ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 323/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 323/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 3 octombrie 2006, reclamanții F.D., F.A. și B.Z. au chemat în judecată pârâta SC M., solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii Adunării generale din data de 29 iulie 2005, să se dispună refacerea tabelului cu membrii fondatori, redistribuirea și recalcularea capitalului social la suma de 16.590 lei, să fie obligată pârâta să înainteze documentația completă la O.R.C. Hunedoara, să fie recunoscut ca membrii fondatori în temeiul Legii nr. 1/2005 să fie obligată pârâta la daune morale de 10.000 lei pentru flecare cu cheltuieli de judecată.
Totodată reclamanții solicită să se dispună desființarea denumirii pârâtei și obligarea acesteia să-i dea o altă denumire. In susținerea cererii reclamanții au arătat că hotărârea atacată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 117 din Legea nr. 1/2005 în condițiile în care lista membrilor cooperatori nu a fost afișată la sediul cooperativei, iar în presa locală nu s-a popularizat acțiunea de modificare a statutului. Reclamanții mai arată că au fost membrii cooperatori până la data de 6 iunie 2001, când au fost excluși abuziv din cooperativă, pentru ca ulterior prin hotărâre definitivă a fost anulat procesul verbal de excludere. Tribunalul Hunedoara, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 657 din 13 februarie 2008 a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că urmare adoptării Legii nr. 1/2005 prin art. 117 s-a instituit obligația organizațiilor cooperatiste existente la data intrării în vigoare a legii să își modifice statutele și să le înregistreze la Oficiul Registrului Comerțului în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Alin. (2) arată că, în termen de 30 de zile organizațiile cooperatiste au obligația să afișeze la sediul lor lista tuturor membrilor cooperatori și să popularizeze în presa locală această acțiune și scopul ei. În termen de 30 de zile de la data afișării membrii cooperatori pot înainta contestație privind includerea sau neincluderea unor persoane pe listele afișate.
Instanța de fond a înlăturat susținerile reclamanților motivat de faptul că aceasta a respectat dispozițiile imperative ale Legii nr. 1/2005, iar la data convocării și ținerii adunării generale, reclamanții nu mai aveau calitatea de membrii cooperatori, nu puteau semna statutul cooperației și nici nu puteau figura în lista prevăzută de art. 117 din Legea nr. 1/2005. S-a mai motivat că împrejurarea anulării deciziilor de excludere din cooperativă nu prezintă relevanță și nu poarte conduce la anularea hotărârii adoptate. Împotriva acestei soluții a promovat apel reclamanții, care au arătat că sunt membrii ai societății pârâte, deciziile de excludere au fost anulate, iar B.Z., deși era pensionară încă din anul 2002 și-a păstrat calitatea de membru cooperator întrucât nu și-a retras fondul.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, prin decizia nr. 76 din 6 iunie 2008 a admis apelurile reclamanților F.D. și F.A., a modificat în parte acțiunea acestor reclamanți în sensul că le-a admis în parte acțiunea și a constatat că reclamanții au calitatea de membru fondator al societății cooperatiste pârâte. A obligat pârâta să recunoască reclamanților această calitate, să refacă tabelul cu membrii fondatori în conformitate cu Legea nr. 1/2005 și să redistribuie reclamanților partea cuvenită din capitalul social. Pentru celelalte capete de cerere apelul reclamanților a fost respins, după cum a fost respins ca nefondat apelul reclamantei B.Z.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut că reclamanții F. au fost membrii cooperatori, fiind excluși în cursul anului 2001, deciziile de excludere fiind anulate prin sentințele nr. 349 din 2 noiembrie 2006 și 223 din 28 septembrie 2006 rămase irevocabile la 19 martie 2007 și respectiv 7 iunie 2007. S-a mai reținut că la data de 29 iulie 2005 reclamanții nu au fost convocați la Adunarea generală întrucât la acea dată nu fuseseră anulate deciziile de excludere. Reclamanții nici nu au participat la această adunare și nici nu au solicitat să fie trecuți pe tabelul membrilor cooperatori, și nici nu au contestat acest tabel în conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 1/2005, situație în care s-a apreciat corect soluția de respingere a cererii de anulare a hotărârii adunării generale.
