ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2231/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 5461 din 20

aprilie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis excepția

lipsei calității procesuale active și în consecință a respins acțiunea

reclamantei T.R.G.N.V. care a solicitat în contradictoriu cu pârâtele

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR BUCUREȘTI și A.V.A.S. București să se

constate existența dreptului de a încheia contractul de privatizare a SC U.T.M.

SA, sub condiția publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern privind

aprobarea condițiilor principale ale acestui contract, conform art. 5

1

din Legea nr. 137/2002 și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de

judecată.

Pentru a pronunța această sentință

comercială tribunalul, referindu-se la excepția lipsei calității procesuale

active a reclamantei, a reținut că în vederea îndeplinirii condițiilor pentru

participarea la licitație pentru cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de

stat la SC U.T.M. SA și conform voinței proprii, reclamanta T.R.G.N.V. a

încheiat un contract de asociere cu SC R.R. SA, persoană juridică de

naționalitate română, pentru a se înscrie la licitație în forma unui consorțiu.

În procesul verbal nr. 3 din 10 ianuarie

2005 al licitației s-a menționat că ofertanții au fost Consorțiul format din SC

R.R. SA și T.R.G. N.V., precum și SC E.H. SRL. A fost declarat ofertant

adjudecator consorțiul format din SC R.R. SA și T.R.G.N.V. și nu reclamanta

care a formulat acțiunea în nume propriu.

Este irelevant că prin actul adițional la

contractul de asociere dintre cele două societăți (cea română și cea olandeză)

act depus la dosar, acestea au desemnat reclamanta „ca reprezentant unic al

părților” deoarece împuternicirea privește „exercitarea drepturilor decurgând

din acțiunile care fac parte din pachetul de acțiuni” în nici un caz reprezentarea

în justiție.

Acțiunea nu a fost formulată decât de T.R.G.

N.V., nu și de SC R.R. SA iar obiectul cererii clar formulat este acela de a se

constata numai dreptul T.R.G.N.V. de a încheia contractul de privatizare, deci

cu excluderea celeilalte societăți la contractare.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

prin decizia comercială nr. 632 din 20 decembrie 2007, a respins apelul reclamantei T.R.G. N.V., și cererea de intervenție în interesul apelantei

formulată de intervenienta SC R.R. SA, ca nefondată.

Instanța de control judiciar a reținut,

în pronunțarea acestei hotărâri că stabilirea calității de adjudecatar s-a

realizat exclusiv în raport cu consorțiul format din SC R.R. SA și T.R.G.N.V. și

nicidecum cu fiecare dintre acestea separat, ci împreună.

În raport cu art. 111 C. proc. civ.

interesul părții are legătură cu calitatea procesuală activă dar admiterea

excepției lipsei acestei calități implică în cauză lipsa caracterului legitim

al interesului, care privește caracterul său.

Asocierea sub forma consorțiului nu a

creat o persoană juridică nouă, iar strict în ceea ce privește asociații,

raporturile interne dintre aceștia sunt stabilite prin clauzele contractului,

drepturile dobândite născându-se în patrimoniul acestora.

Dar, în contextul opozabilității față de

terți, în vederea îndeplinirii condițiilor pentru câștigarea licitației cele

două societăți asociate s-au prezentat împreună, în forma consorțiului,

calitatea de ofertant și adjudecatar raportându-se la acesta din urmă, iar nu

la cele două societăți considerate individual.

Chiar forma acceptată a contractului, de

privatizare prevede calitatea de cumpărător a celor două societăți împreună,

sub forma consorțiului. Dacă au avut numai împreună calitatea de ofertant și adjudecatar

în mod inerent și dreptul de a încheia contractul de privatizare nu poate fi

exercitat decât în același mod, indiferent de procentul de dobândire a acțiunilor

stabilit între asociați.

În consecință, acțiunea în constatarea

acestui drept nu poate fi formulată doar de una dintre asociate. Reclamanta nu

este îndreptățită la calitatea de reprezentant al consorțiului în ceea ce

privește formularea în nume propriu a acțiunii privind încheierea în nume

propriu a contractului de privatizare. Achiesarea intervenientei la scopul

urmărit de reclamantă nu poate prezenta relevanță juridică în sens contrar fără

a se excede cadrului legal.

Împotriva deciziei nr. 632 din 20

decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

au declarat recurs atât reclamanta T.R.G.N.V. cât și intervenienta SC R.R. SA

care au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304

pct. 7 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora au solicitat admiterea

recursurilor casarea hotărârii, admiterea apelului și a cererii de intervenție

accesorie, respingerea excepției lipsei calității procesuale active a

reclamantei și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

În argumentarea motivelor invocate,

recurentele au susținut că instanța de apel în mod eronat a respins primul

motiv de apel invocat de T.R.G.N.V. respectiv aplicarea greșită a dispozițiilor

legale deoarece în ceea ce privește aplicabilitatea art. 1038 C. civ. și

raporturile de solidaritate dintre T.R.G.N.V. și SC R.R. SA, aceasta rezultă

din chiar contractul de asociere care prevede la art. 2.7 în mod expres faptul

că „Părțile (T.R.G. și SC R.R.) convin prin prezentul contract ca, în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare a Pachetului de Acțiuni, vor fi ținute în mod

solidar de îndeplinirea obligațiilor contractuale” și la art. 2.8, „contractul

de vânzare-cumpărare - va fi semnat de ambele părți prin următorii

reprezentanți desemnați ai acestora” … așadar, de cele două societăți în nume

propriu, iar nu de vreun „consorțiu”.

