ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1372/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

formulată la data de 28 ianuarie 2008 la Tribunalul București, secția a VI a comercială,

înregistrată sub numărul de dosar 3534/3/2008, reclamanta SC R.C. SRL a chemat

în judecată pârâtul SC I.C.P.S.P. SA solicitând în temeiul art. 1143-1145 C.

civ. compensarea datoriei acesteia față de reclamant, în sumă de 52.827 lei,

reprezentând contravaloare reparații capitale și îmbunătățiri aduse de

reclamant spațiului închiriat, conform raportului de evaluare întocmit de

expertul SC T.C.E. SRL, cu datoria reclamantului față de pârât, în sumă de

51.279,46 lei, reprezentând chirie pentru spațiul închiriat, eventuală sultă

urmând să se achite conform înțelegerii părților.

Prin încheierea din 4 iunie 2008 dată de Tribunalul București, secția a

VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008, în contradictoriu cu intimata SC I.C.P.S.P.

SA cu sediul în București sector 4 s-a respins acțiunea introductivă, ca

inadmisibilă, s-a respins excepția prematurității cererii reconvenționale, ca

neîntemeiată și s-a constatat caracterul de apărare de fond al compensației.

S-a dispus continuarea judecății, acordându-se termen de judecată la 10

septembrie 2008, cu citarea părților.

Pentru a dispune astfel, instanța de

fond a reținut dispozițiile art. 111 C. proc. civ. privitoare la caracterul

subsidiar al acțiunii în constatare, faptul că acțiunea principală este o

acțiune în constatarea inexistenței unui drept de creanță al pârâtei-reclamante

și că o acțiune în pretenții (în realizare) era la dispoziția reclamantei.

Instanța a luat în considerare

caracterul de apărare de fond al compensației, precum și faptul că la filele

66-67 din dosar există dovezile convocării la conciliere și ale răspunsului

reclamantei-pârâte.

A apreciat că inadmisibilitatea

cererii reconvenționale pentru neîndeplinirea procedurii concilierii conform

art. 720

1

C. proc. civ. poate fi admisă dacă se dovedește o vătămare

procesuală suferită de reclamanta-pârâtă.

Instanța a avut în vedere că o

vătămare procesuală prin neîndeplinirea cu strictețe a prevederilor art. 720

1

C. proc. civ. nu s-a produs, deoarece rațiunea concilierii s-a realizat prin

cunoașterea pretențiilor și amânarea reglării lor (filele 66, 67 fond).

Prin încheierea din 10 septembrie

2008 dată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008,

în contradictoriu cu aceeași intimată, s-a respins cererea de înaintare a

dosarului la Curtea de Apel București, ca prematură până la pronunțarea unei

hotărâri de fond (sentință) și dispune continuarea judecății prin acordarea

termenului la 24 septembrie 2008 pentru când se vor cita părțile.

Instanța de fond, în temeiul art. 282

alin. (2) C. proc. civ., a constatat declarat apel contra unei încheieri

premergătoare, apreciind cererea de înaintare a dosarului la Curtea de Apel București,

ca prematură până la pronunțarea unei hotărâri de fond (sentință).

Curtea de Apel București, secția a

VI a comercială, prin decizia comercială nr. 61 din 5 februarie 2009 a admis

excepția inadmisibilității apelului formulat împotriva încheierii din data de

10 septembrie 2008 și a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanta SC R.C.

SRL cu sediul în București, împotriva încheierii de la 4 iunie 2008 pronunțată

de Tribunalul București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008,

în contradictoriu cu intimata SC I.C.P.S.P. SA cu sediul în București, sector

4.

Respinge apelul declarat de aceeași

apelantă împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2008 și a anulat ca

netimbrat apelul formulat de apelanta SC R.C. SRL cu sediul în București, sector

1, împotriva încheierii de la 10 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul

București, secția a VI a comercială, în dosarul nr. 3534/3/2008, în

contradictoriu cu aceeași intimată, ca inadmisibil.

