ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1343/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1343/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.C. a chemat în judecată pe pârâții C.P.T. și Prefectul județului Vaslui fiind nemulțumit de faptul că nu s-a răspuns solicitării sale adresate premierului de a interveni în finalizarea executării silite. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1993 din 30 septembrie 2007, a respins excepția necompetenței materiale invocată de Prefectul județului Vaslui și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P.M. al României, dar și acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
În motivarea soluției s-a reținut că, sub aspectul excepției necompetenței materiale, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar, în speță, unul dintre pârâți este o autoritate publică centrală, astfel că excepția a fost respinsă. Excepția lipsei calității procesuale pasive a P.M. a fost respinsă pentru că nu s-a solicitat obligarea acesteia la punerea în executare a unei sentințe civile, ci la comunicarea unui răspuns la o cerere adresată de reclamant, iar obligația de a răspunde petiționarului există. Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamantul a adresat o cerere Cancelariei P.M.
în care a expus stadiul în care se afla punerea în executare a sentinței civile nr. 2879 din 16 iulie 2004 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă, și a solicitat P.M. să ordone Prefectului județului Vaslui și C.J. Vaslui să asigure suma stabilită prin titlu executoriu. Instituția căreia i-a fost adresată cererea a comunicat reclamantului că memoriul a fost transmis spre soluționare Prefectului județului Vaslui care urma să-i comunice soluția adoptată. Și Prefectul județului Vaslui a comunicat reclamantului un răspuns în legătură cu executarea sentinței civile nr. 2879 din 16 iulie 2004, iar instanța de fond a concluzionat că nu se poate reține nesoluționarea în termen legal a unei cereri.
Împotriva sentinței civile nr. 1993 din 3 septembrie 2007 a Curții de Apel București s-a declarat recurs de către reclamantul G.C., care a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică. În motivele de recurs se arată că, chiar dacă a primit răspuns de la autoritățile statului nu s–a rezolvat problema executării sentinței civile nr. 2879 din 16 iulie 2004 pronunțată de Tribunalul București. Instituția Prefectului județului Vaslui a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, arătând că petentul a primit răspuns la scrisoarea adresată la 27 aprilie 2007. După examinarea motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente: Inițial, reclamantul s-a adresat instanței pentru că P.M.
și Prefectul județului Vaslui nu i-au răspuns la cererile adresate. Cererea a fost respinsă pentru că cele două instituții au comunicat răspuns reclamantului dar acesta este nemulțumit de modul de soluționare a cererii sale. Este adevărat că art. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ dar la dosar există dovada că cele două autorități au comunicat un răspuns la cererea reclamantului. Faptul că reclamantul nu este mulțumit de răspunsul primit nu înseamnă că sunt incidente în cauză dispozițiile privind nesoluționarea cererii.
Nu se poate apela la dispozițiile speciale ale legii contenciosului administrativ pentru a se obține executarea silită a unei hotărâri judecătorești prin care reclamantul urma să primească, alături de alte părți, despăgubiri din partea Primăriei și Comisiei Locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, ale Comunei Bogdănița, județul Vaslui. Hotărârea judecătorească, fiind un titlu executoriu, se pune în executare în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, la dosar existând chiar o dovadă a întocmirii unui dosar de executare silită. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de G.C. împotriva sentinței civile nr. 1993 din 3 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.