ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3590/2009

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului în dosarul cauzei constată următoarele: 1.Curtea de Apel Constanța, secția penală, prin sentința penală nr. 48/P din 6 aprilie 2009 a respins ca nefondată plângerea în baza art. 278 1 C. proc. pen. formulată în calitate de persoană vătămată de petenta M.L. în consecință; A fost menținută rezoluția procurorului din 28 august 2008 dată în dosar nr. 204/P/2008 din 28 august 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, confirmată ulterior de procurorul general al organului judiciar sus-menționat, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen. și art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 republicată prin rezoluția nr. 4071/II/2/2008 din 2 octombrie 2008 - prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap.

la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există") față de intimații pretinși făptuitori: (i) B.C., judecător la Judecătoria Tulcea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. și respectiv; (ii) V.I., executor-judecătoresc în municipiul Tulcea și (iii) N.G. grefier la Judecătoria Tulcea, ambii sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals și uz de fals prevăzute de art. 288 și art. 291 C. pen. A fost obligată petenta conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la suma de 100 lei, cheltuieli judiciare statului. Hotărând astfel Curtea a verificat actele premergătoare efectuate în dosar nr. 204/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, constatând la rândul său; similar celor stabilite de procurorul de caz și în procedura ulterioară control administrativ prevăzută de art. 278 C. proc.

pen. - contrar susținerilor petentei din plângere pentru continuarea cercetărilor în vederea începerii urmăririi penale potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. - ca pretinsele fapte penale sesizate în calitate de persoană vătămată de numita M.L. nu există (înscrisurile incriminate aflate la dosar civil nr. 3768/327/2007 al Judecătoriei Tulcea corespund realității, chiar dacă în cuprinsul acestora apar unele ștersături care nu le alterează conținutul iar nerespectarea dispozițiilor art. 181 C. proc. civ. de către judecătorul de ședință este lipsită de relevanță penală în condițiile în care acesta a întocmit procesul-verbal conform art. 183 C. proc. civ.

și a suspendat judecata înaintând procurorului înscrisurile incriminate pentru a se efectua cercetări penale) în care sens a reținut în fapt următoarele: - pe rolul Judecătoriei Tulcea a fost înregistrată acțiunea civilă având ca obiect întoarcere executare silită formulată de reclamanta-debitoare M.L. în contradictoriu pârâta creditoare SC D. SA Tulcea, dosar nr. 3768/327/2007. în soluționarea cauzei au fost solicitate și relativ scrise de la B.E.J. „V.V." întocmite, referate administrative în legătură cu executarea silită anterior efectuată la care s-a referit demersul judiciar inițiat de reclamanta-debitoare. La termenul de judecată din 26 octombrie 2007 reclamanta debitoare a declarat că se înscrie în fals, cu privire la următoarele înscrisuri: (i) adresa nr. 46/2004 din data de 22 octombrie 2007 eliberată de B.E.J.

„V.I." (f. 15) în cuprinsul căreia s-au consemnat nereal, potrivit susținerilor reclamantei executare silită nr. 45/2004 nu se referă la SC D. SA creditoare și M.L. debitoare [Pe rolul biroului nostru au fost înregistrate doar dosarele de executare nr. 46, 47, 48, 49/2004 privind pe creditoarea SC D. SA și debitoarea M.L. dosarul nr. 45/2004 al B.E.J. „V.I." la care faceți referire în adresa nr. 3768/327/2007 nu privește părțile sus­menționate"] și respectiv, (ii) referatul din 7 august 2007 întocmit de N.G.

grefier la Judecătoria Tulcea (f. 16) în cuprinsul căruia exista modificări/șetrsături fără să conțină semnătura celui care le-a efectuat ori s-au consemnat date necorespunzătoare în sensul că „sentința civilă nr. 1013/2000 a rămas irevocabilă prin nerecurare" când în realitate potrivit susținerilor reclamantei-debitoare, sentința civilă amintită a fost desființată de drept prin decizia civilă nr. 150 din 29 martie 2001. Declarația și celelalte susțineri făcute de reclamantă au fost consemnate în încheierea de ședință nr. 3768/327/2007 din 26 octombrie 2007 iar președintele completului de judecată format din judecător unic C.B. a încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 183 C. proc. civ.

