ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1367/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I - Prin sentința comercială nr. 940/COM din 16 mai 2007 Tribunalul

Bihor, secția comercială, a admis acțiunea formulată de reclamantul L.M. în

contradictoriu cu pârâta SC G.O.V. I. SRL Oradea și a dispus rezoluțiunea

contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 813 din 8 aprilie 2006

de Notariatul Public B.B. și restabilirea situației anterioare de carte

funciară din C.F.N.D.F. nr. 6350 Oradea nr. top 8582 în sensul radierii

dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în favoarea pârâtei și a reînscrierii

dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 813 încheiat la 7 aprilie 2006 reclamanta a

transmis pârâtei dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren cu

construcții înscris în C.F. 6350 Oradea .

Cu privire la prețul imobilului părțile au stabilit că aceasta

este în sumă totală de 650.000 Euro din care s-a achitat la data semnării

30.000 Euro, diferența de 620.000 Euro urmând să fie plătită de cumpărător până

la 9 octombrie 2006.

Reține tribunalul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de

plată a diferenței de preț până la termenul prevăzut în contract, situația în

care operează pactul comisoriu instituit prin clauzele asumate cu privire la

rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat.

II - Prin cererea înregistrată la data de 23 septembrie 2008

pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul, L.M. a solicitat în temeiul art. 281

1

C. proc. civ. lămurirea dispozitivului sentinței comerciale nr.940 din 15 mai

2007 cu privire la sintagma „restabilirea situației anterioare, urmare

rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea din Camera de consiliu din data de 23

octombrie 2008, instanța, după ascultarea părților, care au fost citate în

acest sens, a admis cererea reclamantului, stabilind că prin sintagma

„restabilirea situației anterioare” încheierii contractului de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 813/2006 de B.N.P. B.C.B. se înțelege doar restabilirea

situației anterioare de Carte Funciară, și nu repunerea în situația anterioară

în sensul că reclamantul să-și primească înapoi proprietatea care a făcut

obiectul contractului, sub aspectul posesiei.

Lămurind astfel dispozitivul sentinței pronunțate, instanța

a explicitat în considerentele încheierii că a avut în vedere obiectul acțiunii

introductive, respectiv limitele investirii, sub aspectul cererii de restabilirea

situației anterioare, care a vizat numai radierea dreptului de proprietate din

Cartea Funciară înscris în numele pârâtei și reînscrierea lui în favoarea reclamantei.

III - Împotriva acestei încheieri au declarat apel ambele

părți, reclamantul susținând că rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare,

lipsește de orice efecte convenția părților astfel încât repunerea în situația

anterioară urma să fie dispusă ca o consecință a rezoluțiunii, fără să fie

necesară o cerere distinctă; pârâta a invocat prin motivele de apel

inadmisibilitatea cererii de lămurire întemeiată pe dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ. susținând că în cauză sunt incidente prevederile art. 399 C.

proc. civ., respectiv calea unei contestații la titlu în condițiile în care sentința

fondului a cărui lămurire se cere constituie titlu executoriu.

Prin decizia nr. 19 din data de 3 februarie 2009 Curtea de

Apel Oradea, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, a admis

apelul declarat de reclamant și a schimbat în parte Încheierea din 23 octombrie

2008 a Tribunalului Bihor stabilind că prin sintagma „restabilirea situației

anterioare” se înțelege tot ceea ce presupune repunerea părților în situația

anterioară încheierii contractului, respectiv ca reclamantul să-și primească

înapoi proprietatea ce a constituit obiectul contractului; apelul declarat de

pârâta a fost respins ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel pornind în

raționamentul său de la efectele pe care le produce rezoluțiunea unui contract

sub aspectul repunerii celor două părți în starea existentă anterior încheierii

sale, apreciază că, în speță, deși reclamantul nu a solicitat expres obligarea cumpărătorului

la predarea bunului ori evacuarea sa, rezoluțiunea contractului impune, ca o

consecință evidență ca vânzătorul să-și primească înapoi proprietatea.

Totodată instanța de apel apreciază că tribunalul a

interpretat și lămurit restrictiv sintagma „restabilirea situației anterioare”

referindu-se strict la modificările din cartea funciară.

Referitor la apelul pârâtei instanța de control judiciar

reține că argumentele invocate de parte în sensul inadmisibilității cererii de

lămurire sunt neîntemeiate, deoarece dispozițiile art. 281

1

C. proc.

civ. nu fac nici o distincție cu privire la caracterul executoriu al

hotărârilor judecătorești la momentul formulării cererii de lămurire a

dispozitivului, dreptul părții interesate de a uza de dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ. sau art. 399 C. proc. civ. nefiind îngrădit.

IV. Împotriva acestei decizii, pârâta SC G.O.V.I. SRL a

declarat recurs la data de 4 martie 2009 solicitând modificarea în tot a

hotărârii date în apel în sensul respingerii apelului reclamantului, admiterii

apelului societății și respingerii cererii de lămurire a dispozitivului ca

inadmisibilă.

Argumentele recurentei, în susținerea motivelor de recurs

s-au întemeiat pe caracterul executoriu al hotărârii pronunțate de tribunal în

materia comercială conferit de art. 720

8

C. proc. civ. și pe

dispozițiile art. 399 C. proc. civ. potrivit cărora se poate face contestație

la executare și în cazul în care sunt necesare lămuririi cu privire la înțelesul,

întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Potrivit recurentei, dispozițiile art. 281

1

C.

proc. civ. nu își mai găsesc aplicarea în cauză deoarece în baza titlului

executoriu s-a pornit executarea, calea de urmat fiind contestația la

executare, în acest sens fiind și interpretarea dată de doctrină.

