ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 677/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 677/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra
recursurilor de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 366 din 16 decembrie
2011, pronunțată de Tribunalul Harghita, secția penală, s-au dispus
următoarele:
- În baza art. 334 C.
proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au
fost trimiși în judecată inculpații C.R.C., Ș.L. și L.I. din infracțiunea
prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art.
254 alin. (1) C. pen.
1) În baza art. 254
alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.R.C. la pedeapsa de 3 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)
C. pen. pe doi ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 254
alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)
C. pen. pe doi ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 254
alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani
închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)
C. pen. pe doi ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Conform art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 3
ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe doi ani.
În temeiul art. 86
1
alin. (2) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Potrivit art. 86 C.
pen. a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere și să respecte
obligațiile prevăzute de alin. (1), respectiv să se prezinte o dată la 3 luni,
la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, să anunțe în prealabil
orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care
depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea
locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate
mijloacele lui de existență.
Sa atras atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen. S-a dedus din
pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 05
martie 2009 și până la 24 iulie 2009.
În conformitate cu
art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat
inculpatul pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art.
256 C. pen.
2) În baza art. 11
pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitată
inculpata Ș.L. pentru infracțiunea de luare de mită, prev. 254 alin. (1) C.
pen.
În baza art. 11 pct.
2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata
pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 C. pen.
3) În baza art. 11
pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată
inculpata M. (C.) D. pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite,
prev. de art. 256 C. pen.
4) În baza art. 26
raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și
art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnată inculpata L.I. la pedeapsa de 1 an
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În temeiul art. 81 C.
pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de
încercare de 3 ani.
S-a atras atenția
inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen. S-a dispus confiscarea în favoarea
statului de la inculpatul C.R.C. a sumei de 1.500 RON, rezultați din
infracțiunile comise.
S-a făcut aplicarea
art. 191 alin. (1) C. proc. pen. referitor la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a dispune în
acest sens, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 03 iulie 2009
s-a înregistrat la Tribunalul Harghita rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Gorj prin care au fost trimiși în judecată inculpații C.R.C. pentru
săvârșirea a 3 infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2)
C. pen. și o infracțiune de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C.
pen., Ș.L. pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, prev. de art.
254 alin. (1) și (2) C. pen. și o infracțiune de primire de foloase necuvenite
prev. de art. 256 C. pen., L.I. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate
la luare de mită prev. de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.
și C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite prev.
de art. 256 C. pen.
Potrivit actului de
sesizare a instanței, faptele au constat în următoarele: La nivelul organelor
de cercetare penală existau de mai multă vreme informații privitoare la
împrejurarea că anumiți funcționari din cadrul Comisiei de evaluare complexa a
persoanelor adulte cu handicap Gorj, obișnuiau să primească diferite sume de
bani de la pacienții care se prezentau pentru obținerea certificatului de
încadrare în grad de handicap, în scopul arătat de dispozițiile art. 254 alin.
(1) și (2) C. pen. În ideea celor menționate, în ziua de 4 martie 2009, la
sediul I.P.J. Gorj, s-a prezentat martora N.M. din Târgu Jiu, care a denunțat
împrejurări legate de pretinderea unor sume de bani de inculpatul C.R.C.,
președintele Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap
Gorj, - aceasta susținând că în luna iulie 2008, în urma unor investigații
medicale a fost diagnosticată cu leucemie granulocitară cronică, fapt pentru
care urma să fie inclusă într-un program social, respectiv să primească un
ajutor bănesc. Pentru a beneficia de acest program era necesară întocmirea unui
dosar și examinarea de către o comisie medicală.
La nivelul județului
Gorj, Comisia de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap
funcționează în subordinea Direcției de Asistență Socială și protecția
Copilului Gorj, desfășurându-și activitatea până în luna ianuarie 2009, în
clădirea Policlinicii Spitalului 700 Târgu Jiu, iar ulterior într-un imobil din
cadrul Spitalului Județean Pasarelă. Comisia a fost condusă până în ziua de 5 martie
2009 de inculpatul C.R.C., medic specialist, în calitate de președinte.
Pacienții care
solicitau comisiei încadrarea într-un grad de handicap urmau să parcurgă un
anumit circuit până la obținerea certificatului de handicap, respectiv:
- după ce dosarul era
înregistrat la secretariatul unității în registrul general de intrări - ieșiri,
persoanele se prezentau la Biroul de asistență socială unde dosarul era
analizat de martorii B.C. - psiholog, R.M.A.O. - asistent social specialist I.
Aici dosarul era analizat din punct de vedere social și administrativ,
respectiv ce statut social are persoana, ce venituri realizează, dacă este
angajată în muncă. În această etapă, pacientul putea fi amânat, cele două
funcționare transmițându-i ce acte urmează a fi depuse când constatau că
dosarul nu este complet. Dacă dosarul era complet, se întocmea un raport de
evaluare, obligatoriu în analiza cererii de stabilire și încadrarea persoanei
în grad de handicap.
