ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3232/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată inițial sub nr. 7130/109 din 17 octombrie 2007 la Tribunalul Argeș

reclamanta Episcopia Argeșului și Muscelului a solicitat în contradictoriu cu

pârâta Comisia specială de retrocedare a bunurilor imobile care au aparținut

cultelor religioase din România, anularea deciziei nr. 978 din 4 septembrie

2006 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la plata despăgubirilor reprezentând

prejudiciul cauzat prin emiterea actului administrativ menționat.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că, în mod greșit pârâta a apreciat că în cauză nu se aplică

dispozițiile O.U.G. nr. 94/2000 cu privire la retrocedarea fostului Seminar

Teologic „Neagoe Vodă Basarab” din municipiul Curtea de Argeș, aflat inițial în

proprietatea reclamantei și în mod greșit, pârâta nu a luat în considerare

faptul că, la data de 2 mai 1946, Curtea de Apel București a pronunțat o

hotărâre privind indemnizația de expropriere a imobilului respectiv,

condiționând intrarea în posesie a expropriatorului de plata despăgubirilor

pentru expropriere. Prin urmare, exproprierea nu s-a realizat înainte de 2 mai

1946, dată care atrage incidența prevederilor O.U.G. nr. 94/2000.

Prin declinarea competenței materiale de

soluționare a cauzei, pârâta fiind o instituție centrală, pricina s-a

înregistrat la Curtea de Apel Pitești.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 37/F-C din 23

aprilie 2007 a admis excepția de tardivitate invocată de pârâta Comisia

specială de retrocedare a bunurilor imobile ce au aparținut cultelor religioase

din România și a respins ca tardiv formulată, cererea reclamantei Episcopia

Argeșului și Muscelului privind anularea deciziei nr. 978/2006 emisă de pârâtă.

În motivarea soluției s-a reținut că,

decizia nr. 978 din 4 septembrie 2006 a cărei anulare s-a solicitat a fost

comunicată reclamantei la data de 12 septembrie 2006, iar acțiunea la instanța

de contencios administrativ s-a înregistrat la data de 17 octombrie 2006, după

împlinirea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs reclamanta Episcopia Argeșului și Muscelului motivat în temeiul art. 309

pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că,

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a dispus prin art. 11 alin. (1)

că, termenul pentru formularea acțiunii este de 6 luni, modificând implicit și

art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000.

Soluționând cauza prin admiterea

excepției de tardivitate, susține recurenta, instanța a încălcat prevederile

art. 1 din Primul protocol adițional la C.E.D.O., care protejează dreptul de

proprietate, precum și art. 6 din Convenție, referitor la dreptul la un proces

echitabil, în raport cu respectarea dispozițiilor procedurale, trebuind să

prevaleze principiul reparației aduse fondului dreptului.

Examinând sentința atacată în raport cu

critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente

pricinii și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată că

recursul este nefondat.

O.U.G. nr. 94/2000 republicată,

modificată și completată prin O.U.G. nr. 209/2005, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 263/2006 prevede în art. 3 alin. (7) că deciziile

Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la

instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat

imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Decizia nr. 978 din 4 septembrie 2006

emisă de pârâtă a fost comunicată reclamantei cu adresa nr. 481 din 6

septembrie 2006, care a confirmat prin semnătură, primirea deciziei la data de

12 septembrie 2006, potrivit ștampilei Oficiului poștal nr. 6, Curtea de Argeș

(dosar Tribunalul Argeș nr. 7130/109/2006, filele 37-39).

Acțiunea în contencios administrativ

formulată de reclamanta-recurentă a fost înregistrată la Tribunalul Argeș la

data de 17 octombrie 2007, după împlinirea termenului de 30 de zile de la

comunicarea deciziei, conform prevederilor art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000/R,

așa cum corect a reținut instanța de fond.

O.U.G. nr. 94/2000 republicată,

modificată și completată reprezintă legea specială în materie, inclusiv cu

privire la termenul de 30 de zile, pentru atacarea cu contestație a deciziilor

emise de Comisia specială de retrocedare, la instanța de contencios

administrativ.

Neatacarea cu contestație a deciziei în

termenul prevăzut de lege atrage decăderea din acest drept.

Termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004

în art. 11 nu se aplică în cauză, fiind un termen prevăzut de o lege generală,

ulterioară și care, contrar susținerilor recurentei nu modifică nici explicit,

nici implicit dispozițiile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, act normativ

cu caracter special, derogatoriu.

Se vor respinge ca neîntemeiate

susținerile recurentei privind încălcarea de către instanța de fond a

prevederilor art. 1 din Protocolul I adițional la Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și libertăților fundamentale, prevederile convenției și

actelor adiționale la aceasta, devenind aplicabile din momentul ratificării lor

de către România, pentru cauze survenite ulterior momentului ratificării,

respectiv din anul 1994, imobilul în litigiu fiind preluat cu mult anterior

datei ratificării.

Se vor respinge de asemenea ca

neîntemeiate, susținerile reclamantei cu privire la încălcarea dreptului său la

un proces echitabil și cu privire la prevalarea principiului reparației în

raport cu respectarea dispozițiilor procedurale.

Instituția termenelor procedurale nu

încalcă drepturile persoanelor la un proces echitabil, ci prin impunerea

actelor de procedură contribuie la asigurarea disciplinei procesuale, stimulând

activitatea părților prin sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea

prevederilor sale, iar prevalarea reparației în raport cu respectarea

dispozițiilor procedurale ar conduce la încălcarea principiilor fundamentale prevăzute

în art. 16 alin. (2) din Constituția României și anume acela că „nimeni nu este

mai presus de lege”.

În concluzie, recursul declarat de

reclamantă va fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Episcopia

Argeșului și Muscelului cu sediul în municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș

împotriva sentinței nr. 37/F-C din 23 aprilie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26

iunie 2007.