procesul verbal din 26 octombrie 2007 pe care 1-a înaintat împreună cu actele pretins falsificate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea. Audiată de procuror numita M.L. a declarat că solicită efectuarea de cercetări față de executor-judecătoresc V.I. și grefier N.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals prevăzută de art. 288 și art. 291 C. pen. dar și față de magistrat-judecător B.C. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, imputându-i faptul că nu a respectat prevederile art. 181 alin. (1) C. proc. civ. prin aceea că în timpul ședinței de judecată nu a întocmit si proces-verbal prin care să constate starea materială a înscrisurilor defăimate; - din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că cele două înscrisuri incriminate corespund realității, întrucât dosarul de executare nr. 45/E/2004 al B.E.J.

V.I. privește punerea în executare a Ordonanței din data de 13 decembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. 3299/2001 al aceleiași instanțe la cererea creditoarei SC E. SA Tulcea împotriva debitoarei SC P.F.S. SRL Tulcea, iar în cuprinsul referatului din 7 august 2007 este consemnat corect că „Prin sentința civilă nr. 1013/2000 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr. 5478/1999 s-a respins acțiunea pronunțată de reclamanta M.L. ca nefondată. Prin decizia civilă nr. 150/2001 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. 1675/2000 s-a admis [„admis" este completare după ștergerea altui cuvânt] apelul declarat de M.L. împotriva sentinței civile nr. 1013/2000 [ștersătură] decizie rămasă irevocabilă prin nerecurare" modificarea/ ștersătura amintită nealterându-i conținutul; este real că judecătorul C.B.

nu a întocmit și proces-verbal separat în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. (1) C. proc. civ. însă această omisiune nu a produs vătămări intereselor legale ale reclamantei în condițiile în care în cursul ședinței de judecată din 26 octombrie 2007 s-a încheiat proces-verbal potrivit art. 183 C. proc. civ. în cuprinsul cărui se consemnează că debitoarea se înscrie în fals „referitor la ștersăturile și neadevărurile scrise în acesta" iar „în aceste împrejurări am procedat la desprinderea de la dosar a filelor 62 și 382 pentru a le trimite la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea" Recursul în termen declarat de petenta M.L.

cu solicitarea de a se desființa sentința penală nr. 48/P din 6 aprilie 2009 ca nelegală și netemeinică, iar în rejudecare să se desființeze rezoluția atacată și să se trimită cauza procurorului pentru efectuare de cercetări în vederea începerii urmăririi penale pentru infracțiunile sesizate și față de toate persoanele arătate în plângere în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. c) raportat la art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare. În conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen.

„dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după primirea plângerii (.) rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 cu excepția celui de la lit. b) 1 organul de urmărire penală înaintează (.) propunerea de a nu se începe urmărirea penală". În speță, soluția adoptată de procuror de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există") este în deplină concordanță cu actele premergătoare efectuate în cauză atestând inexistența oricăror date/indicii privind săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală întrucât; „(i) atât adresa nr. 46/2004 din data de 22 octombrie 2007 eliberată de B.E.J.

"V.I.", cat și referatul din data de 7 octombrie 2007 întocmit de grefierul N.G. corespund realității și nu conțin elemente de contrafacere sau alterare a adevărului; (ii) procesul verbal încheiat de judecătorul B.C. la data de 26 octombrie 2007 în conformitate cu dispozițiile art. 183 C. proc. civ. - pentru a se efectua cercetări penale de către procuror referitor la cele două înscrisuri declarate false și neîntocmirea unui proces-verbal privind starea materială a înscrisului defăimat, nu constituie o faptă penală care să atragă răspunderea penală, necauzându-se o vătămare a intereselor legale." În consecință, sentința atacată prin care a fost menținută rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sus-menționate este legală și temeinică iar reformarea sa conform art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc.

pen. potrivit solicitării petentei-recurente, este nejustifîcată. Va fi obligată petenta-recurentă potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara M.L. împotriva sentinței penale nr. 48/P din 6 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenta petiționară să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.