ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2656/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2656/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Tribunalul Comercial Argeș, la data de 30 iunie 2006, sub nr. 593/1259/2006,

reclamanții P.L., B.E. și I.G. au chemat în judecată pe pârâta SC C.A. SA

Pitești, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună: 1)

Anularea Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr. 3 din 19 mai 2006, 2)

Suspendarea executării Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 19 mai 2006 până la judecarea

cauzei, pe cale de ordonanță președințială și 3) Anularea actelor de

„cesionare” a acțiunilor care au condus la modificarea numărului de acțiuni

deținute de acționari și cu care au votat în A.G.A. din data de 19 mai 2006.

La data de 31

octombrie 2006, acționarul B.D. a formulat cerere de intervenție accesorie,

prin care a arătat că înțelege să susțină apărarea pârâtei SC C.A. SA.

La data de 24

noiembrie 2006, acționarii D.R. și D.D. au formulat și ei cerere de intervenție

accesorie, prin care au arătat, în primul rând, faptul că susțin cererea

reclamanților P.L., B.E. și I.G., în sensul că solicită și ei anularea

Hotărârii A.G.A. din 19 mai 2006, pentru aceleași motive invocate de

reclamanți.

La aceeași dată, 24

noiembrie 2006, a formulat cerere de intervenție accesorie și acționarul G.T.,

arătând, de asemenea, că susține cererea reclamanților și că solicită, la

rândul său, anularea Hotărârii A.G.A. din 19 mai 2006.

La data de 28

noiembrie 2006, numita T.E. a formulat și ea cerere de intervenție accesorie în

sprijinul reclamanților, arătând că este acționar al societății, că solicită

anularea Hotărârii A.G.A. din 19 mai 2006.

Prin încheierea de

ședință din 29 noiembrie 2006, instanța a disjuns capătul 2 al cererii

introductive, având ca obiect ordonanța președințială prin care se solicită

suspendarea executării Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 19 mai 2006 până la soluționarea

cererii privind anularea acesteia, formându-se dosarul nr. 1222/1259/2006.

Apoi, prin încheierea

de ședință din 7 februarie 2007, s-a disjuns și capătul 1 al cererii

introductive, având ca obiect cererea de anulare a hotărârii A.G.A. a SC C.A. SA

adoptată în ședința din 19 mai 2006 și cererile de intervenție accesorie făcute

de intervenienți în sprijinul reclamanților sau al pârâtei, cât privește acest

petit, formându-se dosarul nr. 300/1259/2007.

Cât privește cauza de

față, al cărei singur obiect a rămas capătul 3 al cererii introductive, așa cum

a fost precizat de către reclamanți, precum și cererile de intervenție

formulate și precizate de intervenienți, prin care se solicită anularea

modificărilor efectuate în Registrul Acționarilor SC C.A. SA, instanța a admis

la data de 8 februarie 2007 excepția litispendenței și a trimis dosarul prezent

la Curtea de Apel Pitești în vederea soluționării lui împreună cu dosarul nr. 198/1259/2006.

Cauza a fost

restituită, la data de 28 februarie 2007, cu adresă în vederea continuării

judecării lui, întrucât Curtea de Apel Pitești a respins cererea de întrunire a

pricinilor în temeiul litispendenței.

Prin sentința

comercială nr. 449/ C din 25 aprilie 2007, Tribunalul Comercial Argeș a respins

cererea formulată de reclamanții P.L., B.E. și I.G. împotriva pârâtei SC C.A. SA,

ca neîntemeiată.

A respins cererile de

intervenție accesorie în interesul reclamanților formulate de intervenienții D.R.,

D.D., G.T., V.I. și T.E., ca neîntemeiate.

A respins cererea de

intervenție accesorie în interesul pârâtei, formulată de intervenientul B.D.,

ca nedovedită.

A obligat reclamanții

la plata sumei de 1010,3 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel reclamanții P.L., I.G., B.E. și intervenienții D.R.,

D.D., G.T., V.I. și T.E. la data de 31 mai 2007, motivele de apel fiind depuse

la dosar, în termen, la aceeași dată.

Intimata - pârâtă SC

C.A. SA Pitești a formulat întâmpinare la data de 13 septembrie 2007,

solicitând respingerea apelului, ca nefondat, cu obligarea apelanților la plata

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 92/ A/C

din 19 septembrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanții

P.L., B.E. și I.G. și de intervenienții D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E. și a

obligat pe apelanții – reclamanți să plătească intimatei – pârâte suma de 1000

lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:

Cesiunea acțiunilor

s-a făcut între alți acționari decât reclamanții, pe de o parte, și acționarul

C.N., pe de altă parte, și s-a făcut după ce a fost plătită ultima rată către

F.P.S. (februarie 2005) pentru acțiunile cumpărate de Asociația C. (înșiși

reclamanții recunoscând data ultimei plăți).

