ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.01.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 150/2009

HOTĂRÂRE
20.01.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 150/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 134/

P din 27 octombrie 2008, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C.

proc. pen., a respins plângerea formulată de petiționara S.T.F., ca nefondată.

A menținut rezoluția nr. 366/P/2008

din 9 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța confirmată

prin rezoluția nr. 339/II/2/2008 din 28 august 2008 a Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., a obligat petenta la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În luna noiembrie 2004,

petenta S.T.F. s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cerând efectuarea de

verificări în legătură cu ocuparea unei suprafețe de 16 ha teren arabil, situat

pe raza comunei Cerna, județul Tulcea, identificat prin titlurile de

proprietate nr. 73427 din 24 aprilie 2001, nr. 88060 din 24 august 2002 și nr. 83664

din 20 mai 2002.

Sesizarea a fost trimisă

spre soluționare I.P.J. Tulcea și apoi Parchetului de pe lângă Judecătoria

Măcin, județul Tulcea.

Urmare verificărilor

efectuate de organele de poliție s-a identificat numitul O.V.T. moștenitorul

lui S.N. din comuna Dorobanți județul Tulcea ca fiind persoana care a cultivat

abuziv o parte din suprafața de teren proprietatea petentei.

Prin rezoluția nr. 48/P/2005

din 01 februarie 2005, Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin a constatat că,

fapta sesizată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare

de posesie prevăzută de art. 220 C. pen. și că, potrivit prevederilor art. 279 alin.

(2) C. proc. pen., competența de soluționare la plângerea prealabilă revine

instanței de judecată.

În temeiul art. 285 C. proc.

pen. și art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. f) C. proc. pen., s-a

dispus față de numitul O.V.T., neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 220 C. pen., pentru lipsa plângerii prealabile a

persoanei vătămate, dispunând trimiterea cauzei la Judecătoria Măcin spre competentă

soluționare.

Cauza a fost înregistrată la

Judecătoria Măcin sub nr. 91/2005 din 8 februarie 2005.

La primul termen de

judecată, petenta în calitate de parte vătămată a învederat instanței că nu a

formulat plângere împotriva lui O.V.T., astfel că prin sentința penală nr. 38

din 23 februarie 2005 Judecătoria Măcin, a dispus în temeiul art. 11 pct. 2 lit.

b) raportat la art. 10 lit. f) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit

împotriva intimatului O.V.T. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 220

Soluția a rămas definitivă

prin nerecurare.

Ulterior, la data de 5 mai

2008, petenta S.T.F. a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța,

întrucât nu i s-a comunicat rezoluția pronunțată în dosarul penal nr. 48/P/2005

fiind în imposibilitate de a se plânge împotriva acesteia.

Totodată, a solicitat să se

facă cercetări cu privire la modul abuziv în care ofițerul de poliție G.G. și

procurorul de caz B.C. au instrumentat cauza.

S-a susținut că G.G.,

comisar de poliție, în contextul cercetărilor penale aferente în cauza nr. 48/P/2005

a întocmit procese verbale cu încălcarea prevederilor legale, ceea ce a condus

la imposibilitatea dovedirii vinovăției numitului O.V.T.

Față de procurorul B.C. s-a

plâns pentru rezoluția dispusă în dosarul nr. 48/P/2005 și pentru necomunicarea

acesteia.

Prin rezoluția nr. 336/P/2008

din 9 iulie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în baza art. 278

alin. (4) și art. 10 lit. b) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi

penale față de comisarul G.G. și de procurorul B.C., întrucât faptele reclamate

de petentă nu sunt prevăzute de legea penală.

În temeiul art. 278 C. proc.

pen., împotriva rezoluției procurorului, petenta a formulat plângere

soluționată de Procurorul General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Constanța, prin rezoluția nr. 339/II/2/2008 din 28 august 2008 respinsă ca

neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs petiționara S.T.F. Aceasta, în esență, a solicitat admiterea

recursului și în temeiul art. 385

15

alin. (2) lit. d) C. proc. pen.,

casarea sentinței atacate, reținerea cauzei spre rejudecare de către instanța

de recurs, urmând ca aceasta să constate vinovăția intimaților pentru

săvârșirea faptelor reclamate de petiționară.

Recursul nu este întemeiat.

Examinând hotărârea atacată,

respectiv actele și lucrările de la dosar Înalta Curte constată că în cauză au

fost efectuate acte premergătoare urmăririi penale, urmare a plângerii

formulate de petiționată.

Din conținutul acestor acte

rezultă că urmărirea penală nu poate fi începută împotriva intimaților G.G.

(comisar de poliție) și B.C. (procuror) pentru săvârșirea infracțiunilor

imputate, fiind incidente dispozițiile art. 10 lit. b) C. proc. pen., întrucât

faptele reclamate de petiționară nu sunt prevăzute de legea penală, astfel cum

în mod corect a reținut și prima instanță.

Atâta timp cât nu există indicii,

respectiv elemente care să genereze cel puțin suspiciuni în sensul săvârșirii

unor fapte prevăzute de legea penală de către intimați, în mod corect s-a

apreciat că în speță nu se justifică începerea urmăririi penale față de

intimați.

Așa fiind, hotărârea primei

instanțe de respingere a plângerii formulată de petiționară în temeiul art. 278

1

urmăririi penale atacată, astfel că recursul declarat în cauză apare, ca

nefondat, și va fi respins ca atare conform art. 385

15

pct. 1 lit. b)

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționara S.T.F. împotriva sentinței penale nr. 134/ P

din 27 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurenta petiționară

la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 20 ianuarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-21
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 55/2010
„plângere penală” cu conținut similar C.S.M., instituție la care a fost înregistrată sub nr. 1/35993/3 decembrie 2008. C.S.M. a trimis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava care, cu adresa din 5 februarie 2009 a trimis se
ÎCCJ 2011-03-07
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 890/2011
Deliberând asupra recursului de față, În baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 106/p din 16 noiembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și d
ÎCCJ 2010-06-17
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3764/2010
1/2000, pentru că, la data preluării, anul 1957 terenul se afla în extravilanul localității. Terenul în litigiu s-a aflat în proprietatea C.A.P. până în anul 1965, când prin Decretul nr. 218/1965 a fost dat în folosință fără termen cooperaț
ÎCCJ 2011-06-22
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5342/2011
. SA Tulcea nu a emis o decizie sau dispoziție motivată așa cum prevede art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, ci doar a răspuns reclamantei cu adresă că nu deține imobilul în cauză. Și excepția autorității de lucru judecat a fost conside
ÎCCJ 2010-09-14
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4426/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea la 1 august 2007 reclamanta S.I. a solicitat anularea dispoziției nr. 2576 din 28 iunie 2007 emisă de Primăria orașului Măcin prin care s-a respins
Sursă