și că o acțiune în pretenții (în realizare) era la dispoziția reclamantei.

Instanța a luat în considerare caracterul de apărare de fond al compensației, precum și faptul că la filele 66-67 din dosar există dovezile convocării la conciliere și ale răspunsului reclamantei-pârâte. A apreciat că inadmisibilitatea cererii reconvenționale pentru neîndeplinirea procedurii concilierii conform art. 720 1 C. proc. civ. poate fi admisă dacă se dovedește o vătămare procesuală suferită de reclamanta-pârâtă. Instanța a avut în vedere că o vătămare procesuală prin neîndeplinirea cu strictețe a prevederilor art. 720 1 C. proc. civ. nu s-a produs, deoarece rațiunea concilierii s-a realizat prin cunoașterea pretențiilor și amânarea reglării lor (filele 66, 67 fond).

Prin încheierea din 10 septembrie 2008 dată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008, în contradictoriu cu aceeași intimată, s-a respins cererea de înaintare a dosarului la Curtea de Apel București, ca prematură până la pronunțarea unei hotărâri de fond (sentință) și dispune continuarea judecății prin acordarea termenului la 24 septembrie 2008 pentru când se vor cita părțile. Instanța de fond, în temeiul art. 282 alin. (2) C. proc. civ., a constatat declarat apel contra unei încheieri premergătoare, apreciind cererea de înaintare a dosarului la Curtea de Apel București, ca prematură până la pronunțarea unei hotărâri de fond (sentință). Curtea de Apel București, secția a VI a comercială, prin decizia comercială nr. 61 din 5 februarie 2009 a admis excepția inadmisibilității apelului formulat împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2008 și a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanta SC R.C.

SRL cu sediul în București, împotriva încheierii de la 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008, în contradictoriu cu intimata SC I.C.P.S.P. SA cu sediul în București, sector 4. Respinge apelul declarat de aceeași apelantă împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2008 și a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanta SC R.C. SRL cu sediul în București, sector 1, împotriva încheierii de la 10 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008, în contradictoriu cu aceeași intimată, ca inadmisibil.

Instanța de apel a reținut următoarele: Referitor la apelul declarat împotriva încheierii de la 4 iunie 2008, având în vedere obiectul acestuia în raport cu dispozițiile din hotărârea atacată, similare pronunțării unei sentințe asupra acțiunii principale, prin rezoluția de primire s-a stabilit în sarcina apelantei obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 7,5 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 și a dispozițiilor O.G. nr. 32/1995, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar trebuie să fie achitate anticipat judecății cererii, în caz contrar sub sancțiunea anulării acesteia. Apelanta nu și-a îndeplinit obligația de timbrare prevăzută legal, deși a fost citată cu mențiunea expresă în acest sens.

În ceea ce privește apelul declarat împotriva încheierii de la 10 septembrie 2008, prin încheierea atacată s-a respins cererea de înaintare a apelului formulat anterior împotriva încheierii de la 4 iunie 2008, spre soluționare instanței de apel. Cererea menționată nu este supusă timbrării, astfel că nu este supusă timbrării, astfel că nu este supus timbrării nici apelul împotriva încheierii prin care a fost soluționată, iar prin natura ei cererea nu este nici în măsură să înlăture caracterul de încheiere premergătoare al încheierii de la 10 septembrie 2008 prin care s-a dispus continuarea judecății cel puțin în ceea ce privește cererea reconvențională. Potrivit art. 282 alin. (2) C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare prin care nu s-a întrerupt judecata nu se poate face apel decât odată cu fondul.

Prin cererea de recurs formulată, reclamanta SC R.C. SRL București a susținut că instanța de fond s-a substituit instanței de apel cu încălcarea publicității dezbaterilor, precum și a dreptului la apărare. Se precizează de asemenea, că au fost încălcate dispozițiile art. 92 1 C. proc. civ. privind comunicarea citației, precum și dispozițiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ., întrucât nu s-a cerut judecarea în lipsă, instanța era obligată să suspende cauza. Temeiul de drept indicat de recurentă îl constituie art. 304 pct. 5 și pct. 6.9 C. proc. civ.. Intimata nu a formulat întâmpinare în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și nu s-au depus înscrisuri potrivit art. 305 C. proc.

civ. Recursul reclamantei este fondat. Soluția instanței de apel este nelegală, avându-se în vedere încălcarea dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. La termenul de judecată din 5 februarie 2009 nici una din părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, deși au fost legal citate și nici nu s-a cerut în scris de către cel puțin una dintre părți, judecarea în lipsă. Natura juridică din art. 242 pct. 2 C. proc. civ. este imperativă, astfel încât, fiind întrunite cerințele acestui text, instanța de apel era obligată să suspende judecata, fără a mai efectua vreun alt act de procedură. În situația în care cererea de apel nu a fost legal timbrată, iar părțile, deși legal citate nu s-au prezentat și nici nu au cerut judecarea în lipsă, aceasta nu putea fi anulată ca netimbrată, ci se impunea suspendarea judecății.

Celelalte motive de recurs sunt nefondate, întrucât din verificările efectuate rezultă că procesul s-a desfășurat în fața instanței de apel, în ședință publică, iar în cauză nu s-a solicitat termen pentru lipsă de apărare, conform art. 156 alin. (1) C. proc. civ. De asemenea, dispozițiile art. 92 1 C. proc. civ. nu au fost încălcate întrucât din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că reclamanta SC R.C. SRL a primit citația, semnând personal de primire director general inginer A.S., semnatarul cererii de apel (fila 43 dosar apel), astfel că motivul de nelegalitate prevăzut de art. 309 4 pct. 5 C. proc. civ. invocat este nefondat. Înalta Curte de Casație și Justiție pentru motivul de nelegalitate arătat, urmează în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., a admite recursul declarat de reclamanta R.C. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 61 din 5 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VI a comercială, casarea deciziei recurate și potrivit art. 313 C. proc. civ. trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC R.C. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei comerciale nr. 61 din 15 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2009.