ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1727/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1727/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii
Prin acțiunea în contencios administrativ
înregistrată la data de 1 septembrie 2008 la Curtea de Apel București, reclamantul B.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe,
obligarea acestei autorități să stabilească un termen pentru depunerea actelor
în vederea redobândirii cetățeniei. Reclamantul a cerut și daune morale în
cuantum de 1 leu.
Motivele de fapt și de drept care au
stat la baza formulării cererii
Reclamantul a arătat că la data de 9
iulie 2007 a cerut î n scris pârâtului să fie chemat pentru a depune actele,
în vederea redobândirii cetățeniei, cererea sa fiind motivată în drept potrivit
Legii nr. 21/1991.
Apărările formulate de pârâtul Ministerul
Afacerilor Externe
Pârâtul solicită respingerea acțiunii ca
neîntemeiată.
S-a invocat capacitatea limitată a
Secției consulare din cadrul Ambasadei României la Chișinău de a procesa dosarele cuprinzând cererile de redobândire a cetățeniei și actele
necesare a fi depuse pentru înaintarea solicitării la Ministerul Justiției.
Cele peste 600.000 de persoane care au
formulat cerere pentru redobândirea cetățeniei române sunt invitate să se
prezinte la secția consulară în ordinea cronologică a formulării cererii.
În prezent sunt programate acele persoane
care au formulat cerere la începutul anului 2004, în timp ce reclamantul a
formulat cerere la 9 iulie 2007.
Rezolvarea cu prioritate a cererii
reclamantului ar crea premisele unei discriminări în raport de celelalte
persoane care au depus cerere anterior.
Se mai arată că nu sunt incidente
prevederile Convenției Europene privind
c
etățenia,
deoarece reclamantul nu domiciliază pe teritoriul României, și nici cele ale
Legii nr. 554/2004, deoarece reclamantul a primit răspuns la cererile sale.
Hotărârea instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2926 din 4
noiembrie 2008 a admis acțiunea formulată de reclamantul B.A. în contradictoriu
cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe și a obligat pârâtul să soluționeze
cererea de programare a datei pentru primirea actelor necesare redobândirii
cetățeniei române. A obligat pârâtul la 1 leu – daune morale.
Motivele de fapt și de drept care au
format convingerea instanței de fond
Curtea de apel a constatat că, pârâtul nu
a soluționat în termenul legal, cererea reclamantului privitoare la un drept al
acestuia prevăzut de lege, producând reclamantului un prejudiciu, întrucât
acesta a fost privat în acest timp, de cetățenia română.
Recursul declarat de pârâtul
Ministerul Afacerilor Externe
Motive de recurs întemeiate pe
dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
6.1. Ca motiv de ordine publică se invocă
excepția prescrierii dreptului la acțiune în raport de prevederile art. 11
alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Se arată că reclamantul a formulat
acțiunea, că întemeierea în fapt a acesteia este lipsa unui răspuns la cererea
adresată în luna iulie 2007, fără a preciza că cererea din data de 18 iunie
2008 ar fi o cerere nouă, de unde rezultă că, în temeiul art. 11 alin. (5) din
Legea nr. 554/2004, acțiunea este prescrisă, deoarece s-a împlinit termenul de
6 luni în care reclamantul trebuia să formuleze acțiunea, termen ce a curs de
la data când s-a împlinit intervalul legal de răspuns pentru prima cerere.
Judecătorul fondului a luat în
considerare formularea primei cereri pentru a admite acțiunea, când, în
realitate, ar fi trebuit să respingă acțiunea ca neîntemeiată, deoarece
respectiva cerere a primit răspuns în termen legal.
6.2. Judecătorul fondului a apreciat în
mod eronat că este vorba despre ipoteza „unei nesoluționări în termenul legal a
unei cereri privitoare la un drept” al reclamantului.
Din probatoriul administrat, rezultă că
au existat două răspunsuri adresate solicitantului, la datele de 18 aprilie
2008 și 14 mai 2008. Prin aceste răspunsuri, reclamantul era încunoștințat de
faptul că cererea sa va fi soluționată favorabil la momentul în care urmau să
fie procesate cererile similare ale altor cetățeni moldoveni, depuse în aceeași
perioadă cu cea formulată de reclamant.
Instanța de fond a procedat greșit când a
aplicat în speță textul legal care a constituit motivul pentru admiterea
acțiunii, dar și atunci când nu a primit apărările referitoare la problemele pe
care le întâmpina Ambasada României la Chișinău, probleme esențiale ce au dus la întârzierea rezolvării cererilor.
Apărări formulate de
intimatul-reclamant B.A.
7.1. Cu privire la excepția prescrierii
dreptului la acțiune în raport cu cererea depusă în luna iulie 2007, intimatul
arată că cererea din 18 iunie 2008 a reprezentat o nouă cerere, iar din
conținutul legii nu rezultă existența unui termen expres în interiorul căruia
reclamantul să-și poată valorifica dreptul la acțiune.
7.2. În ceea ce privește susținerea
întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., intimatul precizează
că deși recurentul i-a comunicat două răspunsuri, prin acestea nu i-a fost
fixată data la care să se prezinte pentru a depune actele necesare redobândirii
cetățeniei române așa cum prevede legea.
