ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2029/2009

Asupra recursurilor de față, Din actele și lucrările dosarului constată: Prin sentința penală nr. 61 din 8 februarie 2008 a Tribunalului Constanța, în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) și alin. (3) lit. a) C. pen., au fost condamnați inculpații: 1) V.V. și 2) D.A., la câte 5 ani închisoare. În baza art. 255 alin. (1) C. pen., inculpatul D.A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului D.A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II-a și lit. b C. pen., pentru ambii inculpați. S-a computat din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului V.V.

de la 9 iunie 2006 la 17 aprilie 2007, iar pentru D.A. de la 28 iunie 2006 la 30 iunie 2006. Inculpații au fost obligați în solidar la despăgubiri civile către partea civilă SC C. SA în sumă de 1378,76 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor conductei și s-a constatat reparată paguba de 13.368,08 lei contravaloarea țițeiului sustras. Conform art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a camionului cu bazin folosit de inculpați la săvârșirea infracțiunii și a instalației artizanale montate pe conductă, a lopeții și a recipientului de 60 litri, depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Constanța. Fiecare inculpat a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut următoarele: La 29 mai 2006 organele de urmărire penală au fost sesizate de martorul B.L.E.

că inculpatul D.A. angajat al SC P. SA Ploiești i-a propus ca în schimbul unor foloase materiale să-și încalce atribuțiunile de serviciu referitoare la paza conductelor prin care se transportă produse petroliere și să-i permită să sustragă țiței din conducta magistrală a C., cu ajutorul unei instalații artizanale, urmând ca țițeiul sustras să fie transportat într-o mașină prevăzută cu două rezervoare de 5 tone, transportul pe traseu urmând a fi asigurat de un polițist de la Poarta Albă. A mai precizat denunțătorul că inculpatul D.A., l-a contactat pe telefonul său mobil personal propunându-i să se întâlnească. În cursul întâlnirii inculpatul i-a propus să-i faciliteze montarea instalației artizanale pe conducta de țiței păzită de denunțător, acestuia din urmă oferindu-i-se un procent din valorificarea produsului furat.

Denunțătorul a refuzat oferta, dar inculpatul a insistat în mai multe rânduri în propunerea făcută. Ca urmare a insistențelor, denunțătorul a raportat șefilor ierarhici care l-au sfătuit să sesizeze organele de urmărire penală. Față de conținutul denunțului din care rezulta săvârșirea infracțiunii de dare de mită, pregătirea infracțiunii de furt calificat și posibila implicare a unui polițist în activitățile infracționale, în cauză au fost sesizate organele din cadrul D.N.A. a Ministerului Administrației și Internelor în vederea efectuării actelor de cercetare. S-a stabilit că, la 6 iunie 2006, denunțătorul a fost contactat din nou de către inculpatul D.A. de pe telefonul mobil să se întâlnească.

În cursul întâlnirii inculpatul D.A. i-a comunicat denunțătorului că va acționa, în cursul nopții de 8 iunie 2006, și va monta instalația artizanală de sustragere de țiței lângă drumul de acces spre satul Galeșu. La 8 iunie 2006, a fost autorizată provizoriu prin ordonanța procurorului, confirmată ulterior de Tribunalul Constanța, interceptarea și înregistrarea comunicărilor ambientale și a imaginilor de la întâlnirea denunțătorului cu inculpatul D.A.. Întâlnirea a avut loc la 8 iunie 2006, orele 13,30. În cursul întâlnirii s-a stabilit ora, un cod de comunicații, zona din care urma să fie sustras țiței și faptul că în cursul nopții mai multe persoane vor veni cu un camion care va avea instalația artizanală ce va fi montată pe conductă în zona Poarta Albă – Galeșu.

Denunțătorul, potrivit indicațiilor inculpatului, urma să asigure paza perimetrului, iar transportul țițeiului furat urma să fie protejat de un lucrător de poliție. În noaptea de 8 iunie 2006, ofițeri de poliție din cadrul D.G.A. – B.A. Constanța, delegați de procuror, împreună cu trupe de jandarmi au supravegheat conducta magistralei de țiței a C. SA pe zona Poarta Albă – Galeșu. În jurul orei 20,30, inculpatul D.A. l-a contactat telefonic pe denunțătorul B.L.E. comunicându-i că este în zonă. În jurul orelor 3,00, a fost semnalată apariția camionului pe câmp spre satul Galeșu. S-a încercat oprirea camionului, acesta a continuat deplasarea cu o viteză de cca. 100 km/h. În cele din urmă camionul a fost oprit și la volanul acestuia a fost depistat inculpatul V.V.

S-a constatat că acest camion avea o încărcătură de 9 tone de țiței. Cu aceeași ocazie s-a procedat la cercetarea locului de unde inculpații D.A. și V.V. au furat țiței din conductă. A fost identificată instalația artizanală compusă din robinet cu bilă și dop înfiletat, țeavă metalică, con metalic de penetrare a conductei, furtun de 7 m pe care se observau urme proaspete de țiței. S-a mai găsit la fața locului o lopată, o pereche de mânuși textile, un bidon de 60 litri din plastic, ambalaje de țigări K. Instalația artizanală a fost ridicată de la locul faptei. SC C. SA Ploiești a comunicat că valoarea cantității de 9 tone țiței găsită în autocamionul cu care se transporta este de 13.363,8 lei noi și că pentru repararea conductei este necesară o cheltuială de 1378,76 lei noi.

