ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 839/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 839/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând asupra recursului de față pe baza

lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

1.Tribunalul

Argeș, secția penală, prin sentința penală nr. 190 din 15 aprilie 2008, în baza

art. 345 alin. (3) raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. b

1

)

C. proc. pen. și art. 18

1

C. pen. („fapta nu prezintă pericolul

social al unei infracțiuni”) a achitat pe inculpata S.E. inspector referent

control fiscal persoane fizice în cadrul Administrației Financiare Mioveni sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prev. de

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 256 alin.

(1) C. pen. [prin schimbarea încadrării juridice în baza art.334 alin. (1) C.

proc. pen. din infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.7 alin. (1) din

Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.].

În

baza art. 18

1

alin. (3) raportat la art. 91 lit. c) C. pen. a fost

aplicată făptuitoarei amintite sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii

în cuantum de 600 lei.

A

fost obligată făptuitoarea – potrivit art. 189 și urm. C. proc. pen. – la plata

sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului.

Hotărând

astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 209/P/2007 din 27

decembrie 2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș pe baza probelor

strânse în cursul urmăririi penale (denunț formulat la data de 19 martie 2007

de către numitul N.M., declarațiile ulterioare ale acestuia, înregistrări audio

ale convorbirilor în mediu ambiental dintre denunțător și făptuitorii S.E. și D.V.,

fotografii judiciar-operative, proces-verbal de constatare și surprindere în

flagrant în legătură cu primirea de către făptuitoare de la denunțător a sumei

de 150 lei, din data de 20 martie 2007, fișa postului privind atribuțiile de

serviciu ale inculpatei, declarațiile acesteia, înscrisuri financiar contabile

și raport de constatare tehnico-științifică grafică) s-a dispus trimiterea în

judecată în stare de libertate a inculpatei S.E. sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000

republicată raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., ce s-a pretins a fi

fost comisă prin aceea că în calitate de inspector cu funcție de referent

control fiscal persoane fizice în cadrul Administrației Financiare Mioveni

începând cu data de 19 martie 2007 – alături de colegul de serviciu al acesteia

inspector D.V. – urmare cererii acesteia înregistrată sub nr. 902 din 12

ianuarie 2007 a declanșat procedura de verificare și control a obligațiilor

fiscale la agentul economic P.F.I. „N.M.” având ca asociat unic pe denunțătorul

N.M., care își încetase în fapt activitatea la începutul anului 2007, pentru radierea

acestuia ca persoană juridică; de precizat că în conformitate cu prevederile

art. 13, art. 14 din Legea nr. 304/2004 privind autorizarea persoanelor fizice

și a asociaților familiale care desfășoară activitățile economice în mod

independent finalitatea legală amintită era realizată numai după verificări prealabile

a obligațiilor fiscale și emiterea în acest sens și a unei decizii de către Primăria

orașului Mioveni, în a cărei rază teritorială își avea sediul agentul economic

sus-menționat.

În dimineața

zilei de 19 martie 2007,în sediul Administrației Financiare, inculpata personal

a verificat actele primare contabile ce i-au fost aduse de către denunțător, ocazie

cu care a constatat că 3 fișe magazie nu erau completate situație ce atrăgea

sancționarea contravențională și care i-a fost adusă la cunoștință

denunțătorului; omisiunile constatate au fost îndreptate personal de către

inculpată care i-a sugerat denunțătorului să iasă din birou și să stea de vorbă

și cu colegul acesteia D.V. pentru a-l convinge în legătură cu posibilitatea

neaplicării sancțiunii contravenționale, demers refuzat de către persoana

amintită în momentul când a auzit cuantumul sumei oferite de numai 500 lei cu

motivarea – potrivit susținerilor ulterioare făcute de denunțător – că „este

prea puțin pentru a ajunge la el, la S.E. și la director”; în această situație inculpata