Sub un al doilea aspect recurenta susține că cererea de

lămurire este și nefondată câtă vreme dispozitivul sentinței respectă fidel

petitul acțiunii, iar conținutul său nu conține nici o contradicție.

Susține recurenta că instanța de apel prin hotărâre dată a

schimbat dispozitivul sentinței procedând în mod nepermis.

Intimatul L.M. a formulat la data de 5 mai 2009 întâmpinare

la cererea de recurs solicitând respingerea căii de atac exercitată ca

nefondată și menținerea ca legală și temeinică a deciziei pronunțată de curtea

de apel.

V. Asupra recursului

Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate

decizia atacată, în raport de motivele invocate, constată că recursul declarat

în cauză de recurenta pârâtă SC G.O.V.I. SRL este întemeiat în limitele și

pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

1

C. proc. civ. trebuie

înțelese în sensul clarificării, explicitării, măsurilor dispuse de instanță

prin dispozitivul hotărârii atunci când acesta nu este suficient de clar și

poate genera dificultăți în înțelegerea lui nu numai în situația unor hotărâri

susceptibile de executare silită, dar și în situația hotărârilor nesusceptibile

de executări silite, dar care trebuie respectate în aceeași măsură de către

părțile între care s-a derulat litigiul.

Altfel spus prin procedura instituită de dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ. hotărârea nu poate fi modificată sau reconsiderată deoarece s-ar

aduce atingere autorității de lucru judecat, chiar dacă aceasta are caracter

provizoriu, în ipoteza unei hotărâri care nu a rămas irevocabilă.

aplicării titlului executoriu pe calea contestației la executare reglementată

de art. 399 alin. (1) C. proc. civ. nu exclude utilizarea procedurii prevăzute

de art. 281

1

C. proc. civ. pentru lămurirea titlului executoriu

respectiv a hotărârii care potrivit legii constituie titlu executoriu, deoarece

dispozițiile susmenționate prevăd explicit aceasta opțiune prin sintagma „dacă

nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281

1

C. proc. civ.....”,

iar împrejurarea că în cazul contestații la executare competența aparține după

art. 400 alin. (2) C. proc. civ. tot instanței care a pronunțat hotărârea ce se

execută și a cărei lămurire se cere, constituie un argument peremptoriu în

sensul posibilității utilizării pentru lămurirea unor hotărâri ce constituie

titlu executoriu fie a procedurii prevăzute de art. 281

1

fie a

contestației la executare.

Prin urmare susținerile recurentului pe aspectul

inadmisibilității cererii de lămurire a hotărârii tribunalului care după art. 720

8

C. proc. civ., este executorie, pe calea prevăzută de art. 281

1

apar

ca nefondate.

instanța de apel respectiv la interpretarea dată sintagmei repunerii părților

în situația anterioară, sunt însă, fondate.

În cauză instanța de fond investită cu o cerere de lămurire

a dispozitivului, prin încheierea pronunțată în temeiul art. 281

1

C.

proc. civ. a clarificat sintagma restabilirea situației anterioare cu referire

la mențiunile din cartea funciară, clarificare care nu schimbă soluția adoptată

în cauză, argumentate din considerentele sentinței păstrându-și deplina

valabilitate și concordanță cu partea din dispozitiv astfel cum a fost

lămurită.

Instanța de apel prin înțelesul pe care îl dă sintagmei

restabilirii situației anterioare în sensul repunerii părților în situația

anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare respectiv restituirea

proprietății către reclamant, modifică soluția fondului, modificare ce nu putea

fi dispusă decât în cadrul exercitării căii de atac împotriva sentinței

pronunțate de tribunal.

Argumentele instanței de apel referitoare la efectele pe

care le produce rezoluțiunea sau rezilierea unui contract sub aspectul

repunerii părților în situația anterioară, repunere care se poate dispune, în

opinia instanței, chiar dacă nu s-a cerut

in terminis

prin cerere de

chemare în judecată, țin în mod evident de analiza pe fond a cauzei, a

dezlegării date de prima instanță cererii de rezoluțiune a contractului de

vânzare-cumpărare cu care a fost investită.

Or, controlul exercitat împotriva unei încheieri pronunțate

în temeiul art. 281

1

C. proc. civ., în ipoteza cauzei de admitere a

cererii, nu poate să vizeze decât măsura în care lămurirea era necesară și nu depășește,

modifică sau reconsideră hotărârea pronunțată, altfel spus, dacă încheierea

respectă cerințele impuse de art. 281

1

C. proc. civ. pentru a fi

adoptată.

Așa fiind Înalta Curte constatând că dezlegarea dată în apel

excede obiectul cererii de lămurire a dispozitivului sentinței cu a cărei

verificare a fost investită, ceea ce semnifică o încălcare a dispozițiilor

legale referitoare la judecarea apelului, în temeiul art. 312 alin. (1) cu

referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. va admite prezentul recurs și va

modifica în parte decizia recurată, în sensul respingerii apelului declarat de

reclamantul L.M. împotriva încheierii din 23 octombrie 2008 pronunțată de

Tribunalul Bihor, urmând a fi menținute dispozițiile din decizia recurată

referitoare la respingerea apelului declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta SC G.O.V. I. SRL ORADEA

împotriva deciziei nr. 19/C din 3 februarie 2009- A, a Curții de Apel Oradea, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, modifică în parte decizia

recurată în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul L.M. împotriva încheierii

din data de 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2009.