Totodată recurentele susțin că instanța

de apel a făcut o gravă confuzie între condițiile și formele de precalificare și

câștigare a licitației și condițiile necesare cerute de Codul de procedură

civilă și legislația de specialitate pentru a fi titularul dreptului material

și procesual la acțiune în sensul că nu este și nu poate fi titularul dreptului

la acțiune în fața instanței o asociere (pe care părțile au numit-o consorțiu)

care nu are personalitate juridică, nu are capacitate de folosință și care nu

este subiect de drept, încălcându-se în acest fel norme elementare de drept.

Recurentele mai susțin că s-a făcut o

aplicare greșită a prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea recurenta-reclamantă

consideră că decizia atacată nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină,

fiind cazul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. în sensul că decizia

instanței de apel este total lipsită de motivare în drept neindicându-se textul

de lege care înlătură aplicarea art. 1038 și art. 1016 C. civ. și nu sunt

indicate motivele de drept care stau la baza concluziei instanței.

Totodată recurenta intervenientă critică

decizia atacată în ceea ce privește nemotivarea respingerii cererii de

intervenție formulată în cauză.

Recursurile sunt nefondate.

În ceea ce privește primul motiv de

recurs, potrivit căruia hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea

greșită a legii, se constată că este neîntemeiat întrucât în raport cu obiectul

cererii de chemare în judecată (constatarea existenței dreptului T.R.G. N.V. de

a încheia contractul de privatizare) instanța de fond și de apel au stabilit

corect că reclamanta nu are calitate procesuală activă.

Din verificarea actelor și lucrărilor

dosarului rezultă că pentru îndeplinirea condițiilor de participare la

licitație pentru cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de stat la U.T.M. SA,

reclamanta T.R.G. N.V., societate de naționalitate olandeză, a încheiat un

contract de asociere cu SC R.R. SA, persoană juridică de naționalitate română,

pentru a se înscrie la licitație în forma unui consorțiu.

După cum rezultă din procesul verbal nr. 3

din 10 ianuarie 2005 ofertant a fost consorțiul format din SC R.R. SA și T.R.G.

N.V. precum și SC E.H. SRL. Ofertant adjudecatar a fost declarat consorțiul format

din SC R.R. SA și T.R.G. N.V., nu reclamanta care a formulat acțiune în nume

propriu.

Prevederile art. 1038 C. civ. potrivit

cărora creditorul solidar, reprezintă pe ceilalți cocreditori în toate actele

care pot avea ca efect conservarea obligației nu sunt aplicabile în speță

întrucât nu ne aflăm în prezența unei obligații plurale solidare, cu subiecte

multiple în cadrul căreia fiecare creditor poate cere debitorului întreaga

datorie.

În speță la procesul de privatizare nu a

participat reclamanta în nume propriu ci un consorțiu format din SC R.R. SA și T.R.G.

N.V.

Nici susținerea recurentelor potrivit

căreia instanța de apel a comis o eroare cu privire la obiectul acțiunii deduse

judecății nu poate fi reținută întrucât în raport cu obiectul cererii de

chemare în judecată în mod corect instanța a reținut că nu se justifică

formularea unei acțiuni în constatare și pentru conservarea unui drept de a

încheia contractul de privatizare.

Finalitatea cererii de chemare în

judecată, astfel cum a fost formulată, constă în recunoașterea dreptului

reclamantei și nu al consorțiului format din reclamantă și SC R.R. SA de a

încheia contractul de privatizare.

Critica recurentelor privind aplicarea

dispozițiilor art. 137 alin. (2) C. proc. civ. nu poate fi reținută întrucât

numai în mod excepțional excepția se poate uni cu fondul atunci când pentru

soluționarea acesteia este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu

dezlegarea în fond a pricinii. Unirea excepției cu fondul este o posibilitate

pentru instanță, nu o obligație.

În consecință susținerea recurentelor

potrivit căreia instanța ar fi antamat fondul cauzei respingând necesitatea

unirii excepției cu fondul este nefondată, întrucât instanța a apreciat în mod

corect că poate soluționarea excepției lipsei calității procesuale active fără

antamarea fondului.

Motivul de recurs întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu poate fi reținut întrucât din

considerentele deciziei rezultă atât motivele de fapt cât și motivele de drept

care au fost avute în vedere la pronunțarea soluției.

În ceea ce privește cererea de

intervenție în interesul reclamantei formulată de SC R.R. SA, din

considerentele deciziei se constată că s-a motivat respingerea acesteia.

Cererea formulată de intervenientă în interesul

reclamantei, are un scop limitat, deoarece intervenientul accesoriu nu invocă

un drept propriu, ci urmărește prin apărările pe care le face ca soluția să se

dea în favoarea părții pentru care s-a intervenit.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să se respingă recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de

reclamanta SC T.R.G. N.V. Amsterdam și intervenienta SC R.R. SA Constanța

împotriva deciziei comerciale nr. 632 din 20 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 19

iunie 2008.

publică, astăzi 200 .