În sfârșit, cea de a
treia etapă impunea prezența pacienților la Comisia medicală condusă de
inculpatul C.R.C. (în calitate de medic specialist) din care făceau parte și
inculpatele Ș.L. (inspector clasa I-a, grad profesional asistent) - conform
fișei postului secretarul comisiei, respectiv C.D. (inspector clasa I-a, grad
profesional asistent). Aici inculpatul C.R.C. analiza documentele medicale
depuse de solicitanți și dacă consideră că persoana respectivă se încadrează
într-un grad de handicap făcea propunere de încadrare către Comisia de evaluare
complexa (stabilea gradul de handicap și aviza prin semnătură și parafare) ce
se întrunea zilnic, de luni până vineri, în jurul orelor 12:00 pentru
stabilirea gradului de handicap, admiterea sau respingerea solicitării. Comisia
de evaluare, întrunită în plen pentru analiza propunerilor făcute de inculpat
la comisia medicală, era condusă de acesta în calitate de președinte, având ca
membrii martorii R.N. - medic specialist, B.C. - asistent social R.M.A.O. -
asistent social, M.C. - președinte al Asociației Surdo-Muților-Filiala Gorj și
inculpata Ș.L. în calitate de secretar.
Din declarațiile
martorilor R.N., B.C., M.C. și R.M.A.O. s-a reținut că întrunirea Comisiei de
evaluare în plen era formală, pentru că inculpatul, în calitatea avută -
președinte și principalul factor de decizie, stabilea de unul singur încadrarea
solicitantului în grad de handicap, după analiza dosarului la comisia medicală
spunându-i pacientului să se prezinte, în vederea ridicării certificatului de
handicap, fără a mai aștepta întrunirea comisiei. Certificatele de handicap
erau redactate, la cererea inculpatului, de inculpatele Ș.L. și C.D. care erau
prezente în permanență în cabinetul folosit de inculpatul C.R.C.
N.M. s-a prezentat în
fața comisiei medicale condusă de inculpatul C.R.C. care, după ce a analizat
dosarul a respins-o motivând că acesta nu este complet fără a preciza ce acte
medicale lipsesc, menționând că trebuie să revină după o săptămână. Aceasta s-a
prezentat în săptămâna următoare însă nu a mai reușit să intre la comisie, una
din funcționarele de aici susținând că în ziua respectivă nu se soluționează
cazuri noi cum era situația sa. Vineri 27 februarie 2009, martora s-a prezentat
din nou la comisie și conform celor auzite anterior, între actele dosarului,
într-un plic a așezat suma de 300 RON. A fost primită la comisia medicală de
inculpatul C.R.C. care după ce a analizat actele dosarului și plicul i-a spus
martorei să revină în ziua de 5 martie 2009, fără a spune dacă lipsește vreun
act medical sau care este motivarea pentru care nu primește un răspuns în ziua
în care se prezentase.
În ziua de 5 martie
2009, orele 10,00, martora N.M. însoțită de fiica sa - A.M.L. s-a prezentat la
comisia medicală, după ce în prealabil a înregistrat dosarul la secretariat sub
nr. 1555 din 5 martie 2009, așteptând să-i vină rândul pentru a fi analizat.
Însoțită de fiica sa,
martora a intrat în cabinet, aici aflându-se inculpatul și inculpatele C.D.,
respectiv, Ș.L., postându-se în apropierea biroului acestuia și înmânându-i
dosarul, cu actele medicale, apoi din buzunarul din interior al gecii pe care o
purta a scos un plic în care se află suma de 600 RON. Inculpatul l-a prins cu
mâna stângă așezându-l pe birou în partea dreaptă, fiind ușor de observat
bancnotele de 100 RON, deoarece capacul era introdus în interior sub acestea,
ulterior acoperindu-l pentru camuflare cu acte scoase din dosar. Între martoră
și inculpat s-a derulat o conversație al cărui conținut a fost în totalitate
înregistrat și filmat în baza autorizației emisă de Tribunalul Gorj, prin
Încheierea nr. 38 din 9 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 39/S/2009,
cuprinsul acesteia fiind redat în scris, în procesul-verbal încheiat la 6
martie 2009.
În cursul discuțiilor
dintre inculpat și martoră, primul și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva
favorabil cererea acesteia primind confirmarea că urmează să se prezinte în
cursul aceleiași zile pentru ridicarea certificatului de încadrare în gradul de
handicap II.
După ce martora și
fiica sa au părăsit cabinetul medical aici au pătruns membrii echipei ce a
participat la organizarea și constatarea flagrantului, însoțit de martorii
asistenți, ocazie cu care s-au constatat următoarele:
După declinarea
calității, în cabinet au fost identificate 3 persoane care constituiau comisia
medicală, respectiv inculpatul C.R.C. - președinte al Comisiei de evaluare care
ocupa unul din cele trei birouri dispuse în forma literei „L" (biroul din
fața ușii de acces), inculpatele C.D. și Ș.L. care ocupau birourile din partea
dreaptă a intrării.
La întrebarea
adresată de procuror inculpatului C.R.C. câți bani are în sertarul de la birou,
sertar care era deschis, acesta a menționat că are aproximativ suma de 400 RON,
spunând că-i aparțin.
