ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2029/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2029/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față,
Din actele și lucrările
dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 61
din 8 februarie 2008 a Tribunalului Constanța, în baza art. 208 alin. (1) – art.
209 alin. (1) lit. a), g), i) și alin. (3) lit. a) C. pen., au fost condamnați
inculpații:
1) V.V. și
2) D.A., la câte 5 ani
închisoare.
În baza art. 255 alin. (1) C.
pen., inculpatul D.A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) și
art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului D.A. urmând
să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71
și 64 lit. a) teza II-a și lit. b C. pen., pentru ambii inculpați.
S-a computat din pedeapsă perioada
reținerii și arestării preventive a inculpatului V.V. de la 9 iunie 2006 la 17
aprilie 2007, iar pentru D.A. de la 28 iunie 2006 la 30 iunie 2006.
Inculpații au fost obligați
în solidar la despăgubiri civile către partea civilă SC C. SA în sumă de
1378,76 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor conductei și s-a constatat
reparată paguba de 13.368,08 lei contravaloarea țițeiului sustras.
Conform art. 118 lit. b) C.
pen., s-a dispus confiscarea specială a camionului cu bazin folosit de
inculpați la săvârșirea infracțiunii și a instalației artizanale montate pe
conductă, a lopeții și a recipientului de 60 litri, depuse la camera de corpuri
delicte a I.P.J. Constanța.
Fiecare inculpat a fost
obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel,
instanța fondului a reținut următoarele:
La 29 mai 2006 organele de
urmărire penală au fost sesizate de martorul B.L.E. că inculpatul D.A. angajat
al SC P. SA Ploiești i-a propus ca în schimbul unor foloase materiale să-și
încalce atribuțiunile de serviciu referitoare la paza conductelor prin care se
transportă produse petroliere și să-i permită să sustragă țiței din conducta
magistrală a C., cu ajutorul unei instalații artizanale, urmând ca țițeiul
sustras să fie transportat într-o mașină prevăzută cu două rezervoare de 5
tone, transportul pe traseu urmând a fi asigurat de un polițist de la Poarta
Albă.
A mai precizat denunțătorul
că inculpatul D.A., l-a contactat pe telefonul său mobil personal propunându-i
să se întâlnească. În cursul întâlnirii inculpatul i-a propus să-i faciliteze
montarea instalației artizanale pe conducta de țiței păzită de denunțător,
acestuia din urmă oferindu-i-se un procent din valorificarea produsului furat.
Denunțătorul a refuzat
oferta, dar inculpatul a insistat în mai multe rânduri în propunerea făcută.
Ca urmare a insistențelor,
denunțătorul a raportat șefilor ierarhici care l-au sfătuit să sesizeze
organele de urmărire penală.
Față de conținutul
denunțului din care rezulta săvârșirea infracțiunii de dare de mită, pregătirea
infracțiunii de furt calificat și posibila implicare a unui polițist în
activitățile infracționale, în cauză au fost sesizate organele din cadrul D.N.A.
a Ministerului Administrației și Internelor în vederea efectuării actelor de
cercetare.
S-a stabilit că, la 6 iunie
2006, denunțătorul a fost contactat din nou de către inculpatul D.A. de pe
telefonul mobil să se întâlnească. În cursul întâlnirii inculpatul D.A. i-a
comunicat denunțătorului că va acționa, în cursul nopții de 8 iunie 2006, și va
monta instalația artizanală de sustragere de țiței lângă drumul de acces spre
satul Galeșu.
La 8 iunie 2006, a fost
autorizată provizoriu prin ordonanța procurorului, confirmată ulterior de
Tribunalul Constanța, interceptarea și înregistrarea comunicărilor ambientale
și a imaginilor de la întâlnirea denunțătorului cu inculpatul D.A.. Întâlnirea
a avut loc la 8 iunie 2006, orele 13,30. În cursul întâlnirii s-a stabilit ora,
un cod de comunicații, zona din care urma să fie sustras țiței și faptul că în
cursul nopții mai multe persoane vor veni cu un camion care va avea instalația
artizanală ce va fi montată pe conductă în zona Poarta Albă – Galeșu.
