ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.05.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2385/2012

HOTĂRÂRE
16.05.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2385/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 9 ianuarie

2012, reclamanta SC Z.T.M. SA a chemat în judecată Direcția Generală a

Finanțelor Publice Mureș, solicitând suspendarea executării deciziei de

impunere nr. 1189 din 29 noiembrie 2011 și a raportului de inspecție fiscală

nr. 899 din 29 noiembrie 2011, cu privire la plata sumelor de 1,445,314 RON TVA

și 436.278 RON accesorii.

În motivarea cererii,

întemeiate de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, reclamanta a

învederat că sunt întrunite ambele cerințe legale, respectiv cazul bine

justificat, reprezentat de existența unor înscrisuri oficiale ignorate de

organele fiscale, precum și iminența producerii unei pagube, plata debitului

fiind de natură a crea societății un dezechilibru financiar grav.

Prin Sentința nr. 17

din 1 februarie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a dispus suspendarea

executării actelor administrative până la pronunțarea instanței de fond.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut existența unei îndoieli serioase privind

determinarea obligațiilor suplimentare de plată. În acest sens, s-a constatat

că, deși autoritatea fiscală din Bulgaria a confirmat declararea de către

partenerul bulgar a achiziției intracomunitare de la reclamantă, organul de

control nu a recunoscut realitatea tranzacției, aspect ce constituie un caz

bine justificat, în sensul art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Instanța a mai

reținut că și condiția pagubei iminente este îndeplinită, executarea deciziei

de impunere putând perturba activitatea firmei, dat fiind cuantumul ridicat al

obligațiilor stabilite.

Împotriva sentinței a

declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a

învederat că instanța de fond a acordat credit susținerilor neverificate ale

reclamantei, fără a avea în vedere prezumția de legalitate de care se bucură

actele administrative emise în baza și în vederea executării legii.

Referitor la cea de-a

doua condiție de admisibilitate, pârâta a arătat că prin el însuși, cuantumul

ridicat al obligațiilor fiscale nu este suficient pentru a îndeplini cerința

iminenței pagubei.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

urmând a fi respins ca atare.

Astfel, potrivit

legii, existența cazului bine justificat poate fi reținută dacă din

împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției

de legalitate de care se bucură actul administrativ.

Sub acest aspect,

argumentul reținut de instanța de fond se încadrează în noțiunea definită de

art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, s-a constatat

conturarea unei aparente nelegalități a actelor administrative în care s-a

reținut nedeclararea achiziției intracomunitare de către partenerii

contractuali bulgari, deși organele fiscale din Bulgaria au confirmat livrarea.

Cu privire la

condiția pagubei iminente, astfel cum este definită în art. 2 lit. ș) din Legea

nr. 554/2004, instanța a constatat în mod justificat că prin aducerea la

îndeplinire a dispozițiilor deciziei de impunere s-ar produce reclamantei un

prejudiciu greu de înlăturat în ipoteza anulării actelor administrative

contestate.

În raport de cele

expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.

Văzând și

dispozițiile art. 274 C. proc. civ.,

Respinge recursul

declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș împotriva

Sentinței nr. 17 din 1 februarie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la

plata 6.200 RON cheltuieli de judecată către intimata SC Z.T.M. SA.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 mai 2012.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-10-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4377/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Judecata în fața instanței de fond a. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 10 februarie 2010 pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș
ÎCCJ 2011-05-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2463/2011
. 554/2004, și pe cale de consecință, măsura cu caracter excepțional a suspendării executării actelor administrative contestate nu se justifică. În ceea ce privește condiția cazului bine justificat, Curtea a reținut că motivele de nelegalit
ÎCCJ 2012-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 736/2012
datorate către creditori diverși, nemaivorbind de plata unităților concurente ale societății sau de impozitele și taxele locale, iar blocarea conturilor societății ar face imposibilă onorarea obligațiilor contractuale de furnizare marfă, pe
ÎCCJ 2014-06-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2877/2014
parte documentele puse la dispoziția agenților de control au fost apreciate în mod eronat, sumele contestate nefiind datorate. Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 293 din 25 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș
ÎCCJ 2015-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1723/2015
.R.L., împotriva Deciziei de impunere F-GJ nr. 1200/12.07.2012 întocmită de organele de specialitate din cadrul AIF Gorj cu privire la TVA, din care 1.868.093 RON - debit și 9.570 RON - majorări de întârziere, până la pronunțarea unei soluț
Sursă