ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2656/2008

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Comercial Argeș, la data de 30 iunie 2006, sub nr. 593/1259/2006, reclamanții P.L., B.E. și I.G. au chemat în judecată pe pârâta SC C.A. SA Pitești, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună: 1) Anularea Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 3 din 19 mai 2006, 2) Suspendarea executării Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 19 mai 2006 până la judecarea cauzei, pe cale de ordonanță președințială și 3) Anularea actelor de „cesionare” a acțiunilor care au condus la modificarea numărului de acțiuni deținute de acționari și cu care au votat în A.G.A.

din data de 19 mai 2006. La data de 31 octombrie 2006, acționarul B.D. a formulat cerere de intervenție accesorie, prin care a arătat că înțelege să susțină apărarea pârâtei SC C.A. SA. La data de 24 noiembrie 2006, acționarii D.R. și D.D. au formulat și ei cerere de intervenție accesorie, prin care au arătat, în primul rând, faptul că susțin cererea reclamanților P.L., B.E. și I.G., în sensul că solicită și ei anularea Hotărârii A.G.A. din 19 mai 2006, pentru aceleași motive invocate de reclamanți. La aceeași dată, 24 noiembrie 2006, a formulat cerere de intervenție accesorie și acționarul G.T., arătând, de asemenea, că susține cererea reclamanților și că solicită, la rândul său, anularea Hotărârii A.G.A.

din 19 mai 2006. La data de 28 noiembrie 2006, numita T.E. a formulat și ea cerere de intervenție accesorie în sprijinul reclamanților, arătând că este acționar al societății, că solicită anularea Hotărârii A.G.A. din 19 mai 2006. Prin încheierea de ședință din 29 noiembrie 2006, instanța a disjuns capătul 2 al cererii introductive, având ca obiect ordonanța președințială prin care se solicită suspendarea executării Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 19 mai 2006 până la soluționarea cererii privind anularea acesteia, formându-se dosarul nr. 1222/1259/2006. Apoi, prin încheierea de ședință din 7 februarie 2007, s-a disjuns și capătul 1 al cererii introductive, având ca obiect cererea de anulare a hotărârii A.G.A.

a SC C.A. SA adoptată în ședința din 19 mai 2006 și cererile de intervenție accesorie făcute de intervenienți în sprijinul reclamanților sau al pârâtei, cât privește acest petit, formându-se dosarul nr. 300/1259/2007. Cât privește cauza de față, al cărei singur obiect a rămas capătul 3 al cererii introductive, așa cum a fost precizat de către reclamanți, precum și cererile de intervenție formulate și precizate de intervenienți, prin care se solicită anularea modificărilor efectuate în Registrul Acționarilor SC C.A. SA, instanța a admis la data de 8 februarie 2007 excepția litispendenței și a trimis dosarul prezent la Curtea de Apel Pitești în vederea soluționării lui împreună cu dosarul nr. 198/1259/2006.

Cauza a fost restituită, la data de 28 februarie 2007, cu adresă în vederea continuării judecării lui, întrucât Curtea de Apel Pitești a respins cererea de întrunire a pricinilor în temeiul litispendenței. Prin sentința comercială nr. 449/ C din 25 aprilie 2007, Tribunalul Comercial Argeș a respins cererea formulată de reclamanții P.L., B.E. și I.G. împotriva pârâtei SC C.A. SA, ca neîntemeiată. A respins cererile de intervenție accesorie în interesul reclamanților formulate de intervenienții D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E., ca neîntemeiate. A respins cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei, formulată de intervenientul B.D., ca nedovedită. A obligat reclamanții la plata sumei de 1010,3 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții P.L., I.G., B.E. și intervenienții D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E. la data de 31 mai 2007, motivele de apel fiind depuse la dosar, în termen, la aceeași dată. Intimata - pârâtă SC C.A. SA Pitești a formulat întâmpinare la data de 13 septembrie 2007, solicitând respingerea apelului, ca nefondat, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată. Prin decizia nr. 92/ A/C din 19 septembrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanții P.L., B.E. și I.G. și de intervenienții D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E. și a obligat pe apelanții – reclamanți să plătească intimatei – pârâte suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele aspecte: Cesiunea acțiunilor s-a făcut între alți acționari decât reclamanții, pe de o parte, și acționarul C.N., pe de altă parte, și s-a făcut după ce a fost plătită ultima rată către F.P.S. (februarie 2005) pentru acțiunile cumpărate de Asociația C. (înșiși reclamanții recunoscând data ultimei plăți). Prin urmare, nefiind vorba de acțiunile lor, reclamanții nu pot cere anularea mențiunilor de cesiune. Totodată, nu pot cere anularea mențiunilor de cesiune pentru pretinsa încălcare a dreptului lor de preempțiune pentru aceleași considerente: 1. dreptul de preempțiune nu a fost încălcat câtă vreme, după repartizarea individuală a acțiunilor în cadrul Asociației C., cedentul și cesionarul erau membrii Asociației C.; 2. dreptul de preempțiune a încetat după plata ultimei rate din prețul acțiunilor către F.P.S.

