ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4627/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4627/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei civile de
față, constată următoarele:
La data de 04 ianuarie 2006, C.V., C.M., S.I.,
S.M. au formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 1624 din 2 martie 2005 pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, solicitând anularea acesteia.
În motivarea cererii,
revizuienții au arătat că în mod greșit s-a reținut că S.N. a vândut reclamanților
terenul din CF a orașului Satu Mare.
La data de 23 iunie 2006
revizuienții și-au precizat cererea, în sensul că au invocat ca fiind fals înscrisul
sub semnătură privată intitulat „contract de cumpărare și vânzare definitivă” datat
20 noiembrie 1977.
Susțin revizuenții că,
întrucât constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,
intervenind prescripția conform art. 122 C. pen., se află în situația prevăzută
de art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., fiind în căderea instanței care judecă
cererea de revizuire să se pronunțe asupra existenței sau inexistenței infracțiunii
de fals.
Examinând cererea de revizuire
din perspectiva motivelor formulate, Înalta Curte reține următoarele:
Revizuienții și-au întemeiat
cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ., invocând ca fiind fals înscrisul
sub semnătură privată intitulat „contract de cumpărare și vânzare definitivă” datat
20 noiembrie 1977.
Una dintre cerințele impuse
de lege pentru incidența cazului de revizuire reglementat de dispozițiile art. 322
pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., o constituie constatarea falsității înscrisului
printr-o hotărâre judecătorească, sintagma „înscris declarat fals” impunând în mod
necesar această condiție.
Calea revizuirii vizată
de ipoteza textului art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., poate fi declanșată
numai atunci când actul pe care s-a întemeiat judecata a fost declarat fals în urma
exercitării unei acțiuni penale, care să se finalizeze, în cazul existenței unui
impediment legal, în obținerea hotărârii penale de constatare a falsului, printr-o
constatare a organului de urmărire penală ori a instanței de judecată în acest sens,
cerință neîndeplinită în cauză
.
În speță, revizuienții
au solicitat instanței să constate ca fiind fals înscrisul sub semnătură privată
intitulat „contract de cumpărare și vânzare definitivă” datat 20 noiembrie 1977,
întrucât constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală,
intervenind prescripția conform art. 122 C. pen.
Așa cum s-a reținut, partea
care solicită revizuirea unei hotărâri pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 4 C.
proc. civ. trebuie, în prealabil, să se adreseze organelor de urmărire penală, fără
a putea să promoveze direct cererea de revizuire în temeiul aprecierii de ea însăși
că tragerea la răspunderea penală a făptuitorului nu mai este posibilă.
În concluzie, reținând
că, în speță, nu este îndeplinită condiția ce decurge din art. 322 pct. 4 C.
proc. civ., aceea ca actul invocat de revizuienți să fi fost declarat fals în urma
exercitării unei acțiuni penale, printr-o constatare a organului de urmărire penală
ori a instanței de judecată, Înalta Curte urmează a respinge cererea de revizuire.
În ce privește cheltuielile
de judecată solicitate de intimați, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor
art. 274 alin. (3) C. proc. civ. și va dispune obligarea revizuenților la plata
sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
a deciziei civile nr. 1624 din 2 martie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție, secția I civilă, formulată de revizuenții C.V., C.M., S.I., S.M.
Obligă pe revizuenți să
plătească intimaților suma de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reduse
conform dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 21 octombrie 2013.