Instanța fondului a motivat că situația de fapt descrisă este probată cu procesul verbal prin care s-a consemnat denunțul, declarațiile martorului B.L.E., CD-ul pe care a fost înregistrată conversația purtată de inculpatul D.A., notele de transcriere a interceptărilor și înregistrărilor, planșa cu fotografii operativ-judiciare, procesul verbal de verificare a telefonului mobil al inculpatului V.V., procesul verbal de cercetare la fața locului, procesele verbale de confruntare dintre inculpații D.A. și denunțător, procesele verbale de transcriere a comunicărilor ambientale, declarațiile martorilor M.G., D.D., C.I., T.L., C.I. și declarațiile inculpaților.

Prin decizia penală nr. 102/ P din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța s-au admis apelurile inculpaților împotriva sentinței care a fost desființată în parte, și, în rejudecare au fost reduse pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (2) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) lit. a) C. pen., la 3 ani închisoare prin aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) – art. 76 lit. c) C. pen. S-a redus pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului D.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., la 5 luni închisoare prin aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) – art. 76 lit. e) C. pen. Recontopind pedepsele instanța a aplicat inculpatului D.A.

pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 86 1 – art. 86 2 C. pen., instanța dispunând suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câtre 3 ani închisoare aplicate inculpaților pe termenul de încercare de 5 ani. S-a făcut și aplicarea art. 86 3 lit. a), b), c) și d) C. pen. Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 83 C. pen. S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii apelate. Împotriva deciziei curții de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpații V.V. și D.A. În recursul parchetului decizia a fost atacată pentru greșita individualizare a pedepselor în sensul că acestea sunt prea blânde în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

S-a solicitat casarea hotărârii curții de apel și în rejudecare menținerea hotărârii instanței fondului. Cazul de casare invocat de procuror este cel prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Inculpații nu și-au motivat recursurile în termenul prevăzut de art. 385 10 alin. (1) și (2) C. proc. pen., astfel că Înalta Curte va examina recursurile în limitele prevăzute de art. 385 10 alin. (2 1 ) C. proc. pen. În cursul judecății inculpatul D.A. a criticat decizia pentru greșita individualizare a pedepsei, caz de casare care se examinează din oficiu de către instanța de recurs. Inculpatul V.V., de asemenea, a criticat decizia pentru greșita individualizare a pedepsei aplicată de instanța de apel, cerând reducerea acesteia.

Recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța este fondat. Față de împrejurările concrete în care inculpații au comis faptele, respectiv sustragerea unei cantități importante de țiței, folosindu-se de instalații artizanale și de un autocamion, având în vedere și încercarea de a capta în activitățile lor și alte persoane, văzând și limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite, maximul prevăzut de lege fiind de 18 ani închisoare, dar și timpul scurs de la săvârșirea infracțiunii, 3 ani, Înalta Curte observă: Pedepsele aplicate inculpaților sunt situate sub limita minimă prin aplicarea circumstanțelor atenuante. Reținerea circumstanțelor atenuante de către instanța apelului este legală și temeinică.

Din actele medicale depuse rezultă că inculpatul D.A. are în întreținere un copil cu grave afecțiuni de sănătate, care necesită îngrijiri deosebite, având nevoie de sprijinul părinților. Inculpatul V.V. este de asemenea afectat de hepatită cronică virală tip C într-o fază avansată. Prin urmare, pedeapsa de 3 ani închisoare ce le-a fost aplicată inculpaților este mai bine proporționată decât cele aplicate de instanța fondului, urmând să afecteze mai puțin situația acestor inculpați și să realizeze mai corect scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. Cât privește suspendarea sub supraveghere a acestor pedepse dispuse de instanța apelului, această modalitate de individualizare nu reflectă gradul de pericol social al faptelor și făptuitorilor.

Înalta Curte apreciază că pentru a-și atinge scopul, pedepsele aplicate inculpaților trebuie executate în regim privativ de libertate. Numai sub acest aspect, Curtea consideră criticile din recursul procurorului ca fiind întemeiate. Cât privește criticile din recursurile inculpaților care cer aplicarea unor pedepse mai blânde decât cele stabilite de instanța apelului, acestea sunt nefondate. În acest sens s-a arătat că faptele comise de inculpați prezintă un pericol social major, relevat de împrejurările în care au fost săvârșite, de valorile sociale pe care inculpații le-au nesocotit. În raport de considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că dimpotrivă, scopul pedepselor poate fi realizat numai prin privarea de libertate a recurenților inculpați.

Așa fiind, în baza art. 385 9 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursul parchetului, va casa decizia și rejudecând va înlătura aplicarea art. 86 1 și 86 2 C. proc. pen., față de ambii inculpați, menținând celelalte dispoziții ale deciziei. Va respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților și-i va obliga pe fiecare la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 102/ P din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Casează în parte decizia și rejudecând: Înlătură aplicarea art. 86 1 – art. 86 2 C. pen., pentru ambii inculpați. Menține celelalte dispoziții ale deciziei. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.V. și D.A. împotriva aceleiași decizii penale. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 mai 2009.