i-a comunicat denunțătorului că îi va face controlul fiscal cu un alt coleg,

dar „pentru a trece cu vederea omisiunea constatată în actele contabile i-a

cerut o sumă cuprinsă între 200 și 300 lei” și întrucât denunțătorul i-a spus

că nu are suma respectivă în acel moment i-a solicitat să revină în ziua

următoare când va face rost de bani, în caz contrar va primi amendă; în cursul

aceleiași zile a fost înregistrat denunțul lui N.M. la Parchet (f.1) iar a doua

zi 20 martie 2007 în biroul inculpatei din sediul Administrației Finanțelor

Publice Mioveni, după ce aceasta a completat declarațiile fiscale pe formulare

tipizate și a dat repetat asigurări că a semnat o altă persoană activitatea de

verificare și că ea este cea care ia decizia întrucât „eu fac socotelile aici” -

astfel cum rezultă din notele de redare a înregistrărilor în mediu ambiental

făcută cu un reportofon digital aplicat pe obiectele de îmbrăcăminte ale

denunțătorului – inculpata a afirmat față de denunțător că dacă are ceva de dat

să-i dea ei, denunțătorul N.M. o întreabă dacă îi dă acolo, iar inculpata îi

răspunde „nu măi ... aicea în asta” (s-a înregistrat un zgomot de hârtii

răsfoite), denunțătorul spune că „are două ... jumătate” iar inculpata îi spune

că este prea mult și că „unu jumătate e suficient”, cele două bancnote, una de

100 lei și alta de 50 lei, fiind puse potrivit indicațiilor inculpatei într-o

coală A.4 împăturită pe jumătate pe care o avea în mână; în continuare,

inculpata l-a condus pe denunțător spre holul de ieșire din instituție,

spunându-i să revină pentru finalizarea controlului în jurul orelor 14

00

,

iar la scurt timp procurorul însoțit de ofițeri de poliție judiciară a

percheziționat biroul acesteia și pe inculpată, în geanta căreia a fost găsită

și ridicată – fiind predată ulterior denunțătorului – suma de 150 lei, pe care

era inscripționat chimic cuvântul „mită”.

Audiată

la urmărirea penală și cercetarea judecătorească cu respectarea garanțiilor

procesuale prev. de art. 6, art. 170 și art. 171 C. proc. pen. inculpata a

negat faptul că ar fi pretins/acceptat primirea de foloase bănești de denunțător

în legătură cu verificările fiscale efectuate în vederea închiderii agentului

economic P.F.I. „N.M.”, explicând prezența sumei de 150 lei găsită la

percheziție prin aceea „că i-a fost introdusă în geantă de către denunțător în

lipsa acesteia”, în timp ce se afla „ieșită din birou” cu intenția de a merge

să înregistreze declarația venit global; instanța, în baza art. 69 rap. la art.

63 alin. (2) C. proc. pen. a apreciat ca nesincere declarațiile inculpatei

având în vedere datele și informațiile furnizate prin celelalte mijloace de

probă administrate în cauză, confirmând în mod indubitabil existența faptei

ilicite deduse judecății și comiterea acesteia la data și împrejurările arătate

în rechizitoriu; încadrarea juridică a faptei a fost schimbată însă, în baza

art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea de luare de mită în infracțiunea de

luare de mită prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată rap.

la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. în aceea mai ușoară de primire de foloase

necuvenite prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 republicată rap. la

art. 256 alin. (1) C. pen. cu motivarea că „inculpata a primit de la denunțător

suma de 150 lei după ce a completat cele trei fișe de magazie cu regim special

și cele 2 bonuri de consum și nu înainte de a îndeplini această activitate”, după

încheierea exercitării atribuțiilor de serviciu ale inculpatei ce ar fi avut

loc - potrivit aprecierilor instanței - la momentul completării omisiunilor în

cele 3 acte contabile primare, în ziua de 19 martie 2007.

În

final aceeași instanță a considerat că fapta ilicită de primire de foloase

necuvenite sus-menționată, avându-se în vedere modul și mijloacele de săvârșire

a acesteia, scopul urmărit, împrejurările în care a fost comisă și obiectul său

material modic de numai 150 lei nu prezintă pericol social infracțional, dispunând

achitarea inculpatei în baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 18

1

C. pen., art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. b) C. proc. pen.

de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și familie, prin

decizia penală nr. 96 A din 4 noiembrie 2008, în apelul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Argeș criticând ca nelegală și netemeinică soluția de achitare în

baza art. 18

1

C. pen. rap. la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.

cu motivarea că fapta ilicită constituie infracțiune în încadrarea juridică

dedusă judecății prin rechizitoriu, a desființat în parte sentința atacată și

rejudecând;

A

înlăturat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 334 și art. 345 alin. (3) C.

proc. pen. reținând că fapta ilicită comisă de inculpată constituie infracțiune

și anume aceea de luare de mită prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000

republicată rap. la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu consecința condamnării

inculpatei S.E. la pedeapsa de 1 an închisoare a cărei executare a fost

suspendată condiționat în condițiile art. 81 și urm. C. pen.

