ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 454/2009

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Recurenta

în cauză a formulat plângere prin care a reclamat pe M.N., fost primar al

comunei Ciocârlia pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz

de fals care s-ar fi comis în legătură cu o suprafață de teren aparținând mamei

sale formându-se dosarul 2785/P/2005 pe rolul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Medgidia.

La 10 mai

2007, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor cercetate iar

prin ordonanța 151/II/2/2007 primul procuror a respins, ca nefondată plângerea

petentei.

Se reține

totodată că pe timpul efectuării cercetărilor penale, petenta recurentă a

formulat mai multe memorii parchetului inclusiv în legătură cu modul în care

atât polițiștii cât și procurorii și-au realizat atribuțiile de serviciu,

situație ce a creat o stare depresivă, motiv pentru care a solicitat daune

morale.

De

altfel, se reține și faptul că petenta deși nu s-a prezentat în fața instanței a

depus concluzii scrise prin care a cerut cercetarea penală a unui jandarm și a

altor doi făptuitori pentru infracțiunea de favorizare a infractorului.

Instanța

de fond mai reține că petenta nu a înțeles a coopera cu organele de urmărire

penală înțelegând să adreseze alte memorii Consiliului Superior al

Magistraturii și Ministerului Justiției.

Curtea de

Apel Constanța, prin sentința penală nr. 150/ P din 20 noiembrie 2008,

analizând actele dosarului a respins, ca nefondată, plângerea petentei.

Nemulțumită,

petenta a declarat recurs, solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea

dosarului la parchet pentru o cercetare corectă a documentelor din dosar,

depunând concluzii scrise în cauză, cale de atac luată în dezbatere în lipsa

recurentei cu respectarea garanțiilor procesuale indicate de legiuitor prevăzută

de art. 278

1

alin. (4), (5) și (6) C. proc. pen.

Verificând

hotărârea atacată în limitele caracterului devolutiv al căii de atac de față prevăzută

de art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că

soluția adoptată de prima instanță în baza art. 278

1

pct. 8 lit. a) C.

proc. pen., este legală și temeinică pentru considerentele avute în vedere de

judecătorul cauzei a căror repetare se apreciază a nu fi necesară, astfel încât

se va dispune respingerea recursului, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art.

192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de petiționara G.M. împotriva sentinței penale nr.

150/ P din 20 noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și

pentru cauze penale cu minori și de familie.

Obligă

recurenta petiționară să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli

judiciare.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 10 februarie 2009.