În raport de cele arătate, intimatul
consideră că este în ipoteza nesoluționării în termenul legal a unei cereri,
prevăzut de art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, cererea
fiind aceea de a se stabili o dată pentru depunerea actelor necesare
redobândirii cetățeniei române.
Deși Legea nr. 21/1991 nu prevede un
termen în care să fie procesate cererile formulate pentru redobândirea cetățeniei
române, ci doar împrejurarea că acestea vor fi înaintate de îndată Comisiei
pentru cetățenie, aceasta nu înseamnă că cererile nu trebuie înregistrate
într-un interval rezonabil de timp în raport cu data formulării cererii.
Nu se poate restricționa fără un temei
legal, dreptul persoanei de a înregistra o cerere, pentru considerente ce țin
de organizarea administrativă a serviciului din Secția Consulară a Ambasadei
României la Chișinău.
Recurentul încalcă, în opinia
intimatului, prevederile art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei și
art. 6 parag. 1 din C.E.D.O., întrucât soluționarea unei astfel de cereri într-un
termen rezonabil presupune primirea promptă și necondiționată a acestora.
7.3. Se solicită respingerea recursului
ca nefondat și se invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în
materie, prin Deciziile nr. 3435/2007 și nr. 3749/2008.
II. Considerentele instanței de recurs
Recursul este nefondat
Prevederile art. 11 alin. (1)-(5) din
Legea nr. 554/2004 modificată și completată nu sunt aplicabile speței, deoarece
suntem în prezenta ipotezei din art. 1 al legii și anume „nesoluționarea în
termenul legal a unei cereri”, ipoteză ce nu se găsește cuprinsă în art. 11 din
Legea nr. 554/2004.
Având în vedere că reclamantul s-a
adresat pârâtului cu două cereri, la 9 iulie 2007 și la 18 iunie 2008, faptul
reținerii instanței de fond numai a depunerii primei cereri nu duce la
prescrierea dreptului la acțiune, în raport de prevederile art. 11 din Legea
nr. 554/2004 modificată și completată și a ipotezei concrete a speței.
Motivul de recurs de ordine publică a
prescripției dreptului la acțiune urmează a fi respins ca nefondat.
În ceea ce privește motivul de recurs
întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct .9 C. proc. civ.
În mod corect, instanța de fond, a
încadrat acțiunea formulată în cazul „nesoluționării unei cereri în termenul
legal” avându-se în vedere că, atât
l
egea
nr. 21/1991 ca legislație internă, cât și art. 10 din Convenția Europeană
asupra Cetățeniei și art. 6 paragr. 1 din C.E.D.O., impun soluționarea
cererilor ținându-se seama de termenul rezonabil.
Mai mult, Legea nr. 21/1991 a cetățeniei
române impune ca cererile privind redobândirea cetățeniei române depuse la
o
ficiile consulare ale României din străinătate,
să fie înaintate de îndată Comisiei pentru acordarea cetățeniei.
În fapt, deși reclamantul și-a exprimat
dorința de a redobândi cetățenia română printr-o primă cerere formulată la 9
iulie 2007, solicitarea nu a fost primită cu motivarea numărului mare de cereri
și cu indicarea de a aștepta până când i se va comunica data la care acesta
poate depune cererea.
O asemenea procedură încalcă termenul
rezonabil impus de legislația internă și internațională sus-menționată.
Răspunsurile date de recurent intimatului
nu echivalează cu soluționarea cererii în termenul legal și în mod corect
instanța de fond nu a ținut seama de acestea la pronunțarea soluției.
Într-adevăr, problemele pe care le
întâmpina Ambasada României la Chișinău datorită numărului mare de cereri nu
reprezintă o scuză rezonabilă pentru nesoluționarea cererii reclamantului.
Într-o astfel de situație trebuie luate
toate măsurile în scopul evitării întârzierilor în soluționarea cererilor ce
durează, în cazul reclamantului, începând cu data de 9 iulie 2007 și până în
prezent, adică un an și opt luni.
Imposibilitatea autorităților române de a
organiza pe teritoriul Republicii Moldova spații adecvate pentru preluarea
cererilor de redobândire a cetățeniei române și pentru procesarea acestor
solicitări într-un termen mai scurt nu este absolută, ci ține de modul de
organizare al procedurii.
Dacă instanța de recurs ar proceda la
același calcul făcut de către intimat, referitor la numărul de cereri formulate
și la numărul de cereri soluționate de la începutul anului 2007 și până la 16
septembrie 2008, se ajunge la același rezultat, și anume 1.600 de cereri, care
împărțite pe zilele lucrătoare, 462, rezultă că au fost procesate pe zi 3,4
cereri de redobândire a cetățeniei române. Într-un asemenea ritm, cererea
reclamantului va fi soluționată într-adevăr peste aproximativ 757 ani, de unde
rezultă că motivația întârzierii nu este justificată, ceea ce va duce și la
respingerea motivului de recurs analizat.
4.Instanța de recurs la adoptarea
soluției va ține seama de practica constantă a Înaltei Curți de Casație și
Justiție în materie, conform deciziilor depuse la dosar.
5.Față de acestea, în temeiul art .312
alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., urmează a se respinge recursul ca
nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 C. proc.
civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul
Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 2926 din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal , ca nefondat.
Obligă recurentul-pârât la 420 lei,
cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26
martie 2009 .