S-a considerat justificată cererea celor doi reclamanți privind recunoașterea calității de membru al societății pârâte, motivat de faptul că din hotărârile judecătorești rezultă că cei doi reclamanți au avut și au calitatea de membru cooperator având și dreptul de a fi trecuți în tabelul cu membrii fondatori și de distribuire a părții cuvenite din capitalul social, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 1/2005. Cu privire la apelanta-reclamantă B.Z. s-a reținut că aceasta s-a pensionat la data de 25 februarie 2002, dată la care nu era în vigoare statutul pârâtei adoptat doar în adunarea generală din 29 iulie 2002. Deci și-a pierdut calitatea de membru cooperator la data pensionării, și are doar dreptul de a retrage contribuția reținută la capitalul social al antecesoarei pârâtei.
Cu petiția înregistrată la data de 21 iulie 2008 pârâta SC M. a declarat recurs împotriva soluției instanței de apel, criticile făcând referire la dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Astfel se susține că potrivit art. 6 lit. f) din Legea nr. 1/2005, membru fondator este persoana fizică ce semnează actul constitutiv, fiind nelegală soluția potrivit căreia reclamanții să fie membrii fondatori, câtă vreme actul constitutiv nu a fost semnat, și a fost înregistrat la O.R.C. în urmă cu 2 ani. Se mai arată că reclamanții nu au depus cerere pentru a fi membrii cooperatori și nici taxă de înscriere sau contravaloarea părților sociale, așa cum prevede art. 55 din statut și art. 23, art. 24 și art. 32 din Legea nr. 1/2005.
De asemenea se susține că intimații F. sunt în prezent pensionați. Recursul este nefondat. Potrivit art. 304 C. proc. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de pct. 1-9. Față de cele arătate rezultă că în recurs se examinează soluția anterior pronunțată din punctul de vedere al legalității acesteia. În acest context se vor examina numai aspectele hotărârii prin care a fost obligată, respectiv recunoașterea calității de membru cooperator a reclamanților-intimați F., cu obligarea de a fi trecuți în tabelul cu membrii fondatori și de distribuire a părții cuvenite din capitalul social în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 1/2005.
Pentru restul considerentelor hotărârii atacate și în ce privește apelanta-reclamantă B.Z. nu se impune examinarea criticilor față de soluția pronunțată. Actele prin care reclamanții intimați F. au fost excluși din cooperativa antecesoare din anul 2001, au fost anulate în anul 2006 prin sentințe judecătorești rămase irevocabile în anul 2007. Deci nu se poate reține critica potrivit căreia au fost încălcate dispozițiile art. 6 lit. f) din Legea nr. 1/2005, atâta timp cât la data semnării actului constitutiv, problema calității de membrii fondatori nu era tranșată pe cale judecătorească. Pentru aceleași considerente nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 55 din Statut și art. 23 și urm. din Legea nr. 1/2005 prin nedepunerea cererii de a fi membrii cooperatori, iar prin soluția pronunțată nu se mai impunea depunerea vreunei cereri pentru convocarea Adunării Generale pentru a fi cooptați ca membrii cooperatori.
Cu privire la faptul că și intimații F. sunt pensionați nu are relevanță față de data când li s-a anulat deciziile de excludere din Cooperativă, pentru perioada respectivă fiindu-le recunoscute și drepturi salariale. Față de cele arătate, având în vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ. și art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de recursul declarat de pârâta SC M. BAIA DE CRIȘ, împotriva deciziei nr. 76/A din 6 iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la 921,79 lei cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant F.D.. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.