Denunțătorul, potrivit
indicațiilor inculpatului, urma să asigure paza perimetrului, iar transportul
țițeiului furat urma să fie protejat de un lucrător de poliție.
În noaptea de 8 iunie 2006,
ofițeri de poliție din cadrul D.G.A. – B.A. Constanța, delegați de procuror,
împreună cu trupe de jandarmi au supravegheat conducta magistralei de țiței a C.
SA pe zona Poarta Albă – Galeșu.
În jurul orei 20,30,
inculpatul D.A. l-a contactat telefonic pe denunțătorul B.L.E. comunicându-i că
este în zonă. În jurul orelor 3,00, a fost semnalată apariția camionului pe
câmp spre satul Galeșu. S-a încercat oprirea camionului, acesta a continuat
deplasarea cu o viteză de cca. 100 km/h. În cele din urmă camionul a fost oprit
și la volanul acestuia a fost depistat inculpatul V.V. S-a constatat că acest
camion avea o încărcătură de 9 tone de țiței. Cu aceeași ocazie s-a procedat la
cercetarea locului de unde inculpații D.A. și V.V. au furat țiței din conductă.
A fost identificată instalația artizanală compusă din robinet cu bilă și dop
înfiletat, țeavă metalică, con metalic de penetrare a conductei, furtun de 7 m
pe care se observau urme proaspete de țiței. S-a mai găsit la fața locului o
lopată, o pereche de mânuși textile, un bidon de 60 litri din plastic, ambalaje
de țigări K. Instalația artizanală a fost ridicată de la locul faptei.
SC C. SA Ploiești a
comunicat că valoarea cantității de 9 tone țiței găsită în autocamionul cu care
se transporta este de 13.363,8 lei noi și că pentru repararea conductei este
necesară o cheltuială de 1378,76 lei noi.
Instanța fondului a motivat
că situația de fapt descrisă este probată cu procesul verbal prin care s-a
consemnat denunțul, declarațiile martorului B.L.E., CD-ul pe care a fost
înregistrată conversația purtată de inculpatul D.A., notele de transcriere a
interceptărilor și înregistrărilor, planșa cu fotografii operativ-judiciare,
procesul verbal de verificare a telefonului mobil al inculpatului V.V.,
procesul verbal de cercetare la fața locului, procesele verbale de confruntare
dintre inculpații D.A. și denunțător, procesele verbale de transcriere a
comunicărilor ambientale, declarațiile martorilor M.G., D.D., C.I., T.L., C.I. și
declarațiile inculpaților.
Prin decizia penală nr. 102/
P din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța s-au admis apelurile
inculpaților împotriva sentinței care a fost desființată în parte, și, în
rejudecare au fost reduse pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea
prevăzută de art. 208 alin. (2) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin.
(3) lit. a) C. pen., la 3 ani închisoare prin aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a)
– art. 76 lit. c) C. pen.
S-a redus pedeapsa de 2 ani
închisoare aplicată inculpatului D.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255
alin. (1) C. pen., la 5 luni închisoare prin aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a)
– art. 76 lit. e) C. pen.
Recontopind pedepsele
instanța a aplicat inculpatului D.A. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 86
1
– art. 86
2
C. pen., instanța dispunând suspendarea sub supraveghere
a executării pedepselor de câtre 3 ani închisoare aplicate inculpaților pe
termenul de încercare de 5 ani.
S-a făcut și aplicarea art. 86
3
lit. a), b), c) și d) C. pen.
Conform art. 359 C. proc.
pen., s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 83 C. pen.
S-au menținut celelalte
dispoziții ale hotărârii apelate.
Împotriva deciziei curții de
apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și
inculpații V.V. și D.A.
În recursul parchetului
decizia a fost atacată pentru greșita individualizare a pedepselor în sensul că
acestea sunt prea blânde în raport de criteriile de individualizare prevăzute
de art. 72 C. pen.
