ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3590/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3590/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și
materialului în dosarul cauzei constată următoarele:
1.Curtea de Apel Constanța, secția penală,
prin sentința penală nr. 48/P din 6 aprilie 2009 a respins ca nefondată
plângerea în baza art. 278
1
C. proc. pen. formulată în calitate de
persoană vătămată de petenta M.L. în consecință;
A fost menținută rezoluția procurorului din
28 august 2008 dată în dosar nr. 204/P/2008 din 28 august 2008 al Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Constanța, confirmată ulterior de procurorul general
al organului judiciar sus-menționat, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen.
și art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 republicată prin rezoluția nr. 4071/II/2/2008
din 2 octombrie 2008 - prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în
temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există")
față de intimații pretinși făptuitori: (i) B.C., judecător la Judecătoria
Tulcea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. și respectiv; (ii) V.I.,
executor-judecătoresc în municipiul Tulcea și (iii) N.G. grefier la Judecătoria
Tulcea, ambii sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals și uz de fals
prevăzute de art. 288 și art. 291 C. pen.
A fost obligată petenta conform dispozițiilor
art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la suma de 100 lei, cheltuieli judiciare
statului.
Hotărând astfel Curtea a verificat actele
premergătoare efectuate în dosar nr. 204/P/2008 al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Constanța, constatând la rândul său; similar celor stabilite de
procurorul de caz și în procedura ulterioară control administrativ prevăzută de
art. 278 C. proc. pen. - contrar susținerilor petentei din plângere pentru
continuarea cercetărilor în vederea începerii urmăririi penale potrivit
dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen. - ca
pretinsele fapte penale sesizate în calitate de persoană vătămată de numita M.L.
nu există (înscrisurile incriminate aflate la dosar civil nr. 3768/327/2007 al
Judecătoriei Tulcea corespund realității, chiar dacă în cuprinsul acestora apar
unele ștersături care nu le alterează conținutul iar nerespectarea
dispozițiilor art. 181 C. proc. civ. de către judecătorul de ședință este
lipsită de relevanță penală în condițiile în care acesta a întocmit
procesul-verbal conform art. 183 C. proc. civ. și a suspendat judecata
înaintând procurorului înscrisurile incriminate pentru a se efectua cercetări
penale) în care sens a reținut în fapt următoarele:
- pe rolul Judecătoriei Tulcea a fost
înregistrată acțiunea civilă având ca obiect întoarcere executare silită
formulată de reclamanta-debitoare M.L. în contradictoriu pârâta creditoare SC D.
SA Tulcea, dosar nr. 3768/327/2007. în soluționarea cauzei au fost solicitate
și relativ scrise de la B.E.J. „V.V." întocmite, referate administrative
în legătură cu executarea silită anterior efectuată la care s-a referit
demersul judiciar inițiat de reclamanta-debitoare.
La termenul de
judecată din 26 octombrie 2007 reclamanta debitoare a declarat că se înscrie în
fals, cu privire la următoarele înscrisuri: (i) adresa nr. 46/2004 din data de
22 octombrie 2007 eliberată de B.E.J. „V.I." (f. 15) în cuprinsul căreia
s-au consemnat nereal, potrivit susținerilor reclamantei executare silită nr. 45/2004
nu se referă la SC D. SA creditoare și M.L. debitoare [Pe rolul biroului nostru
au fost înregistrate doar dosarele de executare nr. 46, 47, 48, 49/2004 privind
pe creditoarea SC D. SA și debitoarea M.L. dosarul nr. 45/2004 al B.E.J. „V.I."
la care faceți referire în adresa nr. 3768/327/2007 nu privește părțile susmenționate"]
și respectiv, (ii) referatul din 7 august 2007 întocmit de N.G. grefier la
Judecătoria Tulcea (f. 16) în cuprinsul căruia exista modificări/șetrsături
fără să conțină semnătura celui care le-a efectuat ori s-au consemnat date
necorespunzătoare în sensul că „sentința civilă nr. 1013/2000 a rămas
irevocabilă prin nerecurare" când în realitate potrivit susținerilor
reclamantei-debitoare, sentința civilă amintită a fost desființată de drept
prin decizia civilă nr. 150 din 29 martie 2001.