S-a trecut la
identificarea conținutului sertarului și într-un plic de culoare albă, format mic,
a fost găsit suma de 600 RON, inculpatul susținând că-i aparțin.
Trecând la o analiză
atentă asupra plicului s-a constatat că acesta avea capacul introdus în
interior (cum fusese aranjat anterior de echipa ce a participat la organizarea
flagrantului) pentru a fi observate cele 6 bancnote de 100 RON înseriate.
Tot în sertarul de la
biroul inculpatului au fost găsite mai multe bancnote aruncate neregulat,
respectiv 2 bancnote de 100 RON, 8 bancnote de câte 50 RON 1 bancnotă de 10 RON
seria și 29 bancnote de câte 1 leu, ale căror serii au fost menționate în anexa
1 a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
De asemenea, tot în
sertarul biroului folosit de către inculpat a fost găsită o folie de plastic în
care se afla o cerere adresată președintelui Comisiei de evaluare complexă a
persoanelor adulte cu handicap Gorj de numitul V.V. din Tismana datată 5 martie
2009 însoțită de documente medicale și sociale, iar între acestea un plic de
culoare albă, format mic, sigilat, în interiorul căruia se afla suma de 500
RON, respectiv 2 bancnote de 200 RON și 1 bancnotă de 100 RON.
Cu ocazia
flagrantului organizat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare
complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, într-un fișete situat în partea
dreaptă a cabinetului folosit de inculpatul C.R.C. și de inculpatele Ș.L. și
C.D. au fost descoperite mai multe bunuri, respectiv:
- Cafea J a 250 gr
pachetul, culoare ambalaj verde - 6 pachete;
- Cafea J a 500 gr
pachetul, culoare ambalaj roșie - 1 pachet;
- Cafea J a 125 gr
pachetul, culoare ambalaj verde - 3 pachete;
- Cafea LW a 250 gr
pachetul, culoare ambalaj roșie - 1 pachet;
- Cafea DCE a 100 gr
pachetul, culoare ambalaj roșie ~2 pachete;
- Cafea A a 100 gr
cutia - 1 cutie;
- Ciocolată A a 100
gr - 4 bucăți;
- Ciocolată P a 90 gr
- 2 bucăți;
- Ciocolată N a 100
gr - 1 bucată;
- Ciocolată M a 300
gr - 1 bucată;
- Bomboane de
ciocolată K a 150 gr - 2 cutii;
- Bomboane de
ciocolată N a 140 gr - 1 cutie;
- Bomboane de
ciocolată M a 120 gr - 1 cutie;
- Bomboane de
ciocolată P a 250 gr - 1 cutie;
- Vin PVC, recipient
de 750 ml - sticlă;
- AF, 750 ml - 1
sticlă;
- 1 pachet țigări K.
bunuri menționate în Anexa 1 a
procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și care, în urma
cercetărilor efectuate, s-a constatat că provin de la diverși pacienți care se
prezentaseră în ultimele 2 săptămâni în vederea obținerii sau revizuirii
certificatului de handicap la membrii comisiei medicale, respectiv inculpatul
C.R.C., în calitate de președinte, inculpata C.D. inspector gradul I asistent
și inculpata Ș.L. - inspector gradul I asistent, dar având calitatea de
secretar.
Din declarațiile
martorilor R.N., R.M.A.O., B.C., și M.C., s-a reținut că aceste bunuri au fost
primite de cei trei membrii ai comisiei medicale, aceștia fiind singurii care
foloseau fișetul din cabinetul medical, că pacienții nu aveau tangență cu
ceilalți membrii ai comisiei de evaluare complexă în momentul în care aceasta
se întrunea în plen.
S-a menționat că, în
cursul urmăririi penale, inculpatul C.R.C. și inculpatele C.D., respectiv Ș.L.,
au recunoscut primirea acestor bunuri de la pacienți, menționând că le-au
considerat „mici atenții" și că au folosit din acestea.
Nu s-a putut stabili
cu certitudine ce bunuri au fost primite de fiecare din cei trei membrii ai
comisiei medicale întrucât activitatea acestora nu se desfășoară separat,
bunurile fiind date de pacienți în momentul în care veneau la comisia medicală
pentru a fi evaluați medical fiind folosite în comun.
Urmare a flagrantului
organizat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a
persoanelor adulte cu handicap Gorj, în sertarul biroului folosit de inculpatul
C.R.C. a fost găsită o folie din plastic transparentă, în care pe lângă mai
multe acte medicale pe numele V.V. din Tismana, însoțite de o cerere prin care
se solicita reevaluarea gradului II de handicap, datată 5 martie 2009 și
înregistrată sub nr. 1570 din 5 martie 2009 și un plic de culoare albă, format
mic, sigilat cu suma de 500 RON, în bancnote de 200 RON (2 bucăți), 1 bancnotă
de 100 RON, inculpatul susținând că nu cunoaște persoana respectivă și cum a
ajuns folia în sertarul biroului său.