(februarie 2005). Astfel, instanța de fond a respectat dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., iar împrejurarea că a pronunțat sentința fără să aibă la dosar actele în baza cărora s-au făcut mențiuni în Registrul Acționarilor SC C.A. SA nu afectează temeinicia și legalitatea hotărârii. Examinarea directă a actelor respective nu era necesară pentru soluționarea cauzei câtă vreme motivul pentru care au fost contestate în justiție s-a referit la nevalabilitatea cesiunii pentru nerespectarea dreptului de preempțiune. În plus, legalitatea distribuirii acțiunilor nu poate fi invocată de reclamanți în cauza de față în care este adusă în discuție cesiunea acțiunilor altor membrii ai Asociației decât reclamanții.

Deci, reclamanții nu au calitatea de a invoca nelegalitatea distribuirii unor acțiuni către alți membri ai Asociației decât ei înșiși, în măsura în care pretinsa nelegalitate nu se referă la ei și la acțiunile lor. Reclamanții nu au calitatea procesuală activă de a cere desființarea cesiunii și modificarea Registrului Acționarilor, fiind terți față de cesiune. Curtea a mai reținut împrejurarea potrivit căreia calitatea procesuală activă a reclamanților P.L., B.E. și I.G.

a fost cercetată și în dosarul nr. 198/1259/2006 al Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în care a fost pronunțată decizia de apel nr. 25/ A-C din 21 februarie 2007. Atât prima instanță a Tribunalului Comercial Argeș, prin sentința nr. 39/CC/2006, cât și instanța de apel a Curții de Apel Pitești prin decizia sus arătată au constatat că reclamanții nu au calitate procesuală activă în privința pretențiilor legate de anularea modificărilor efectuate în Registrului Acționarilor la data de 10 ianuarie 2006. În privința apelanților intervenienți, Curtea a constatat că prima instanță a soluționat temeinic și legal cererile lor de intervenție accesorie, cereri care au avut menirea de a sprijini apărarea reclamanților și în care nu se puteau emite pretenții proprii.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen reclamanții P.L., I.G., B.E. și intervenienții D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând, în esență, următoarele: a) Reținerea instanței de apel, în sensul că cesiunea acțiunilor s-a făcut între alți acționari decât reclamanții, pe de o parte, și acționarul C.N., pe de altă parte, și în al doilea rând că cesiunea s-a făcut după ce a fost plătită ultima rată către F.P.S. (februarie 2005) este nefondată și nelegală. Nu reiese faptul că cesiunea s-a făcut după plata ultimei rate, întrucât actele de cesiune nu au fost depuse în instanță, deși reclamanții au solicitat constant depunerea acestor acte, atât în fața instanței de fond, cât și la instanța de apel, iar instanța de apel reține că acțiunile nu au fost cesionate către un terț față de asociați, ci către un membru al acesteia, C.N.

b) S-a solicitat constant la instanța de fond și de apel ca pârâții să depună la dosar actele în baza cărora s-a modificat Registrul Acționarilor, fără respectarea dispozițiilor legale și, cu toate acestea, în lipsa acestor acte, atât instanța de fond, cât și cea de apel, fără să facă aplicarea art. 129 alin. (5) C. proc. civ. și fără a putea examina aceste acte și implicit legalitatea lor, s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere.

Atâta timp cât instanța nu a avut la dispoziție documentele respective de cesionare, nu putea să-și dea seama care contract este înainte de februarie 2005 și care act de cesiune este ulterior, astfel încât este nelegală și incorectă aprecierea instanței de apel în sensul că pentru cesiunile ulterioare lunii februarie 2005 nu se impunea respectarea pretinsei preempțiuni, iar pentru cele anterioare lunii februarie 2005 s-a constatat că dreptul respectiv a fost respectat, câtă vreme și cedentul și cesionarul erau membri ai Asociației C. c) Instanța de apel se află în eroare atunci când conchide că reclamanții nu au calitatea de a invoca nelegalitatea distribuirii unor acțiuni către alți membri ai Asociației decât ei înșiși, în măsura în care pretinsa nelegalitate nu se referă la ei și la acțiunile lor, greșit instanța de control reținând că acțiunile cumpărate de Asociația C. au fost repartizate acționarilor în urma hotărârii A.G.A.

