ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2476/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții

de Apel Timișoara, reclamanta N.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Justiției, Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în

Rezistența Anticomunistă, anularea deciziei pronunțate la data de 26 octombrie

2006 în dosarul Comisiei nr. 3996/2001.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat

că numitul B.P. îi este rudă, fiind fratele străbunicului său, care nu a avut

copii.

Ca urmare, a arătat reclamanta, s-a

adresat pârâtei în vederea recunoașterea calității de luptător în rezistența

anticomunistă a domnului B.P., fratele străbunicului reclamantei, care a fost

deportat în Bărăgan, iar, prin Decizia din 26 octombrie 2006, dosar nr.

3996/2001, cererea sa a fost respinsă, cu motivația că nu sunt întrunite

condițiile prevăzute de art. 5 din O.U.G. nr. 214/1999.

Prin sentința civilă nr. 8 din 16 ianuarie

2008 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal,

acțiunea formulată a fost respinsă.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța a reținut, în esență, că reclamanta nu poate beneficia de drepturile

recunoscute rudelor persoanelor deportate, întrucât în speță nu sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 din O.U.G. nr. 214/1999, reclamanta

fiind rudă de gradul al cincilea cu persoana deportată și nu de până la gradul

al patrulea inclusiv, așa cum prevede textul de lege.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs N.S., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate,

arătând că solicită daune morale de 1 RON iar că, în afară de aceasta, mai

există o rudă mai apropiată a defunctului B.P.

Examinând sentința atacată în raport cu

actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce

urmează:

Prin O.U.G. nr. 214/1999, cu modificările

și completările ulterioare, se recunoaște calitatea de luptător în rezistența

anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive

politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în

perioada 6 martie 1945-14 decembrie 1989, precum și persoanelor care au

participat la acțiuni de împotrivire cu arma și de răsturnare prin forță a

regimului comunist în perioada 6 martie 1945-august 1964.

În conformitate cu dispozițiile art. 5

alin. (1) din acest act normativ, cererea pentru constatarea calității de

luptător în rezistența anticomunistă poate fi introdusă de persoana condamnată

sau supusă unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acesteia, de

soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv.

Din probatoriul administrat în cauză

rezultă că recurenta-reclamantă nu îndeplinește condiția de a fi rudă până la

gradul

IV

inclusiv cu persoana condamnată sau supusă unei

măsuri administrative abuzive, în cazul de fată defunctul B.P., astfel încât în

mod corect prima instanță a reținut că, în speță, condițiile prevăzute de art.

5 din O.U.G. nr. 214/1999 nu sunt îndeplinite.

Totodată, susținerea recurentei-reclamante

în sensul existenței unei rude mai apropiate a defunctului, nu poate fi

reținută, întrucât la dosarul cauzei nu s-au depus înscrisuri în dovedirea

acestei susțineri, în condițiile în care, tot reclamanta, prin memoriul aflat

la fila 34 din dosarul de fond afirmă că este singura rudă a defunctului B.P.

De altfel, din cuprinsul deciziei emise de

pârâtă rezultă că, în scopul analizării cererii formulate, comisia, constatând

că petenta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, a solicitat acesteia

să indice o rudă de până la gradul

IV

inclusiv.

În aceste condiții pârâtul, luând act de

faptul că petenta nu a înțeles să indice o rudă ce îndeplinește condițiile

prevăzute de acrul normativ, a procedat în mod corect la respingerea cererii

formulate.

Pentru considerentele arătate, se constată

că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar, în temeiul art.

312 alin. (1) C. proc. civ., recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca

atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de N.S.

împotriva sentinței civile nr. 8 din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Timișoara,

secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13

iunie 2008.