În ziua de 5 martie
2009, în fața organelor de cercetare penală s-a prezentat V.G. din orașul
Tismana care s-a autodenunțat cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de
corupție, arătând că în cursul lunilor ianuarie - februarie 2009 a dat sume de
bani inculpatului C.R.C., prin intermediul inculpatei L.I. pentru reevaluarea
certificatului de handicap de care dispune cumnatul său V.V. din gradul II în
gradul I cu însoțitor. Fiind efectuate cercetări s-a reținut următoarea
situație de fapt:
Martora V.G. a
cunoscut-o pe inculpata L.I. infirmieră la Policlinica Spitalului 700 Târgu
Jiu, în cursul anului 2007 - constatând că aceasta este din aceeași localitate
cu tatăl său, respectiv comuna Padeș.
În discuțiile purtate
între cele două martora i-a spus că are un cumnat în vârstă de peste 50 ani,
bolnav psihic care beneficiază de certificat gradul II handicap, dar părinții
acestuia sunt bătrâni, nu-l mai pot supraveghea și ar dori să-i facă o
reevaluare privind obținerea gradului I cu însoțitor.
În aceste împrejurări
inculpata L.I. a afirmat că are cunoștințe în rândul membrilor comisiei de
evaluare, respectiv medicul C.R.C. și va discuta cu acesta pentru a fi ajutată
urmând a ține legătura.
În luna octombrie
2008, martora V.G. s-a prezentat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de
evaluare complexă ce funcționa la acea vreme în Policlinica Spitalului 700
Târgu Jiu, cu dosarul cumnatului său V.V.V., obținând tot gradul II
nerevizuibil.
În cursul lunii
ianuarie 2009, data nu a putu fi stabilită, din declarațiile inculpatei L.I.
reținându-se ca fiind în prima jumătate a lunii ianuarie martora V.G. a venit
la Târgu Jiu pentru a discuta cu inculpata legat de promisiunea făcută
anterior, în sensul obținerii gradului I de handicap cu însoțitor pentru
cumnatul său, mai ales că îi murise soacra și nu mai avea cine să-l
supravegheze.
În Policlinica Târgu
Jiu, martora s-a întâlnit cu inculpata L.I. și însoțită de aceasta a mers la
cabinetul medicului C.R.C., fiind prezentată de aceasta inculpatului, din
discuțiile purtate în sensul de a fi obținut pe viitor gradul I de handicap cu
însoțitor pentru cumnatul său, primind promisiunea că se va rezolva, dar costă.
La sugestia martorei,
inculpata L.I. l-a întrebat pe inculpat cât, iar acesta a spus că pentru gradul
I de handicap costă 2.000 RON.
După câteva zile de
la această discuție V.G. a revenit la Târgu Jiu, având asupra sa suma de 2.000
RON, pusă într-un plic R.
S-a întâlnit cu
inculpata L.I. în Policlinică unde aceasta își desfășoară activitatea zilnică,
i-a dat banii și actele medicale ale cumnatului său V.V. puse într-o folie
transparentă urmând să țină legătura.
Inculpata L.I. s-a
deplasat la biroul medicului C.R.C. unde i-a dat plicul retrăgându-se în baia
situată vis-a-vis unde efectua curățenia, după câteva momente inculpatul venind
și el reproșându-i că i-a făcut o farsă, că i-a dat plicul gol.
Din declarațiile
inculpatei coroborate cu declarațiile martorei V.G. s-a reținut că L.I. a
alergat în direcția în care plecase martora, găsind-o în apropierea
policlinicii lângă un magazin P, spunându-i ce s-a întâmplat, iar aceasta
privind în plasa unde avusese plicul a constatat că suma de 2.000 RON căzuse aici.
l-a dat banii, iar
inculpata i-a remis inculpatului C.R.C., în biroul comisiei medicale.
La sfârșitul lunii
februarie 2009 martora V.G. a venit la Târgu Jiu pentru a discuta legat de
dosarul medical al cumnatului său, s-a întâlnit din nou în policlinică cu
inculpata L.I., întrebând-o ce răspuns îi dă iar aceasta i-a transmis că
dosarul este la ea, că lipsește ancheta socială ce trebuie încheiată la
Primăria Tismana și să-i mai aducă suma de 500 RON, întrucât i-a fost
solicitată de inculpatul C.R.C. pentru obținerea gradului I cu însoțitor.
Martora a revenit în
orașul Tismana, a efectuat ancheta socială a doua zi, deplasându-se la Târgu
Jiu unde, i-a dat inculpatei L.I. la locul său de muncă suma de 500 RON și o
pasăre tăiată (o curcă - sugerându-i să o folosească pentru ea).
În baza discuțiilor
avute cu inculpatul C.R.C., una din acestea purtându-se pe scările Policlinicii
Târgu Jiu, spre sfârșitul lunii februarie 2009, când i-a atras atenția să
rezolve cazul V., mai ales că membrii comisiei se mutaseră în altă locație
respectiv Spitalul Passarelă Târgu Jiu, întrucât i-a dat bani, inculpata L.I. a
sunat-o în ziua de 4 martie 2009 pe inculpata Ș.L. secretara comisiei de
expertizare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj și una din
apropiatele inculpatului C.R.C., solicitându-i să vină la locul său de muncă,
să discute o problemă.
