ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2375/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată La data de 26 ianuarie 2012, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. 632/1/2012, acțiunea prin care recurentul N.G.

a solicitat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 981 din 14 decembrie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care i s-a respins solicitarea de invalidare parțială, cât privește funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, a concursului pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, desfășurat în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011. În fapt, recurentul arată că a participat la concursul/examenul pentru numirea în funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, care s-a desfășurat în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011, însă contestă rezultatele concursului prin raportare la starea de incompatibilitate în care s-a aflat unul dintre membrii comisiei de examinare a procurorilor la proba de susținere a proiectului,

semnalată intimatului prin cererea ce a făcut obiectul lucrării nr. 479 din 08 decembrie 2011. Mai susține recurentul că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că statutul legal al judecătorilor și procurorilor este identic în condițiile în care în Legea nr. 303/2004 se punctează diferențele statutare dintre cele două categorii de magistrați iar în interpretarea Regulamentului pentru desfășurarea concursului aprobat prin Hotărârea nr. 320 din 27 aprilie 2006 a făcut o confuzie gravă între judecătorul/procurorul de la instanța/parchetul ierarhic superior și procurorul ierarhic superior. Astfel, susține recurentul că judecătorul care poate face parte din comisia de examinare nu este niciodată ierarhic superior unui alt judecător, ci numai de la instanța ierarhic superioară.

În schimb, așa cum este și cazul în speță, atunci când procurorul de la parchetul ierarhic superior este și procuror ierarhic superior candidatului examinat, în mod practic acesta își poate impune voința în această ultimă calitate, dar din considerente pe care le face în calitate de procuror ierarhic superior. Pentru aceste considerente susține recurentul că nu poate exista echivalență între prevederile art. 10 și respectiv art. 29 din Regulament, decât în situația în care membrul comisiei de examinare a procurorilor ar fi față de candidatul examinat numai procuror de la parchetul ierarhic superior, nu și procuror ierarhic superior, așa cum acesta este definit prin Legea nr. 304/2005 privind organizarea judiciară.

În drept recurentul a invocat dispozițiile art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 2. Întâmpinarea formulată în cauză În termen legal intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a recursului, arătând, în esență, că nu există motive de nelegalitate a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 281 din 14 decembrie 2011, în sensul invocat de recurent. Astfel, susține intimatul că art. 29 alin. (3), cu referire la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Regulament, reglementează în mod expres, situațiile de incompatibilitate ale membrilor comisiei de examinare, stabilind că există incompatibilitate în situația în care candidații provin de la parchetele la care funcționează membrii comisiei.

Față de respectivele dispoziții legale, consideră intimatul că domnul M.L.T. nu se afla într-o situație de incompatibilitate întrucât niciunul dintre candidații înscriși la concurs nu funcționează la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, fiind evident că nu există identitate între Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa și parchetul unde funcționează membrul comisiei de examinare, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În drept intimatul și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 308 alin. (2) C. proc. civ.

3. Hotărârea atacată cu recurs Prin Hotărârea nr. 981 din 14 decembrie 2011 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins solicitările din cuprinsul memoriului formulat de recurent și a dispus validarea rezultatelor concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, organizat în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011. În considerentele hotărârii contestate se reține că, cu privire la modalitatea propriu-zisă de organizare și desfășurare a concursului - examenului, domnul procuror N.G., candidat pentru funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, a formulat memoriul nr. 479/2011 prin care a solicitat invalidarea concursului pentru numirea în respectiva funcție de conducere, invocând relațiile tensionate pe care le are cu domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, M.L.T., unul dintre membrii comisiei de examinare, precum și starea de incompatibilitate a acestuia potrivit art. 29 alin. (3) din Regulament.

În raport de dispozițiile art. 29 alin. (3) cu referire la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Regulament, s-a apreciat că domnul M.L.T. nu se află într-o situație de incompatibilitate întrucât niciunul dintre candidații înscriși la concurs nu funcționează la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

4. Hotărârea instanței de recurs Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispozițiile Regulamentului de concurs, Înalta Curte reține următoarele: În primul rând, Înalta Curte subliniază faptul că efectuând controlul de legalitate al hotărârii contestate va verifica doar respectarea cadrului legal stabilit prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320 din 27 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, în cazul desemnării unuia dintre membrii comisiei de examinare a procurorilor, având a se pronunța dacă procurorul M.L.T., membru al respectivei comisii de examinare, s-a aflat în stare de incompatibilitate în raport cu recurentul, în calitate de candidat la o funcție de conducere.

Astfel, din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei rezultă că recurentul N.G., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, a participat la concursul/examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor la curțile de apel, tribunale și judecătorii, organizat de intimat în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011, candidând pentru funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa. În comisia de examinare constituită în condițiile art. 29 alin. (1) din Regulamentul de concurs a fost numit de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii procurorul M.L.T., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320 din 27 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, în art. 10 alin. (1), la care face trimitere art. 20 alin. (3), prevede că nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Există incompatibilitate și în situația în care candidații provin de la instanțele la care funcționează membrii comisiei.

Dat fiind faptul că recurentul nu își desfășoară activitatea în cadrul unității de parchet din care provine și membrul comisiei de examinare contestat, Înalta Curte constată că în mod corect intimatul nu a reținut starea de incompatibilitate în sensul invocat de recurent, prin raportare la dispozițiile 29 alin. (3) coroborat cu art. 10 alin. (1) din Regulamentul de concurs. Faptul că în comisia de examinare a fost desemnat un procuror de la parchetul ierarhic superior unității de parchet la care funcționează recurentul nu atrage incidența art. 10 alin. (1) din Regulament, în condițiile în care cazurile de incompatibilitate sunt expres și limitativ prevăzute și o eventuală extindere a acestora la situația invocată de recurent nu poate fi permisă.

Prin urmare Hotărârea contestată este întemeiată având în vedere că desemnarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în calitate de membru în comisia de examinare s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (3) și art. 10 alin. (1) din Regulamentul de concurs. În raport cu obiectul cererii de recurs, prin care instanța a fost învestită, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, Înalta Curte constată că exced limitelor cadrului procesual astfel delimitat criticile formulate de recurent cu privire la nelegalitatea dispozițiilor Regulamentului de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 320/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, formulată în raport cu reglementările cu forță juridică superioară; prin urmare aceste critici nu vor fi analizate în acest cadru procesual.

În consecință, față de cele mai sus expuse, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate și față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.G. împotriva Hotărârii nr. 981 din 14 decembrie 2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2012. Procesat de GGC - GV