ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1112/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 8 octombrie 2007 reclamanta S.I.F. Transilvania a chemat în judecată pârâta SC B.T.T. SA București, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a Hotărârilor Adunării Generale Ordinare a Acționarilor adoptate de pârâtă la data de 27 august 2007 respectiv: nr. 44 referitoare la aprobarea unui contract de asociere în participațiune având ca obiect activul „Hotel Forum" aflat în patrimoniul societății nr. 46 referitoare la aprobarea contractului de închiriere cu SC H.P.C. SRL nr. 47 referitoare la aprobarea contractului de închiriere cu SC S.T.

SRL nr. 48 referitoare la aprobarea contractului de închiriere cu SC P.T. SRL. De asemenea s-a solicitat să se dispună radierea din Registrul Comerțului a mențiunilor efectuate de pârâtă în baza hotărârilor atacate. Se susține că Adunarea Generală Ordinară s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor referitoare la convocarea și ținerea acestora, respectiv dispozițiile art. 135 alin. (1) pct. 11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 care dispun imperativ în sarcina emitentului obligația cuprinderii în convocatorul Adunării Generale a propunerii privind data de înregistrare. De asemenea se arată că pârâta a încălcat obligația legală de publicitate și informare reglementat în mod imperativ de art. 113 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 1/2006; pârâta nu a transmis spre piața reglementată Raport cuprinzând informația privilegiată referitoare la ordinea de zi. S-a mai arătat că pârâta nu a respectat dispozițiile imperative ale art. 129 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și art. 129 alin. (5) privind obligativitatea alegerii unui secretar de ședință și numirea unor secretari tehnici care să ia parte la executarea operațiunilor de constatare a îndeplinirii formalităților pentru ținerea adunării generale. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 6511 din 22 mai 2008 a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a Hotărârilor Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC B.T.T. București nr. 44, 46, 47 și 48 adoptate la data de 27 august 2007. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că au fost încălcate obligațiile legale de publicitate și informare reglementate de dispozițiile art. 113 alin. (1) lit. a) din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 1/2006, în sensul că societatea pârâtă nu a transmis spre piața reglementată un Regulament cuprinzând informația privilegiată referitoare la suplimentarea ordinii de zi cu trei puncte potrivit convocatorului publicat în M. Of. nr. 2213 din 14 august 2007. Toate aceste dispoziții, în opinia instanței sunt de natură imperativă, ele protejând un interes de ordine publică și anume dreptul la protecție al acționarului unei societăți deschise împotriva practicilor neloiale, fraudelor și abuzurilor. S-a mai reținut că art. 129 stabilește o serie de reguli de formă privind constituirea valabilă a adunării generale. În scopul asigurării exprimării și sincerității votului și pentru garantarea legitimității voinței colective, este necesară alegerea secretarilor în condițiile art. 129 alin. (2) nu desemnarea lor de către președinte.

Nerespectarea acestei cerințe atrage, în opinia instanței, nulitatea hotărârilor adoptate la data de 27 august 2007. Celelalte critici ale reclamantei nu au fost considerate motive de nelegalitate neputându-se aprecia cu privire la nulitatea unor hotărâri pe considerente de oportunitate. Împotriva acestei soluții a promovat apel pârâta, criticile formulate fiind însușite de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, care prin decizia nr. 454 din 4 noiembrie 2008 a admis apelul, a schimbat în tot sentința criticată și pe fond a respins acțiunea ca nefondată. În fundamentarea soluției, instanța de control judiciar a reținut că potrivit art. 113 din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 1/2006 „societățile comerciale ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată „ întocmesc și aduc la cunoștință publicului". Din categoria acestor informații fac parte tară a se limita la următoarele: · hotărârea consiliului de administrație altor organe abilitate, referitoare la convocarea adunării generale sau la ținerea unei ședințe a Consiliului de Administrație care urmează să delibereze în vederea exercitării atribuțiilor obligate de A.G.E.A. în conformitate cu art. 114 din Legea nr. 31/1990. · convocarea adunării generale a acționarilor. Rapoartele privind informațiile privilegiate prevăzute la art. 226 din legea pieței de capital sunt reglementate pentru ca emitentul trebuie să informeze publicul și C.N.V.M.