Aceasta a amânat-o
pentru moment spunând că se vor întâlni a doua zi la prima oră, respectiv 5
martie 2009. La orele 7:30 (5 martie 2009) inculpata Ș.L. s-a prezentat la Policlinica
Spitalului 700 Târgu Jiu, la locul de muncă al inculpatei L.I. și a primit de
la aceasta folia în care se aflau actele medicale pe numele V.V. precum și suma
de 500 RON, care nu erau puși într-un plic, bani pe care inculpata i-a numărat,
transmițând că se va ocupa personal de completarea cererii aferente,
înregistrarea acesteia, dosarul și banii urmând a ajunge la medicul C.R.C.
Inculpata Ș.L. a
completat cererea pe numele V.V. adresată președintelui Comisiei de evaluare a
persoanelor, datând-o 05 martie 2009 și semnând în numele acestuia, a
înregistrat-o sub nr. 1570 din 05 martie 2009 în registrul de intrări-ieșiri al
instituției respective a completat parțial raportul de evaluare complexă (nume,
prenume și localitatea solicitantului) după care a pus suma de 500 RON în 2
bancnote de 200 RON și 1 bancnotă de 100 RON între actele medicale din folie,
așezând-o pe biroul inculpatului C.R.C.
Nu s-a făcut dovada
că inculpata Ș.L. a primit de a inculpata L.I. suma de 1.000 RON, declarațiile
date de martora V.G. demonstrând că acestea au fost date în două tranșe,
respectiv 2.000 RON și 500 RON, niciodată 1.500 RON, respectiv 1.000 RON.
Conform înțelegerii
anterioare cu inculpata L.I. și martora V.G., inculpatul observând cererea
completată de inculpata Ș.L. și actele medicale pe numele V.V., a luat folia și
a pus-o în sertarul de la biroul propriu, fără a întreba ce-i cu actele
medicale respective.
În declarațiile date,
inculpatul C.R.C. a recunoscut că a găsit pe biroul său o folie transparentă în
care se afla cererea prin care se solicita reevaluarea deoarece boala s-a
agravat, însă, a considerat că acesta trebuia să se prezinte în altă zi la
comisie și neavând timp să studieze actele medicale a pus folia cu acte în
sertar.
A mai menționat
inculpatul că una din colegele de birou, fără a preciza dacă Ș.L. sau C.D. i-a
spus că ar fi dosarul unei persoane cu schizofrenie.
Toate aceste
împrejurări au demonstrat că inculpatul C.R.C. a pretins și primit suma de
2.500 RON de la martora V.G. în sensul de a elibera un act care intra în
atribuțiile sale de serviciu, motiv pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea
penală fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1)
și (2) C. pen.
Nici inculpata Ș.L.
nu a recunoscut că a primit de la inculpata L.I. folia în care se aflau actele
medicale ale numitului V.V. și suma de 500 RON, recunoscând însă că a fost
sunată de L.I. în ziua de 4 martie 2009 și au hotărât să se întâlnească în
dimineața zilei de 5 martie 2009 în Policlinica Târgu Jiu, pe considerentul că
îi solicitase anterior să-i facă rost de cloramină.
Inculpata L.I. a
declarat că în activitatea pe care o prestează în Policlinica Târgu Jiu nu a
mai lucrat de ani buni cu cloramină și nici nu a discutat niciodată cu Ș.L.
despre acest aspect, scopul pentru care aceasta a venit a fost să-i dea dosarul
V. și suma de 500 RON, promițând că va completa și înregistra cererea aferentă
și se va ocupa de celelalte acte anterioare prezentării la comisia medicală.
Prezența inculpatei
în Policlinica Târgu Jiu și primirea foliei în care se aflau actele medicale pe
numele V. a fost confirmată și de martorul I.L. care a transportat-o pe aceasta
pe aceasta cu autoturismul propriu observând că avea asupra sa geanta
personală, iar în mână o folie făcută sul în care se aflau mai multe acte.
Apărarea inculpatei,
în sensul că a completat cererea pe numele V. la solicitarea unei bătrâne
aflată pe holul instituției și că folia cu actele medicale a fost pusă pe
biroul inculpatului C.R.C. de un bărbat cu părul neîngrijit a fost înlăturată
prin actele materiale pe care le avusese le-a desfășurat, în sensul discuțiilor
pe care le avusese anterior cu inculpata L.I., respectiv completarea cererii,
datarea și semnarea în locul numitului V., înregistrarea acesteia în registrul de
intrări-ieșiri sub nr. 1570 din 5 martie 2009 și completarea referatului de
evaluare complexă.
Martora Ț.E.G.,
referent în cadrul comisie a menționat că inculpata Ș.L. a înregistrat cererea
între orele 09:00 - 10:00 și că existau situații repetate în care, atât Ș.L.,
cât și C.D., veneau și înregistrau cereri pe care le luau apoi la comisia
medicală unde-și desfășurau activitatea, ocolind celelalte etape obligatoriu a
fi parcurse până la comisia medicală.