Decizând

astfel instanța de control judiciar a motivat că fapta de a pretinde / primi un

folos necuvenit de către un funcționar după îndeplinirea în parte a unei

îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea procedurii administrative

respective constituie infracțiunea de luare de mită, iar nu aceea de primire de

foloase necuvenite.

Aprecierea

faptei ilicite sus-menționate având pericol social infracțional a fost făcută

de Curte în considerarea modalității și împrejurărilor concrete de săvârșire a

infracțiunii (calitate de inspector cu funcție de referent control fiscal

persoane fizice a inculpatei, încălcarea dispozițiilor legale privind

sancționarea contravențională pentru neregulile constatate, în care scop a

înlăturat personal – contrar atribuțiilor de serviciu – omisiunile din actele

contabile respective) context factual și legal de natură a lipsi de

semnificația juridică acordată de prima instanță, valoarea relativ modică a

folosului bănesc pretins (150 lei) și comportarea bună anterioară a

făptuitoarei, sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 18

1

C. pen.

cauză s-a declarat în termen recurs de către inculpata S.E., criticându-se

decizia penală nr. 96/A din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția

penală și pentru minori și de familie, pentru nelegalitate și netemeinicie,

corespunzător cazului de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 18

C. proc. pen. cu solicitarea de a se dispune casarea hotărârii amintite și

menținerea soluției de achitare în baza art. 18

1

C. pen., adoptată prin

sentință de prima instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

Recursul

amintit este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Examinarea

comparativă a conținutului constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 254 și art.

256 C. pen., potrivit rezolvărilor constante din jurisprudență, atestă că - astfel

cum în mod corect s-a reținut de instanța de apel – fapta funcționarului de a

pretinde / primi un folos necuvenit după îndeplinirea în parte a unei

îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea ei constituie infracțiunea

de luare de mită iar nu - aceea de primire de foloase necuvenite.

În

speță procedura administrativă incriminată, având ca bază legală dispozițiile

art. 13 și art. 14 din Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor

fizice care desfășoară activități economice în mod independent, privind

încetarea la cerere a activității desfășurate de agentul economic P.F.I. ”N.M.”

și radierea acestuia ca persoană juridică includea verificarea inițială a

activității, încheierea ulterioară a unui raport de inspecție semnat de

organele de control și aprobat de șeful Administrației Finanțelor a orașului

Mioveni, iar în final, pentru constatarea încetării, definitive a activității

și radierea ca persoană juridică a agentului economic era necesară și emiterea

de către primar a unei decizii în acest sens; din lucrările dosarului se

constată că pretinderea sumei de 150 lei a avut loc pe data de 19 martie 2007

după completarea omisiunilor din unele acte contabile primare – înainte de

verificarea în integralitate a activității agentului economic, întocmirea

raportului de inspecție aferent de către organul de control în acest sens

constituit din inculpată și colegul acesteia de serviciu, aprobarea acestui

raport de către șeful administrației locale și emiterea deciziei de către

primar – și ca atare înainte de finalizarea atribuțiilor de serviciu ale

inculpatei, fiind realizate astfel elementele constitutive ale infracțiunii de

luare de mită, dedusă judecății în cauză, prevăzută de art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 78/2000 republicată raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.

Pentru

argumentele anterior arătate, la care se adaugă acelea enumerate în decizia

atacată a căror repetare se apreciază a fi inutilă, aplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 18

1

C. pen., cu consecința achitării inculpatei

potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b

1

) C.

proc. pen. este nejustificate, soluția de condamnare în apel în baza art. 345

alin. (2) C. proc. pen. fiind legală și temeinică.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen. va fi obligată inculpata recurentă

să plătească statului suma de 300

lei cheltuieli judiciare, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpata S.E. împotriva deciziei penale nr. 96/A

din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie.

Obligă recurenta inculpată să plătească statului suma

de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 50 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 10 martie 2009.