ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 966/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 8 octombrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a admis cererea contestatoarei SC A.H. SRL, în contradictoriu cu intimata A.D.S. București și a dispus suspendarea executării silite prin poprire asupra conturilor contestatoarei, executare pornită în baza ordinului din 28 iulie 2008 până la soluționarea contestației la executare. Prin aceeași încheiere, instanța de executare s-a pronunțat și asupra excepțiilor tardivității contestației la executare și a inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite invocate de intimata A.D.S., în sensul respingerii acestora.

În argumentarea soluției, prima instanță a reținut că reclamanta a dovedit caracterul întemeiat al cererii conform dispozițiilor art. 403 alin. (1) C. proc. civ. și a ținut seama de specificul activității reclamantei, acela de creștere a animalelor și cultura cerealelor, precum și de faptul că în perioada de la data soluționării cererii avea loc strângerea recoltelor și începerea campaniei de toamnă, lipsa lichidităților pentru furajele animale și plata salariilor, respectiv posibilitatea producerii unui prejudiciu ce nu ar mai putea fi recuperat tocmai datorită specificului de activitate. De asemenea, cu privire la excepțiile ridicate de intimată s-a avut în vedere că cererea a fost depusă de contestatoare în termenul de 15 zile prevăzut de art. 399 C. proc.

civ. de la data emiterii ordinului de poprire, considerat ca fiind act de executare. În ce privește soluția dată excepției de inadmisibilitate s-a considerat că litigiilor îndreptate împotriva A.D.S. le sunt aplicabile prevederile capitolelor 8, 9 și 10 din O.U.G. nr. 51/1998, nefiind primită susținerea intimatei în sensul aplicării cu prioritate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) din actul normativ invocat, câtă vreme legiuitorul a înțeles să indice strict și expres că anumite texte legale din ordonanță sunt aplicabile litigiilor îndreptate împotriva A.D.S. Împotriva încheierii a declarat recurs intimata A.D.S.

București care, în argumentarea promovării căii de atac a susținut următoarele: 1. În mod greșit a fost respinsă excepția inadmisibilității contestația la executare întrucât, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (2) din ordonanță conform cu care, executarea silită începută continuă și pe parcursul soluționării contestațiilor formulate de debitori. 2. Dat fiind că A.D.S. este instituție publică ce virează și primește fonduri de la bugetul statului, suspendarea executării silite dispusă de prima instanță generează consecințe deosebit de grave în funcționarea instituției, materializate în prejudicii greu de cuantificat. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că încheierea atacată a fost dată în cadrul contestației la executare formulată de SC A.H.

SRL, aflată pe rolul instanței de executare. Cum părțile nu s-au prezentat în instanță, solicitând judecarea în lipsă, instanța a efectuat demersuri și a constatat că, la data de 19 noiembrie 2008, contestația la executare a fost soluționată, în sensul admiterii și anulării actelor de executare cu obligarea intimatei la plata sumei de 209,15 lei către contestatoare, reprezentând cheltuieli de judecată. În atare situație, care fondul cauzei a fost rezolvat devine inutilă analizarea criticilor recurentei, acestea rămânând fără obiect. Pe cale de consecință, urmează ca instanța să respingă recursul ca fiind rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A.D.S. București împotriva încheierii din 8 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca rămas fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2009.