Inculpata nu a putut
să explice de ce a semnat în locul numitului V.V. dacă nu ar fi existat o
înțelegere anterioară și nici alte semnalmente ale persoanelor care i-au
solicitat să înregistreze cererea sau au depus folia cu acte medicale pe biroul
inculpatului C.R.C., mulțumindu-se să declare că ajuta persoanele care se
prezentau la comisie să completeze cererile la solicitarea directorului adjunct
Ș.I.K. Fiind audiată aceasta a menționat că niciodată nu a dat o dispoziție
scrisă sau verbală funcționarelor de la comisia respectivă în acest sens.
În ziua de 9 martie
2009, N.S. din comuna Padeș, sat Orzești, județul Gorj s-a autodenunțat,
susținând în fața organelor de poliție că, la sfârșitul lunii februarie 2009,
prezentându-se la comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a
persoanelor adulte cu handicap Gorj a dat suma de 400 RON inculpatului C.R.C.,
președintele comisiei care refuzase să-i prelungească certificatul gradul II de
handicap pe care-l obținuse anterior. Efectuându-se cercetări s-a reținut
următoarea situație de fapt: Martorul N.S. a fost diagnosticat în urma unui
control efectuat în anul 2000 cu retinopatie diabetică, boală ce i-a conferit
dreptul să se înscrie într-un program de ajutor financiar din partea statului
pentru persoanele cu handicap.
În cursul lunii
februarie 2009, martorul s-a prezentat la Comisia de evaluare complexă a
persoanelor adulte cu handicap Gorj și, a obținut Certificatul 992 din 21
februarie 2009.
Întrucât boala i s-a
agravat fiind aproape lipsit de simțul văzului, în cursul lunii februarie 2009,
prin intermediul familiei a întocmit dosarul cu acte medicale și sociale,
urmând a-l prezenta comisie.
Pe considerentul că
actele de care dispunea erau suficiente pentru a convinge comisia de reevaluare
a certificatului, în ziua de 25 februarie 2009, martorul l-a trimis la Târgu
Jiu pe fiul său N.S.G. pentru a prezenta dosarul medical pentru revizuire.
Din declarația,
martorului N.S.G. s-a reținut că s-a deplasat la comisie, înregistrând cererea
la secretariat sub nr. 1257 din 25 februarie 2009 și așteptând apoi să fie
primit de comisia medicală condusă de inculpatul C.R.C., în vederea analizării
acesteia.
După ce a analizat
dosarul răsfoind actele medicale de mai multe ori, inculpatul pe un ton
superior, după ce i-a aruncat dosarul pe birou, i-a spus martorului că tatăl
său nu se mai încadra pentru a primi ajutor special și ar fi bine să se
pensioneze.
Făcând legătura cu ce
constatase anterior când aștepta pe hol intrarea la comisia medicală, martorul
observând când unei persoane i-au căzut bani din dosarul pe care-l avea asupra
sa și față de comportamentul inculpatului care-i respinsese cererea, deși
actele medicale dovedeau fără reținere că tatăl său întrunește condițiile
pentru a primi un ajutor social și-a dat seama că dacă nu se dau bani nu va
rezolva problema prelungirii certificatului.
Aceste aspecte au
fost prezentate la locuința tatălui său, acesta hotărând ca împreună a doua zi
să revină la comisie.
În ziua de 26
februarie 2009, N.S. și fiul său s-au deplasat la Târgu Jiu la Comisia de
evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, primul așteptând la
rând intrarea la comisia medicală.
Fiind ultima zi când
putea să se adreseze comisiei și, pornind de la ideea că putea fi respins
existând pericolul pierderii ajutorului social, martorul a așezat între actele
medicale ale dosarului ce urma să-l prezinte inculpatului suma de 400 RON, în
bancnote de câte 100 RON.
La intrarea în
cabinetul inculpatului, în care se mai aflau inculpatele C.D. și Ș.L., acesta a
analizat actele, iar în momentul în care a observat banii i-a luat din dosar,
prinși între două coli de hârtie și ia așezat în sertarul biroului, după care a
dat dosarul uneia dintre cele două învinuite, pentru redactarea certificatului
spunându-i martorului să se prezinte în jurul orelor 12:30 pentru ridicarea
certificatului.
Cu privire la aceste
aspecte, inculpatul a menționat că nu cunoștea nimic, că nu a primit sume de
bani și nu știe ce avea în vedere martorul când a declarat aceste aspecte.
Examinând actele și
lucrările dosarului, prima instanță a stabilit următoarele:
Cauza a fost
strămutată la Tribunalul Harghita prin Încheierea nr. 1264 din data de 23 iunie
2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin încheiere au fost
menținute actele îndeplinite de Tribunalul Gorj.
Inculpatul C.R.C. a
condus, până la data de 05 martie 2009 în calitate de președinte Comisia de
evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap în subordinea Direcției de
Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Gorj.
S-a arătat că, în această calitate, nu exercita atribuții de control, neavând
calitatea de funcționar public cu atribuții de control, aspect dovedit prin
fișa postului, Adresa nr. 8275 din 01 septembrie 2009, H.G. României nr.
