ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2147/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2147/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 30 octombrie
2006 reclamantul G.N. a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA solicitând ca
prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că în baza contractului de
cesiune de acțiuni încheiat la data de 15 martie 2000 cu pârâta i-au fost cesionate
toate acțiunile pe care pârâta-cedentă le deținea la SC A.S. SA, cu cesionarea
tuturor drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege.
Prin sentința comercială nr. 833/C din 19
decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Comercial în dosarul nr. 1086/1259/2006
s-a admis acțiunea formulată de reclamantul G.N. împotriva pârâtei SC A. S.A.
Câmpulung.
S-a constatat că reclamantul are
calitatea de acționar unic al SC A.S. SA, conform contractului de cesiune de
acțiuni încheiat la 15 martie 2000 între acesta și SC A. SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel pârâta SC A. S.A., societate aflată în procedura insolvenței reprezentată
de SC T.A. SRL, lichidator S.A., iar Curtea de Apel Pitești, secția comercială,
prin decizia nr. 51/A/C din 27 aprilie 2007 a admis apelul, a desființat
sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
În urma rejudecării, cauza a fost din nou
înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș la data de 13 iunie 2007,
iar prin sentința comercială nr. 1222/C din 19 decembrie 2007, pronunțată în
dosarul nr. 756/1259/2007 tribunalul a respins excepțiile lipsei calității
procesuale active, a lipsei capacității de exercițiu și a prescripției
dreptului la acțiune invocate de pârâtă.
A fost respinsă cererea reclamantului G.N.
formulată împotriva pârâtei SC A. SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel reclamantul G.N. și prin decizia nr. 24/A/C din 20 februarie 2008 Curtea
de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a
anulat ca netimbrat apelul.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel
a reținut că reclamantul nu a achitat suma de 5 lei reprezentând taxa judiciară
de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deși a fost înștiințat
prin citație, încât sancțiunea este anularea apelului ca netimbrat, conform
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ. reclamantul G.N.
invocând motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C.
proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-a
susținut în esență că instanța de apel a încălcat formele de procedură
prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., având
în vedere că nu a fost legal citat pentru termenul când s-a judecat cauza,
situație în care neavând cunoștință de termenul de judecată fixat nu a putut
achita taxa judiciară de timbru, că procedura de citare s-a efectuat prin
afișare însă în locația din str. A. în timpul zilei existau persoane care
puteau primi citația, că nu s-au respectat dispozițiile art. 88 alin. (1) pct. 6
C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin
prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei se
apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică care
nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamant.
Motivul de casare prevăzut de art. 304
pct. 5 C. proc. civ. nu poate fi primit.
În cauză apelantul a fost citat legal
pentru termenul din 20 februarie 2008, când pricina a fost soluționată, la
domiciliul indicat prin cererea de apel.
Potrivit dispozițiilor art. 92 C. proc.
civ. este suficient pentru valabilitatea procedurii ca după ce agentul
procedural a constatat lipsa oricărei persoane la domiciliu să afișeze citația,
așa încât se apreciază că în speță citarea s-a făcut procedural prin afișare,
fiind respectate dispozițiile art. 92 C. proc. civ.
Procesul verbal face dovada până la
înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a
încheiat, conform art. 100 alin. (4) C. proc. civ. și cum în cauză pârâta nu a
înțeles să procedeze la înscrierea în fals se apreciază că sub acest aspect
critica invocată nu este întemeiată.
Astfel, în mod legal instanța de apel a
apreciat procedura de citare legal îndeplinită cu reclamantul și cauza în stare
de judecată. De asemenea nu au fost nesocotite nici dispozițiile art. 88 alin.
(1) pct. 6 C. proc. civ., neputându-se verifica dacă s-a aplicat parafa șefului
instanței și semnătura grefierului în condițiile în care reclamantul nu a
prezentat citația ce i-a fost transmisă de către Curtea de Apel Pitești pentru
termenul din 20 februarie 2008.
Nu este incident nici motivul de recurs
întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prevederile Legii nr. 146/1997și O.G. nr.
32/1995 așa cum au fost modificate au fost corect interpretate și aplicate în
cauză.
Cererea de apel nu a fost timbrată, deși
apelantul a fost încunoștiințat despre taxele datorate, încălcându-se astfel
prevederile art. 11 din Legea 146/1997 și art. 3 din O.G. nr. 32/1995.
În aceste condiții în mod legal s-a făcut
aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.
nr. 32/1995 și s-a anulat apelul ca netimbrat.
Pentru considerentele expuse în temeiul
art. 312 C. proc. civ. recursul declarat de reclamant urmează a fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul
G.N. împotriva deciziei nr. 24/A/C din 20 februarie 2008 a Curții de Apel
Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 13 iunie 2008.