S-a solicitat casarea
hotărârii curții de apel și în rejudecare menținerea hotărârii instanței
fondului.
Cazul de casare invocat de
procuror este cel prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc.
pen.
Inculpații nu și-au motivat
recursurile în termenul prevăzut de art. 385
10
alin. (1) și (2) C.
proc. pen., astfel că Înalta Curte va examina recursurile în limitele prevăzute
de art. 385
10
alin. (2
1
) C. proc. pen.
În cursul judecății
inculpatul D.A. a criticat decizia pentru greșita individualizare a pedepsei,
caz de casare care se examinează din oficiu de către instanța de recurs.
Inculpatul V.V., de asemenea,
a criticat decizia pentru greșita individualizare a pedepsei aplicată de
instanța de apel, cerând reducerea acesteia.
Recursul Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Constanța este fondat.
Față de împrejurările
concrete în care inculpații au comis faptele, respectiv sustragerea unei
cantități importante de țiței, folosindu-se de instalații artizanale și de un
autocamion, având în vedere și încercarea de a capta în activitățile lor și
alte persoane, văzând și limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite,
maximul prevăzut de lege fiind de 18 ani închisoare, dar și timpul scurs de la
săvârșirea infracțiunii, 3 ani, Înalta Curte observă:
Pedepsele aplicate
inculpaților sunt situate sub limita minimă prin aplicarea circumstanțelor
atenuante. Reținerea circumstanțelor atenuante de către instanța apelului este
legală și temeinică.
Din actele medicale depuse
rezultă că inculpatul D.A. are în întreținere un copil cu grave afecțiuni de
sănătate, care necesită îngrijiri deosebite, având nevoie de sprijinul
părinților.
Inculpatul V.V. este de
asemenea afectat de hepatită cronică virală tip C într-o fază avansată.
Prin urmare, pedeapsa de 3
ani închisoare ce le-a fost aplicată inculpaților este mai bine proporționată
decât cele aplicate de instanța fondului, urmând să afecteze mai puțin situația
acestor inculpați și să realizeze mai corect scopul pedepsei prevăzut de art. 52
C. pen.
Cât privește suspendarea sub
supraveghere a acestor pedepse dispuse de instanța apelului, această modalitate
de individualizare nu reflectă gradul de pericol social al faptelor și
făptuitorilor.
Înalta Curte apreciază că
pentru a-și atinge scopul, pedepsele aplicate inculpaților trebuie executate în
regim privativ de libertate.
Numai sub acest aspect, Curtea
consideră criticile din recursul procurorului ca fiind întemeiate.
Cât privește criticile din
recursurile inculpaților care cer aplicarea unor pedepse mai blânde decât cele
stabilite de instanța apelului, acestea sunt nefondate.
În acest sens s-a arătat că faptele
comise de inculpați prezintă un pericol social major, relevat de împrejurările
în care au fost săvârșite, de valorile sociale pe care inculpații le-au
nesocotit.
În raport de considerentele
mai sus expuse, Curtea apreciază că dimpotrivă, scopul pedepselor poate fi
realizat numai prin privarea de libertate a recurenților inculpați.
Așa fiind, în baza art. 385
9
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursul parchetului, va casa
decizia și rejudecând va înlătura aplicarea art. 86
1
și 86
2
C. proc. pen., față de ambii inculpați, menținând celelalte dispoziții ale
deciziei.
Va respinge, ca nefondate,
recursurile inculpaților și-i va obliga pe fiecare la cheltuieli judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 102/
P din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru
cauze penale cu minori și de familie.
Casează în parte decizia și
rejudecând:
Înlătură aplicarea art. 86
1
– art. 86
2
C. pen., pentru ambii inculpați.
Menține celelalte dispoziții
ale deciziei.
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de inculpații V.V. și D.A. împotriva aceleiași decizii
penale.
Obligă recurenții inculpați
la plata sumei de câte 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și
Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 29 mai 2009.