430/2008, Legea nr. 448/2006 coroborate cu disp. art. 13 alin. (1) lit. b) din
O.U.G. nr. 43/2002.
Văzând aceste
dispoziții legale, instanța de fond, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus
schimbarea juridică a infracțiunilor de luare de mită, respectiv de
complicitate la luare de mită din fapta prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C.
pen. în cea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen.
S-a mai reținut că la
data de 5 martie 2009 în urma denunțului făcut de martora N.M. a fost organizat
un flagrant la comisia condusă de inculpat. Cu această ocazie, martora (fiind
respinsă înainte) însoțită de fiica sa a intrat în cabinet cu dosarul medical
înregistrat și a înmânat dosarul cu acte medicale și un plic cu suma de 600
RON. Primind dosarul, inculpatul și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva
favorabil cererea, urmând ca martora să se prezinte în aceeași zi pentru
ridicarea certificatului de încadrare în gradul de handicap II. După ce martora
și fiica sa au părăsit cabinetul medical au pătruns membrii echipei ce a
participat la organizarea și constatarea flagrantului.
În cabinetul medical
pe lângă inculpat s-au mai aflat inculpatele Ș.L. și C.D. În sertarul deschis
de la biroul inculpatului s-a găsit într-un plic alb suma de 600 RON,
inculpatul susținând că îi aparțin. Bancnotele din plic erau aceleași cu cele 6
bancnote de 100 RON înserate anterior. Tot în sertarul biroului folosit de
către inculpat s-au găsit mai multe bancnote aruncate neregulat și o folie de
plastic în care se afla o cerere adresată președintelui comisiei de către V.V.
datată 05 martie 2009 însoțită de documente medicale și sociale și un plic de
culoare albă, sigilat, în care se afla suma de 500 RON.
În data de 5 martie
2009 martora V.G. s-a autodenunțat, arătând că în cursul lunilor ianuarie -
februarie 2009 a dat sume de bani inculpatului prin intermediul inculpatei L.I.
pentru reevaluarea certificatului de handicap de care dispunea cumnatul său
V.V. din gradul II în gradul I cu însoțitor.
Prin declarația dată
în fața instanței martora V.G. s-a arătat că a fost dusă la inculpat de
inculpata L.I. pentru a rezolva situația cumnatului pentru a fi trecut în
gradul de handicap I. Inculpatul i-a spus că o să o coste și se rezolvă, iar
inculpata i-a spus că o să o coste 2.500 RON.
Prima dată i-a
înmânat inculpatei suma de 2.000 RON, iar după câteva zile s-a întors cu
ancheta socială și 500 RON.
Martorul N.S.G. a
arătat că știa că tatăl său a dat 400 RON inculpatului pentru a fi încadrat în
gradul de handicap I.
Instanța de fond a
mai reținut că inculpatul C.R.C. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor
pentru care a fost trimis în judecată. Inculpatele Ș.L. și C.D. nu au
recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimise în judecată.
Inculpata L.I. a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că a înmânat
plicul cu banii aduși de V.G., dar nu a fost prezentă la discuția între
inculpat și martoră.
Cu privire la faptele
imputate inculpatului C.R.C. instanța de fond a reținut următoarele:
Cele trei infracțiuni
de luare de mită au fost dovedite prin procesul-verbal încheiat cu ocazia
organizării flagrantului, declarațiile martorilor N.M., A.M.L., V.G., N.S. și
N.S.G.
Martorii au declarat
că au dat inculpatului diferite sume de bani pentru a obține certificate de
încadrare în diferite grade de handicap. Banii oferiți de N.M. și V.V. au fost
găsiți în biroul inculpatului la efectuarea flagrantului. Martora V. a apelat
la inculpata L.I. care lucra ca femeie de serviciu la policlinică să
intermedieze darea mitei pentru inculpat. S-a reținut că probatoriul
administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței este
legal și a dovedit vinovăția inculpatului.
Cu privire la
infracțiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen.,
reținută în sarcina inculpatului C.R.C. și M. (C.) D. și Ș.L. instanța de fond
a stabilit că, cu ocazia flagrantului, în dulapul cabinetului medical au fost
găsite mai multe bunuri. Cele două inculpate își desfășurau activitatea în
calitate de inspector de specialitate, respectiv de secretară în comisia
condusă de inculpat. S-a considerat că nu există nicio dovadă a provenienței
bunurilor găsite în cabinet, că nu s-a dovedit cu ce scop au fost date și de
cine și cui i-au fost date, astfel că simpla înșirare a acestor bunuri - de
mică valoare de altfel (ciocolată, cafea, etc.) - fără alte probe, nu au putut
conduce instanța de fond la concluzia că inculpații au săvârșit această
infracțiune. În consecință, instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite
elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite,
prev. de art. 256 C. pen.
De asemenea, instanța
de fond a mai reținut că inculpata Ș.L. a fost trimisă în judecată pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită. S-a arătat că acuzația adusă acestei
inculpate prin declarația inculpatei L.I. nu a putut constitui o probă în dovedirea
vinovăției acesteia, fiind fără dubiu că plicul care se afla în dosarul V. era
pentru inculpatul C.R.C. În opinia instanței de fond, împrejurarea că mai mulți
martori au văzut-o pe inculpată completând cereri pentru persoane în vârstă și
ducând dosare nu constituie infracțiunea de luare de mită. Astfel, nu s-a putut
reține că inculpata a săvârșit infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254
alin. (1) C. pen.