fără întârziere, în legătură cu informațiile privilegiate ce îl privesc în mod direct. Un emitent poate, însă, pe proprie răspundere, să amâne dezvăluirea publică a informației privilegiate, la care se face referire în alin. (1) pentru a nu prejudicia interesele proprii, cu condiția ca o astfel de amânare să nu inducă în eroare publicul, iar emitentul să poată să asigure confidențialitatea respectivei informații. Instanța de apel a considerat că apelanta a respectat cerințele art. 135 din Legea nr. 297/2004 dispoziții la care se referă în mod cert art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990 întocmind convocatorul în conformitate cu mențiunile obligatorii pe care aceasta trebuie să le conțină. De asemenea a considerat că transmiterea completării ordinii de zi către C.N.V.M.

nu reprezintă o obligație imperativă care să atragă nulitatea unei convocări care a respectat celelalte cerințe legale. Pe de altă parte s-a reținut că intimata a votat împotriva adoptării hotărârilor prin reprezentant, a avut cunoștință de ordinea de zi a adunării, astfel că nu a invocat și dovedit nici o vătămare care i s-ar fi produs prin încălcarea dispozițiilor art. 113 din Regulamentul C.N.V.M. Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale referitoare la convocarea și organizarea adunărilor generale ale acționarilor unei societăți cotate la bursă, în speță a articolelor art. 113 lit. a) din Regulamentul nr. 1/2006 coroborat cu cele ale art. 226 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, ale art. 117 alin. (8) și art. 129 alin. (7) a Legii nr. 31/1990.

În mod evident raportul inițial către C.N.V.M. nu putea fi făcut fără convocatorul ședinței, urmând ca și modificarea sau completarea acestuia să se supună aceluiași regim legal de publicitate. Se apreciază de către recurentă că nu se poate primi convocatorul separat de convocarea ședinței convocatorul fiind un element esențial al convocării. De asemenea recurenta susține că, din cuprinsul art. 129 alin. (2) al Legii nr. 31/1990 rezultă fără echivoc că adunarea generală are obligația alegerii dintre acționarii prezenți. Finalitatea acestei obligații este îndeplinirea regulilor de formă privind constituirea valabilă a adunării generale, reguli care garantează libera exprimare a opiniilor acționarilor.

Recursul este nefondat. Dispozițiile legale care reglementează modalitatea de convocare a adunării generale și publicitatea convocării au în vedere protecția acționariatului societății deschise împotriva unei practici neloiale. Din cuprinsul actelor anexate cauzei rezultă că recurenta-reclamantă a avut cunoștință de conținutul ordinii de zi a adunării, și-a exercitat dreptul de vot și, pe cale de consecință, nu a invocat și nu a dovedit nicio vătămare care i s-ar fi produs prin încălcarea dispozițiilor art. 113 din Regulamentul C.N.V.M. In cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată, de la procedura convocării adunării generale reglementată de art. 117 din Legea nr. 31/1990, există nuanțări și prevederi obligatorii și condiții speciale cu privire la publicarea convocării.

Modalitatea de publicitate a convocării reglementată de dispozițiile Legii nr. 297/2004 și Regulamentul nr. 1/2006 nu derogă expres de la prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990. Din conținutul probelor administrate rezultă că intimata a transmis în termen legal către piața reglementată, raportul privind informația privilegiată, respectiv convocarea adunării generale respectând dispozițiile Regulamentului nr. 1/2006. Transmiterea informației privilegiate spre piața reglementată constând în transmiterea completării ordinii de zi, nu reprezintă o obligație imperativă de natură să atragă nelegalitatea adoptării hotărârilor. În acest context se reține că în mod corect instanța de apel a reținut că dispozițiile legale ce reglementează modalitatea de convocare a adunării generale și publicitatea convocării au în vedere protecția acționarului societății deschise împotriva unor practici neloiale.

Cu privire la cea de-a doua critică, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, urmează a fi înlăturată, având în vedere că la adunarea generală au fost prezenți doi acționari respectiv A.V.A.S. și reclamanta recurentă. În acest context împrejurarea că secretarul a fost desemnat de către acționarul majoritar nu a fost de natură să influențeze asupra drepturilor reclamantei. Față de cele arătate justificat instanța de apel a reținut că nerespectarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu a împiedicat intimata să-și exercite dreptul la vot și nu s-a reclamat nicio neregulă referitoare la modul de întocmire a procesului verbal al adunării, care este redactat de secretar.

In aceste condiții văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA SA Brașov împotriva deciziei comerciale nr.454 din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.