Declarația și
celelalte susțineri făcute de reclamantă au fost consemnate în încheierea de
ședință nr. 3768/327/2007 din 26 octombrie 2007 iar președintele completului de
judecată format din judecător unic C.B. a încheiat în conformitate cu
dispozițiile art. 183 C. proc. civ. procesul verbal din 26 octombrie 2007 pe
care 1-a înaintat împreună cu actele pretins falsificate la Parchetul de pe
lângă Judecătoria Tulcea. Audiată de procuror numita M.L. a declarat că
solicită efectuarea de cercetări față de executor-judecătoresc V.I. și grefier N.G.
sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale și
uz de fals prevăzută de art. 288 și art. 291 C. pen. dar și față de
magistrat-judecător B.C. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, imputându-i faptul că nu a respectat prevederile
art. 181 alin. (1) C. proc. civ. prin aceea că în timpul ședinței de
judecată nu a întocmit si proces-verbal prin care să constate starea materială
a înscrisurilor defăimate;
- din actele
premergătoare efectuate în cauză a rezultat că cele două înscrisuri incriminate
corespund realității, întrucât dosarul de executare nr. 45/E/2004 al B.E.J. V.I.
privește punerea în executare a Ordonanței din data de 13 decembrie 2001
pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. 3299/2001 al aceleiași instanțe la
cererea creditoarei SC E. SA Tulcea împotriva debitoarei SC P.F.S. SRL Tulcea, iar
în cuprinsul referatului din 7 august 2007 este consemnat corect că „Prin
sentința civilă nr. 1013/2000 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosar nr. 5478/1999
s-a respins acțiunea pronunțată de reclamanta M.L. ca nefondată. Prin decizia
civilă nr. 150/2001 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. 1675/2000 s-a
admis [„admis" este completare după ștergerea altui cuvânt] apelul
declarat de M.L. împotriva sentinței civile nr. 1013/2000 [ștersătură] decizie
rămasă irevocabilă prin nerecurare" modificarea/ ștersătura amintită
nealterându-i conținutul; este real că judecătorul C.B. nu a întocmit și
proces-verbal separat în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. (1) C.
proc. civ. însă această omisiune nu a produs vătămări intereselor legale ale
reclamantei în condițiile în care în cursul ședinței de judecată din 26
octombrie 2007 s-a încheiat proces-verbal potrivit art. 183 C. proc. civ. în
cuprinsul cărui se consemnează că debitoarea se înscrie în fals „referitor la
ștersăturile și neadevărurile scrise în acesta" iar „în aceste împrejurări
am procedat la desprinderea de la dosar a filelor 62 și 382 pentru a le trimite
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea"
Recursul în
termen declarat de petenta M.L. cu solicitarea de a se desființa sentința
penală nr. 48/P din 6 aprilie 2009 ca nelegală și netemeinică, iar în
rejudecare să se desființeze rezoluția atacată și să se trimită cauza
procurorului pentru efectuare de cercetări în vederea începerii urmăririi
penale pentru infracțiunile sesizate și față de toate persoanele arătate în
plângere în conformitate cu dispozițiile art. 385
15
pct. 2 lit. c)
raportat la art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen. este nefondat
urmând a fi respins ca atare în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.
În
conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen. „dacă din
cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după
primirea plângerii (.) rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în
mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10 cu excepția celui de la lit. b)
1
organul de urmărire penală înaintează (.) propunerea de a nu se începe
urmărirea penală".
În speță,
soluția adoptată de procuror de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 228 alin.
(6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există") este în
deplină concordanță cu actele premergătoare efectuate în cauză atestând
inexistența oricăror date/indicii privind săvârșirea de fapte prevăzute de
legea penală întrucât;
„(i) atât
adresa nr. 46/2004 din data de 22 octombrie 2007 eliberată de B.E.J. "V.I.",
cat și referatul din data de 7 octombrie 2007 întocmit de grefierul N.G. corespund
realității și nu conțin elemente de contrafacere sau alterare a adevărului;
(ii) procesul verbal
încheiat de judecătorul B.C. la data de 26 octombrie 2007 în conformitate cu
dispozițiile art. 183 C. proc. civ. - pentru a se efectua cercetări penale de
către procuror referitor la cele două înscrisuri declarate false și
neîntocmirea unui proces-verbal privind starea materială a înscrisului
defăimat, nu constituie o faptă penală care să atragă răspunderea penală,
necauzându-se o vătămare a intereselor legale."
În consecință,
sentința atacată prin care a fost menținută rezoluția de neîncepere a urmăririi
penale sus-menționate este legală și temeinică iar reformarea sa conform art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen. potrivit solicitării petentei-recurente, este
nejustifîcată.
Va fi obligată
petenta-recurentă potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata sumei de
100 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara M.L. împotriva
sentinței penale nr. 48/P din
6 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția
penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă
recurenta petiționară să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli
judiciare.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.