ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6030/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 192 din 18 iunie 2003 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Ș.A., Ș.D., Ș.I., Ș.G., Ș.M., B.Ș.I.L., P.M. și B.E., în contradictoriu cu pârâții municipiul Pitești și primarul municipiului Pitești. Astfel, s-a anulat dispoziția nr. 1030 din 7 noiembrie 2002 emisă de primarul municipiului Pitești, pârâții au fost obligați să emită o dispoziție prin care să facă o ofertă de restituire prin echivalent pentru terenul în suprafață de 16.516 mp pe care să o înainteze prefectului județului Argeș. Prin aceeași sentință, pârâții au fost obligați să plătească reclamanților suma de 5.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin acțiunea introductivă, reclamanții au solicitat anularea dispoziției nr. 1030 din 7 noiembrie 2002 emisă de primar prin care le-a fost respinsă notificarea prin care s-a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de 16.516 mp, teren situat în Pitești. Dispoziția de respingere a notificării reclamanților a fost motivată în sensul că acestora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra a 10.122 mp în baza Legii nr. 18/1991 astfel, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, că nu s-au făcut dovezi privind dreptul de proprietate și amplasamentul terenului solicitat. S-a mai reținut că potrivit concluziilor expertizei tehnice efectuată în cauză, s-a putut identifica ca amplasament, acest teren, care, este ocupat în totalitate de blocuri de locuințe, rețele electrice, de gaze, de apă, de canalizare, de telefonie, de străzi și zone de protecție.

În raport de dispozițiile art. 9 alin. (2) și art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, s-a respins solicitarea de restituire în natură și, în raport de dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, pârâții au fost obligați la emiterea unei dispoziții prin care să se facă o ofertă de restituire prin echivalent pentru terenul în suprafață de 16.516 mp, pe care să o trimită Prefecturii județului Argeș. Prin decizia civilă nr. 155/A din 16 octombrie 2003, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a admis apelul declarat de pârâții primarul municipiului Pitești și municipiul Pitești împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond. Astfel, s-a schimbat în tot sentința, în sensul că s-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamanților.

Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că terenul în litigiu intră sub incidența dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, că reclamanții aveau posibilitatea recuperării terenului în litigiu, în baza prevederilor Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000, acțiunea fiind inadmisibilă. Prin decizia nr. 5682 din 9 iunie 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de reclamanți împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, a casat-o și a trimis cauza spre rejudecarea apelului. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut că s-a dovedit că autorul reclamanților a dobândit prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 4 octombrie 1925 o suprafață de teren de 3 ha și 416 mp, situată în municipiul Pitești, teren preluat de C.A.P.

Bascov. Reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10.122 mp prin titlul de proprietate nr. 103882 din 6 aprilie 1998 în baza Legii nr. 18/1991, teren situat în punctul menționat. Prin cererea înregistrată sub nr. 64/1997, formulată în baza Legii nr. 169/1997, reclamanții au solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru diferența de teren rămasă nereconstituită. Până la declanșarea procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001, această cerere a reclamanților nu a fost soluționată.

S-a mai reținut că acest teren este ocupat integral de construcții, străzi, alee și o stație de autobuz, și că Legea nr. 10/2001 are un caracter de complinire, astfel că domeniul de aplicare a Legii nr. 10/2001 acoperă și acele terenuri situate în intravilanul localităților și care, până la data intrării în vigoare a acesteia (14 februarie 2001) nu au fost restituite integral persoanelor îndreptățite, situație în care se află și terenul din litigiu fiindu-i aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001. Rejudecând apelul prin decizia nr. 89/A din 9 martie 2007, Curtea de Apel Pitești, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții-pârâți primarul municipiului Pitești și municipiul Pitești, fiind obligați la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că situația juridică a terenului a fost soluționată în mod irevocabil prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul că acesta intră sub incidența Legii nr. 10/2001 și că prin actele depuse la dosar s-a dovedit că terenul a aparținut autorului reclamanților și că a fost preluat de stat. Împotriva acestei decizii, primarul municipiului Pitești a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea acestuia s-a arătat că în mod greșit s-a apreciat că terenul intră sub incidența Legii nr. 10/2001, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (l) din Legea nr. 10/2001 și că reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive a terenului.

Recursul va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Cu privire la situația juridică a terenului, s-a stabilit în mod irevocabil, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, că acest teren intră sub incidența Legii nr. 10/2001, astfel ca reanalizarea acesteia nu mai este necesară. Dispozițiile art.8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu sunt aplicabile speței, deoarece acest teren nu este în extravilanul localității și nici nu este un teren agricol al cărui regim juridic să fie reglementat de legile fondului funciar.

În ceea ce privește preluarea de către stat a terenului ce a aparținut autorului reclamanților, identitatea dintre suprafețele de teren din actul de proprietate al autorului reclamanților și cel din notificare, a fost dovedită prin raportul de expertiză efectuat în cauză, din care rezultă că pe acest teren, statul a construit blocuri de locuințe, cu ansambluri de rețele utilitare, fiind astfel un teren ocupat și nerestituibil în natură, în condițiile Legii nr. 10/2001. În raport de dispozițiile art. 274 C. proc. civ. recurentul va fi obligat la plata sumei de 400 lei, către intimatul-reclamant Ș.G., cu titlu de cheltuieli de judecată. Rezultă astfel, că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., că hotărârea instanței de apel este legală și în consecință, în raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Pitești împotriva deciziei civile nr. 89/A din 9 martie 2007 a Curții de Apel Pitești. Obligă pe recurent la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către intimatul Ș.G. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2007.