și a hotărârii Consiliului de Administrație al SC C. din data de 12 noiembrie 2004. d) Din moment ce dosarul nr. 198/1259/2006, la care face trimitere instanța de control judiciar, nu este soluționat irevocabil, recursul declarat împotriva deciziei nr. 25/A-C/2007, pronunțată în acel dosar, aflându-se spre soluționare pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mod greșit preia instanța de apel motivarea existentă în acel dosar și consideră că, argumentele apelanților fiind deja verificate și respinse, atunci acestea nu pot fi ignorate. Prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 13 februarie 2008, intimata - pârâtă SC C. SA Pitești a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Decizia atacată este una pronunțată în apel, astfel că recursul ce s-a declarat se află limitat la motivele expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ., la data pronunțării deciziei în apel, anume 19 septembrie 2007. Așa fiind, Înalta Curte nu ar putea cerceta hotărârea atacată de recurenți decât în limitele îngăduite prin prevederile sus-evocatului text de lege, neputând fi primite spre analiză motive de fapt care nu se circumscriu acelora legal prevăzute. În cauză, recurenții și-au întemeiat motivele de fapt ale recursului pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., însă, prin conținutul lor, aceste motive invocate de recurenți tind la a critica modul în care instanța de apel și cea de fond au analizat, în concret, obiectul cererii deduse judecății, raportat la actul a cărui nulitate au solicitat-o, respectiv Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor SC C.A. SA Pitești, din data de 19 mai 2006. Pentru aceasta, recurenții trimit la probele administrate în cauză sau, respectiv, solicitate a fi administrate, probe în raport de care ar trebui conchis că Hotărârea A.G.A. nr. 3 din 19 mai 2006 a fost adoptată fără respectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 31/1990, republicată, astfel încât se impune constatarea nulității absolute a acesteia. Or, în felul acesta, recurenții propun o reapreciere în recurs a probelor cauzei, pentru a se trage, cu privire la un element de fapt al cauzei, o concluzie diferită de cea a instanței de apel.

Așadar, sub aspectul arătat, față de caracterul nondevolutiv al căii de atac, nu se poate analiza legalitatea hotărârii decât prin raportare la situația de fapt deja stabilită și la dispozițiile legale incidente. Cât privește valabilitatea hotărârii A.G.E.A. și a actelor de cesiune, Înalta Curte constată că acestea s-au făcut cu respectarea prevederilor legale și statutare. Dispozițiile art. 14 din Statutul SC C. SA prevăd atribuțiile A.G.A., Ordinară și Extraordinară, în timp ce art. 12 reglementează modul de cesionare a acțiunilor, acest articol constituind sediul materiei cât privește cesiunea acțiunilor. Or, după achitarea ultimei rate către A.V.A.S., devin incidente prevederile art. 12 alin. ultim din statut, care trimit la condițiile expres prevăzute de lege, respectiv art. 98 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

De asemenea, este greșită și susținerea recurenților în sensul că instanța ar fi făcut o confuzie între faptul că s-a hotărât să se voteze de către acționari cu acțiunile subscrise, dar că aceste acțiuni nu ar fi fost repartizate până în prezent, această susținere fiind contrazisă de tabelele cu structura acționariatului și de certificatele de acționar. Mai mult, transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor a operat la 10 ianuarie 2006, astfel încât nu interesează, în speță, dacă anterior acestei date cesionarul și cedentul au încheiat vreo convenție privitor la această cesiune, cât timp valabilitatea actului se analizează la momentul înscrierii în registrul acționarilor, și nicidecum anterior sau ulterior.

Față de cele de mai sus, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă recursul reclamanților P.L., I.G. și B.E. și intervenienților D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E., ca nefondat. În temeiul art. 274 C. proc. civ., va obliga recurenții să plătească intimatei - pârâte SC C.A. SA Pitești suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții P.L., I.G. și B.E. și de intervenienții D.R., D.D., G.T., T.E. și V.I. împotriva deciziei nr. 92/ A/C din 19 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenții să plătească intimatei – pârâte SC C.A. SA Pitești suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2008.