Prin urmare, nefiind

vorba de acțiunile lor, reclamanții nu pot cere anularea mențiunilor de

cesiune. Totodată, nu pot cere anularea mențiunilor de cesiune pentru pretinsa

încălcare a dreptului lor de preempțiune pentru aceleași considerente: 1.

dreptul de preempțiune nu a fost încălcat câtă vreme, după repartizarea

individuală a acțiunilor în cadrul Asociației C., cedentul și cesionarul erau

membrii Asociației C.; 2. dreptul de preempțiune a încetat după plata ultimei

rate din prețul acțiunilor către F.P.S. (februarie 2005).

Astfel, instanța de

fond a respectat dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., iar

împrejurarea că a pronunțat sentința fără să aibă la dosar actele în baza

cărora s-au făcut mențiuni în Registrul Acționarilor SC C.A. SA nu afectează

temeinicia și legalitatea hotărârii.

Examinarea directă a

actelor respective nu era necesară pentru soluționarea cauzei câtă vreme

motivul pentru care au fost contestate în justiție s-a referit la

nevalabilitatea cesiunii pentru nerespectarea dreptului de preempțiune.

În plus, legalitatea

distribuirii acțiunilor nu poate fi invocată de reclamanți în cauza de față în

care este adusă în discuție cesiunea acțiunilor altor membrii ai Asociației

decât reclamanții.

Deci, reclamanții nu

au calitatea de a invoca nelegalitatea distribuirii unor acțiuni către alți

membri ai Asociației decât ei înșiși, în măsura în care pretinsa nelegalitate

nu se referă la ei și la acțiunile lor.

Reclamanții nu au

calitatea procesuală activă de a cere desființarea cesiunii și modificarea

Registrului Acționarilor, fiind terți față de cesiune.

Curtea a mai reținut

împrejurarea potrivit căreia calitatea procesuală activă a reclamanților P.L.,

B.E. și I.G. a fost cercetată și în dosarul nr. 198/1259/2006 al Curții de Apel

Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în care a

fost pronunțată decizia de apel nr. 25/ A-C din 21 februarie 2007.

Atât prima instanță a

Tribunalului Comercial Argeș, prin sentința nr. 39/CC/2006, cât și instanța de

apel a Curții de Apel Pitești prin decizia sus arătată au constatat că

reclamanții nu au calitate procesuală activă în privința pretențiilor legate de

anularea modificărilor efectuate în Registrului Acționarilor la data de 10

ianuarie 2006.

În privința

apelanților intervenienți, Curtea a constatat că prima instanță a soluționat

temeinic și legal cererile lor de intervenție accesorie, cereri care au avut

menirea de a sprijini apărarea reclamanților și în care nu se puteau emite

pretenții proprii.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs în termen reclamanții P.L., I.G., B.E. și

intervenienții D.R., D.D., G.T., V.I. și T.E., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

arătând, în esență, următoarele:

a) Reținerea

instanței de apel, în sensul că cesiunea acțiunilor s-a făcut între alți

acționari decât reclamanții, pe de o parte, și acționarul C.N., pe de altă

parte, și în al doilea rând că cesiunea s-a făcut după ce a fost plătită ultima

rată către F.P.S. (februarie 2005) este nefondată și nelegală.

Nu reiese faptul că

cesiunea s-a făcut după plata ultimei rate, întrucât actele de cesiune nu au

fost depuse în instanță, deși reclamanții au solicitat constant depunerea

acestor acte, atât în fața instanței de fond, cât și la instanța de apel, iar

instanța de apel reține că acțiunile nu au fost cesionate către un terț față de

asociați, ci către un membru al acesteia, C.N.

b) S-a solicitat

constant la instanța de fond și de apel ca pârâții să depună la dosar actele în

baza cărora s-a modificat Registrul Acționarilor, fără respectarea

dispozițiilor legale și, cu toate acestea, în lipsa acestor acte, atât instanța

de fond, cât și cea de apel, fără să facă aplicarea art. 129 alin. (5) C. proc.

civ. și fără a putea examina aceste acte și implicit legalitatea lor, s-a

pronunțat asupra acestui capăt de cerere.

Atâta timp cât

instanța nu a avut la dispoziție documentele respective de cesionare, nu putea

să-și dea seama care contract este înainte de februarie 2005 și care act de

cesiune este ulterior, astfel încât este nelegală și incorectă aprecierea

instanței de apel în sensul că pentru cesiunile ulterioare lunii februarie 2005

nu se impunea respectarea pretinsei preempțiuni, iar pentru cele anterioare

lunii februarie 2005 s-a constatat că dreptul respectiv a fost respectat, câtă

vreme și cedentul și cesionarul erau membri ai Asociației C.

