ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6030/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6030/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 192 din 18 iunie 2003
pronunțată de Tribunalul Argeș s-a admis în parte acțiunea formulată de
reclamanții Ș.A., Ș.D., Ș.I., Ș.G., Ș.M., B.Ș.I.L., P.M. și B.E., în
contradictoriu cu pârâții municipiul Pitești și primarul municipiului Pitești.
Astfel, s-a anulat dispoziția nr.
1030 din 7 noiembrie 2002 emisă de primarul municipiului Pitești, pârâții au
fost obligați să emită o dispoziție prin care să facă o ofertă de restituire
prin echivalent pentru terenul în suprafață de 16.516 mp pe care să o înainteze
prefectului județului Argeș.
Prin aceeași sentință, pârâții au
fost obligați să plătească reclamanților suma de 5.000.000 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța
de fond a reținut că prin acțiunea introductivă, reclamanții au solicitat
anularea dispoziției nr. 1030 din 7 noiembrie 2002 emisă de primar prin care
le-a fost respinsă notificarea prin care s-a solicitat acordarea de măsuri
reparatorii pentru suprafața de 16.516 mp, teren situat în Pitești.
Dispoziția de respingere a
notificării reclamanților a fost motivată în sensul că acestora le-a fost
reconstituit dreptul de proprietate asupra a 10.122 mp în baza Legii nr.
18/1991 astfel, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001, că nu s-au făcut dovezi privind dreptul de proprietate și
amplasamentul terenului solicitat.
S-a mai reținut că potrivit
concluziilor expertizei tehnice efectuată în cauză, s-a putut identifica ca
amplasament, acest teren, care, este ocupat în totalitate de blocuri de
locuințe, rețele electrice, de gaze, de apă, de canalizare, de telefonie, de
străzi și zone de protecție.
În raport de dispozițiile art. 9
alin. (2) și art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, s-a respins solicitarea
de restituire în natură și, în raport de dispozițiile art. 24 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001, pârâții au fost obligați la emiterea unei dispoziții prin
care să se facă o ofertă de restituire prin echivalent pentru terenul în
suprafață de 16.516 mp, pe care să o trimită Prefecturii județului Argeș.
Prin decizia
civilă nr. 155/A din 16 octombrie 2003, Curtea de Apel Pitești, secția civilă,
a admis apelul declarat de pârâții primarul municipiului Pitești și municipiul
Pitești împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Astfel, s-a
schimbat în tot sentința, în sensul că s-a respins ca inadmisibilă acțiunea
reclamanților.
Pentru a
pronunța astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că terenul în litigiu
intră sub incidența dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, că
reclamanții aveau posibilitatea recuperării terenului în litigiu, în baza
prevederilor Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000, acțiunea fiind
inadmisibilă.
Prin decizia
nr. 5682 din 9 iunie 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul
formulat de reclamanți împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, a
casat-o și a trimis cauza spre rejudecarea apelului.
Pentru a
hotărî astfel, Înalta Curte a reținut că s-a dovedit că autorul reclamanților a
dobândit prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 4 octombrie 1925 o
suprafață de teren de 3 ha și 416 mp, situată în municipiul Pitești, teren
preluat de C.A.P. Bascov.
Reclamanților
li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10.122 mp prin titlul de proprietate
nr. 103882 din 6 aprilie 1998 în baza Legii nr. 18/1991, teren situat în
punctul menționat.
Prin cererea
înregistrată sub nr. 64/1997, formulată în baza Legii nr. 169/1997, reclamanții
au solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru diferența de teren rămasă
nereconstituită.
Până la
declanșarea procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001, această cerere a
reclamanților nu a fost soluționată.
S-a mai
reținut că acest teren este ocupat integral de construcții, străzi, alee și o
stație de autobuz, și că Legea nr. 10/2001 are un caracter de complinire,
astfel că domeniul de aplicare a Legii nr. 10/2001 acoperă și acele terenuri
situate în intravilanul localităților și care, până la data intrării în vigoare
a acesteia (14 februarie 2001) nu au fost restituite integral persoanelor
îndreptățite, situație în care se află și terenul din litigiu fiindu-i
aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001.
Rejudecând
apelul prin decizia nr. 89/A din 9 martie 2007, Curtea de Apel Pitești, a
respins ca nefondat apelul declarat de apelanții-pârâți primarul municipiului
Pitești și municipiul Pitești, fiind obligați la plata sumei de 2000 lei cu
titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a
hotărî astfel, instanța de apel a reținut că situația juridică a terenului a
fost soluționată în mod irevocabil prin decizia Înaltei Curți de Casație și
Justiție, în sensul că acesta intră sub incidența Legii nr. 10/2001 și că prin
actele depuse la dosar s-a dovedit că terenul a aparținut autorului
reclamanților și că a fost preluat de stat.
Împotriva
acestei decizii, primarul municipiului Pitești a declarat recurs întemeiat pe
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea
acestuia s-a arătat că în mod greșit s-a apreciat că terenul intră sub
incidența Legii nr. 10/2001, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 8
alin. (l) din Legea nr. 10/2001 și că reclamanții nu au făcut dovada preluării
abuzive a terenului.
Recursul va fi
respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la
situația juridică a terenului, s-a stabilit în mod irevocabil, prin decizia
Înaltei Curți de Casație și Justiție, că acest teren intră sub incidența Legii
nr. 10/2001, astfel ca reanalizarea acesteia nu mai este necesară.
Dispozițiile
art.8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu sunt aplicabile speței, deoarece
acest teren nu este în extravilanul localității și nici nu este un teren
agricol al cărui regim juridic să fie reglementat de legile fondului funciar.
În ceea ce
privește preluarea de către stat a terenului ce a aparținut autorului reclamanților,
identitatea dintre suprafețele de teren din actul de proprietate al autorului
reclamanților și cel din notificare, a fost dovedită prin raportul de expertiză
efectuat în cauză, din care rezultă că pe acest teren, statul a construit
blocuri de locuințe, cu ansambluri de rețele utilitare, fiind astfel un teren
ocupat și nerestituibil în natură, în condițiile Legii nr. 10/2001.
În raport de
dispozițiile art. 274 C. proc. civ. recurentul va fi obligat la plata sumei de
400 lei, către intimatul-reclamant Ș.G., cu titlu de cheltuieli de judecată.
Rezultă
astfel, că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., că
hotărârea instanței de apel este legală și în consecință, în raport de
dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul
primarul municipiului Pitești împotriva deciziei civile nr. 89/A din 9 martie
2007 a Curții de Apel Pitești.
Obligă pe recurent la plata sumei de 400 lei
cheltuieli de judecată către intimatul Ș.G.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 septembrie
2007.