Instanța de apel a reținut

următoarele:

Referitor la apelul declarat

împotriva încheierii de la 4 iunie 2008, având în vedere obiectul acestuia în

raport cu dispozițiile din hotărârea atacată, similare pronunțării unei

sentințe asupra acțiunii principale, prin rezoluția de primire s-a stabilit în

sarcina apelantei obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 7,5

lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei. Potrivit art. 20 alin. (1)

din Legea nr. 146/1997 și a dispozițiilor O.G. nr. 32/1995, taxa judiciară de

timbru și timbrul judiciar trebuie să fie achitate anticipat judecății cererii,

în caz contrar sub sancțiunea anulării acesteia. Apelanta nu și-a îndeplinit

obligația de timbrare prevăzută legal, deși a fost citată cu mențiunea expresă

în acest sens.

În ceea ce privește apelul declarat

împotriva încheierii de la 10 septembrie 2008, prin încheierea atacată s-a

respins cererea de înaintare a apelului formulat anterior împotriva încheierii

de la 4 iunie 2008, spre soluționare instanței de apel. Cererea menționată nu

este supusă timbrării, astfel că nu este supusă timbrării, astfel că nu este

supus timbrării nici apelul împotriva încheierii prin care a fost soluționată,

iar prin natura ei cererea nu este nici în măsură să înlăture caracterul de

încheiere premergătoare al încheierii de la 10 septembrie 2008 prin care s-a

dispus continuarea judecății cel puțin în ceea ce privește cererea

reconvențională.

Potrivit art. 282 alin. (2) C. proc.

civ., împotriva încheierilor premergătoare prin care nu s-a întrerupt judecata

nu se poate face apel decât odată cu fondul.

Prin cererea de recurs formulată,

reclamanta SC R.C. SRL București a susținut că instanța de fond s-a substituit

instanței de apel cu încălcarea publicității dezbaterilor, precum și a

dreptului la apărare.

Se precizează de asemenea, că au

fost încălcate dispozițiile art. 92

1

C. proc. civ. privind

comunicarea citației, precum și dispozițiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ.,

întrucât nu s-a cerut judecarea în lipsă, instanța era obligată să suspende

cauza.

Temeiul de drept indicat de

recurentă îl constituie art. 304 pct. 5 și pct. 6.9 C. proc. civ..

Intimata nu a formulat întâmpinare

în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și nu s-au

depus înscrisuri potrivit art. 305 C. proc. civ.

Recursul reclamantei este fondat.

Soluția instanței de apel este

nelegală, avându-se în vedere încălcarea dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2

C. proc. civ.

La termenul de judecată din 5

februarie 2009 nici una din părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, deși

au fost legal citate și nici nu s-a cerut în scris de către cel puțin una

dintre părți, judecarea în lipsă.

Natura juridică din art. 242 pct. 2 C.

proc. civ. este imperativă, astfel încât, fiind întrunite cerințele acestui text,

instanța de apel era obligată să suspende judecata, fără a mai efectua vreun

alt act de procedură.

În situația în care cererea de apel

nu a fost legal timbrată, iar părțile, deși legal citate nu s-au prezentat și

nici nu au cerut judecarea în lipsă, aceasta nu putea fi anulată ca netimbrată,

ci se impunea suspendarea judecății.

Celelalte motive de recurs sunt

nefondate, întrucât din verificările efectuate rezultă că procesul s-a

desfășurat în fața instanței de apel, în ședință publică, iar în cauză nu s-a

solicitat termen pentru lipsă de apărare, conform art. 156 alin. (1) C. proc.

civ.

De asemenea, dispozițiile art. 92

1

C. proc. civ. nu au fost încălcate întrucât din procesul verbal de îndeplinire

a procedurii de citare rezultă că reclamanta SC R.C. SRL a primit citația,

semnând personal de primire director general inginer A.S., semnatarul cererii

de apel (fila 43 dosar apel), astfel că motivul de nelegalitate prevăzut de

art. 309

4

pct. 5 C. proc. civ. invocat este nefondat.

Înalta Curte de Casație și Justiție

pentru motivul de nelegalitate arătat, urmează în temeiul dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ., a admite recursul declarat de reclamanta R.C. SRL

București împotriva deciziei comerciale nr. 61 din 5 februarie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VI a comercială, casarea deciziei recurate și potrivit

art. 313 C. proc. civ. trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași

instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC R.C. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei comerciale nr. 61 din 15

februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, casează

decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 mai 2009.