ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 658/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 14869 din 11

decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în

dosarul nr. 25674/3/2007 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamantul C.D. în contradictoriu cu pârâtul M.I., având ca obiect plata de

despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel s-a reținut că

între părți a fost încheiat un contract având ca obiect cumpărarea de către

reclamant a opțiunii de cesiune a unui procent de maxim 15% din acțiunile SC E.

SA București în termen de 30 de zile, pentru prețul de 50.000 Euro, că

reclamantul a achitat prețul convenit către pârâtul vânzător și că ulterior

primul nu a mai fost de acord cu oferta fermă de vânzare a acțiunilor primită

până la 31 martie 2006, solicitând restituirea prețului. S-a mai reținut că

reclamantul a omis să indice temeiurile care stau la baza pretențiilor sale, și

că pentru a se da eficiență textelor din contractul părților privind

întoarcerea prețului opțiunii, ar fi trebuit să se probeze existența

acțiunilor, să se depună actul constitutiv al societății și certificatul la O.R.C.

În final s-a mai reținut că nu a fost indicat temeiul de drept și baza de

calcul a dobânzilor solicitate și că restituirea prețului ar putea avea loc în

condițiile articolului 13 din contract ca efect al rezoluțiunii convenției care

presupune repunerea părților în situația anterioară.

Apelul declarat de reclamant împotriva

acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, prin decizia nr. 213 din 13 mai 2008, hotărârea atacată fiind

schimbată în tot în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtului la plata

sumei de 154.775 lei, despăgubiri civile, cu 11.134 lei cheltuieli de judecată

la fond și apel. S-a luat act de renunțarea la capătul de cerere privind plata

dobânzilor legale.

În pronunțarea deciziei, instanța de

apel, a reținut că, întrucât părțile nu au căzut de acord asupra prețului

acțiunilor oferit de pârâta vânzătoare, cesiunea de acțiuni nu s-a realizat,

astfel că pârâta are obligația restituirii integrale a prețului opțiunii

cesiunii acțiunilor (50.000 Euro în echivalent lei).

Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta

a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., formulând

următoarele critici:

- nu s-a respectat procedura prealabilă

prevăzută de art. 720

1

C. proc. civ., în sensul că la adresa de

convocare la conciliere nu s-au depus actele doveditoare, oferta de vânzare

acțiuni, ordinele de plată din 6 iunie 2006, 30 iunie 2006 și 30 iulie 2006.

S-au depus numai convenția dintre părți și extrasul de cont.

- suma pretinsă nu este exigibilă,

întrucât conform art. 18 și art. 13 din convenția dintre părți, nu s-a făcut

dovada trecerii celor 15 zile de la oferta pentru vânzare.

Recursul este nefondat și urmează să fie

respins pentru următoarele motive:

Prin convenția de „cumpărare opțiune de

cumpărare de acțiuni” din 1 martie 2006 părțile au convenit dreptul

cumpărătorului reclamant C.D. de a-și exprima opțiunea cumpărării a maximum 15%

din acțiunile SC E. SA București, în 15 zile de la primirea ofertei

vânzătorului pârât M.I.

Prețul convenției de 50.000 Euro, a fost

achitat integral de reclamant.

Potrivit art. 18 din convenția

menționată, dacă părțile nu ajung la un acord cu privire la cesiunea acțiunilor

în termenul prevăzut de art. 13-adică 15 zile prețul obținerii va fi întors

cumpărătorului în termen de 15 zile.

Conform actelor din dosar, oferta de

cesiune făcută de pârâta vânzătoare nu a fost acceptată de reclamantă, astfel

că a devenit operant art. 18 din convenție, adică obligația restituirii de

către pârâtă a celor 50.000 Euro. Din această sumă s-a restituit parțial 5.428

Euro, astfel că întemeiat instanța de apel a admis acțiunea și a obligat pârâta

la plata diferenței de 44.572 Euro, în echivalent lei, 154.775 Ron.

Criticile recurentei în sensul

neîndeplinirii procedurii concilierii prealabile, în sensul că adresa de

convocare la conciliere, a fost însoțită numai de convenția dintre părți și

extrasul de cont și că nu s-a anexat și oferta de vânzare acțiuni și ordinele

de plată, cu care reclamanta a achitat suma de 50.000 Euro, sunt de respins.

Actele depuse anexei la concilierea din

12 martie 2007 erau lămuritoare asupra pretențiilor reclamantei.

De altfel pârâta era pe deplin edificată asupra

pretențiilor, întrucât achitase anterior concilierii parte din suma de 50.000

Euro datorată și anume 5.428 Euro.

Sub acest aspect sunt de respins și

susținerile recurentei în sensul că pretențiile nu erau exigibile .

Cu adresa din 4 aprilie 2006 – (fila 13

dosar fond) reclamantul a făcut cunoscut pârâtului că nu este de acord cu

oferta de vânzare acțiuni, și a cerut aplicarea art. 18 din convenție, adică

restituirea prețului.

De altfel, la instanța de fond și în apel

pârâtul nu a depus întâmpinare și nu a motivat refuzul plății, singurele

susțineri fiind cele din recurs privind procedura concilierii.

Așa fiind hotărârea atacată fiind

temeinică și legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.

În temeiul art.2 74 C. proc. civ.,

reclamantul urmează să fie obligat la plata sumei de 3.700 lei cheltuieli de

judecată, onorariu de avocat conform chitanței depusă la dosar.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat recursul declarat

de pârâtul M.I. împotriva deciziei comerciale nr. 213 din 13 mai 2008 a Curții

de Apel București, secția a V-a comercială.

Obligă recurentul M.I. la plata sumei de

3.700 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului C.D.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 3 martie 2009.