c) Instanța de apel

se află în eroare atunci când conchide că reclamanții nu au calitatea de a

invoca nelegalitatea distribuirii unor acțiuni către alți membri ai Asociației

decât ei înșiși, în măsura în care pretinsa nelegalitate nu se referă la ei și

la acțiunile lor, greșit instanța de control reținând că acțiunile cumpărate de

Asociația C. au fost repartizate acționarilor în urma hotărârii A.G.A. și a

hotărârii Consiliului de Administrație al SC C. din data de 12 noiembrie 2004.

d) Din moment ce

dosarul nr. 198/1259/2006, la care face trimitere instanța de control judiciar,

nu este soluționat irevocabil, recursul declarat împotriva deciziei nr. 25/A-C/2007,

pronunțată în acel dosar, aflându-se spre soluționare pe rolul Înaltei Curți de

Casație și Justiție, în mod greșit preia instanța de apel motivarea existentă

în acel dosar și consideră că, argumentele apelanților fiind deja verificate și

respinse, atunci acestea nu pot fi ignorate.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, la data de 13 februarie 2008, intimata - pârâtă SC C. SA

Pitești a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și obligarea

recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând recursul

formulat, prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

Decizia atacată este

una pronunțată în apel, astfel că recursul ce s-a declarat se află limitat la

motivele expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ., la data pronunțării

deciziei în apel, anume 19 septembrie 2007.

Așa fiind, Înalta

Curte nu ar putea cerceta hotărârea atacată de recurenți decât în limitele îngăduite

prin prevederile sus-evocatului text de lege, neputând fi primite spre analiză

motive de fapt care nu se circumscriu acelora legal prevăzute.

În cauză, recurenții

și-au întemeiat motivele de fapt ale recursului pe dispozițiile art. 304 pct. 9

C. proc. civ., însă, prin conținutul lor, aceste motive invocate de recurenți

tind la a critica modul în care instanța de apel și cea de fond au analizat, în

concret, obiectul cererii deduse judecății, raportat la actul a cărui nulitate

au solicitat-o, respectiv Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor SC C.A. SA

Pitești, din data de 19 mai 2006.

Pentru aceasta,

recurenții trimit la probele administrate în cauză sau, respectiv, solicitate a

fi administrate, probe în raport de care ar trebui conchis că Hotărârea A.G.A. nr.

3 din 19 mai 2006 a fost adoptată fără respectarea prevederilor imperative ale

Legii nr. 31/1990, republicată, astfel încât se impune constatarea nulității

absolute a acesteia. Or, în felul acesta, recurenții propun o reapreciere în

recurs a probelor cauzei, pentru a se trage, cu privire la un element de fapt

al cauzei, o concluzie diferită de cea a instanței de apel.

Așadar, sub aspectul

arătat, față de caracterul nondevolutiv al căii de atac, nu se poate analiza

legalitatea hotărârii decât prin raportare la situația de fapt deja stabilită

și la dispozițiile legale incidente.

Cât privește

valabilitatea hotărârii A.G.E.A. și a actelor de cesiune, Înalta Curte constată

că acestea s-au făcut cu respectarea prevederilor legale și statutare.

Dispozițiile art. 14

din Statutul SC C. SA prevăd atribuțiile A.G.A., Ordinară și Extraordinară, în

timp ce art. 12 reglementează modul de cesionare a acțiunilor, acest articol

constituind sediul materiei cât privește cesiunea acțiunilor. Or, după

achitarea ultimei rate către A.V.A.S., devin incidente prevederile art. 12 alin.

ultim din statut, care trimit la condițiile expres prevăzute de lege, respectiv

art. 98 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

De asemenea, este

greșită și susținerea recurenților în sensul că instanța ar fi făcut o confuzie

între faptul că s-a hotărât să se voteze de către acționari cu acțiunile

subscrise, dar că aceste acțiuni nu ar fi fost repartizate până în prezent,

această susținere fiind contrazisă de tabelele cu structura acționariatului și

de certificatele de acționar.

Mai mult, transferul

dreptului de proprietate asupra acțiunilor a operat la 10 ianuarie 2006, astfel

încât nu interesează, în speță, dacă anterior acestei date cesionarul și

cedentul au încheiat vreo convenție privitor la această cesiune, cât timp

valabilitatea actului se analizează la momentul înscrierii în registrul

acționarilor, și nicidecum anterior sau ulterior.

Față

de cele de mai sus, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ.,

să respingă recursul reclamanților P.L., I.G. și B.E. și intervenienților D.R.,

D.D., G.T., V.I. și T.E., ca nefondat.

În

temeiul art. 274 C. proc. civ., va obliga recurenții să plătească intimatei -

pârâte SC C.A. SA Pitești suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanții P.L., I.G. și B.E. și de intervenienții D.R., D.D., G.T.,

T.E. și V.I. împotriva deciziei nr. 92/ A/C din 19 septembrie 2007, pronunțată

de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Obligă recurenții să

plătească intimatei – pârâte SC C.A. SA Pitești suma de 1500 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 octombrie 2008.