În consecință, față
de cele de mai sus instanța de fond a reținut că s-a dovedit săvârșirea a trei
infracțiuni de luare de mită de inculpatul C.R.C. și a unei infracțiuni de
complicitate la luare de mită de inculpata L.I.
La individualizarea
pedepsei pentru inculpatul C.R.C. instanța de fond a reținut că acesta este la
primul conflict cu legea penală și, după cum rezultă și din declarațiile
martorilor audiați de instanță, era cunoscut ca un om cu reputație bună în
societate. De asemenea, s-a reținut că inculpata L.I. a avut o atitudine
sinceră, era la primul conflict cu legea penală.
Împotriva sentinței
au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, precum și
inculpații C.R.C. și L.I.
Parchetul de pe lângă
Tribunalul Harghita a solicitat condamnarea inculpaților C.R.C., S.L. și M.
(C.) D. pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase recurente,
confiscarea specială a sumei de bani obținută din valorificarea bunurilor care
au făcut obiectul ordonanței de instituire a sechestrului asigurător,
condamnarea inculpatei S.L. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită,
majorarea pedepselor aplicate inculpaților C.R.C. și L.I. și stabilirea
termenului de încercare pentru inculpatul C.R.C. conform art. 86
2
C.
pen.
Inculpatul C.R.C. a
solicitat achitarea sa pentru toate acuzațiile aduse motivat de faptul că nu
sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită. în
subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor și aplicarea art. 81 C. pen.
Inculpata L.I., în
apel, a solicitat aplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen. solicitând
reducerea pedepsei, respectiv aplicarea art. 18
1
C. pen.
Prin Decizia penală
nr. 49 A din 08 iunie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală, a dispus
următoarele:
A admis apelurile
declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și de către inculpații
C.R.C. și L.I. împotriva Sentinței penale nr. 366 din 16 decembrie 2011 a
Tribunalului Harghita, a desființat, în parte sentința atacată și, în
rejudecare:
În baza art. 334 C.
proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina
inculpatului C.R.C. din trei infracțiuni de luare de mită prev. de art. 254
alin. (1) C. pen. într-o singură infracțiune de luare de mită în formă
continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen.
În baza art. 334 C.
proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina
inculpaților C.R.C., Ș.L. și M. (fostă C.) D. din infracțiunea de primire de
foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen., în aceeași infracțiune, dar
în formă continuată, prev. de art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen.
1) În baza art. 254
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74
lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1
an și 6 luni închisoare, fără aplicarea pedepsei complementare.
În baza art. 256 C.
pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și
art. 76 lit. e) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 luni
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în
formă continuată.
În baza art. 33 lit.
a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite și a aplicat
pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul C.R.C. să execute pedeapsa de 1 an
și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
proc. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei
principale.
În baza art. 81 C.
pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatului C.R.C. pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni
stabilit potrivit art. 82 C. pen.
S-au pus în vedere
inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării
beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
2) În baza art. 256
C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și
art. 76 lit. e) C. pen. a condamnat pe inculpata Ș.L. la pedeapsa de 5 luni
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în
formă continuată.
În baza art. 71 C.
proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C.
pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatei Ș.L. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5 luni stabilit
potrivit art. 82 C. pen.
S-au pus în vedere
inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării
beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
3) În baza art. 256
C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și
art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnată inculpata M. (fostă C.) D. la
pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de
foloase necuvenite în formă continuată. În baza art. 71 C. proc. pen. s-a
interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C.
pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
inculpatei M. (fostă C.) D. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5
luni stabilit potrivit art. 82 C. pen.
S-au pus în vedere
inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării
beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
4) În baza art. 26 C.
pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C.
pen. a fost condamnată inculpata L.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 71 C.
proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei
principale.
În baza art. 81 C. pen.
s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei
L.I. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni stabilit potrivit
art. 82 C. pen.
S-a pus în vedere
inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării
beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 118
alin. (1) lit. e) și alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la
fiecare dintre inculpații C.R.C., Ș.L. și M. (fostă C.) D. sumei de câte de
51,33 RON.
Au fost obligate
inculpatele Ș.L. și M. (fostă C.) D. la plata sumei de câte de 250 RON fiecare,
cu titlu de cheltuieli judiciare.
Au fost menținute
celelalte dispoziții din hotărârea atacată. Pentru a dispune în acest sens,
instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:
Inculpatul C.R.C., în
calitate de președinte al comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu
handicap Gorj, a pretins și primite de la numiții N.M., V.H. și N.S.G. diferite
sume de bani pentru a le elibera certificate de încadrare în diferite grade de
handicap. Astfel, în urma denunțului făcut de martora N.M. s-a organizat un
flagrant la comisia condusă de inculpat ocazie cu care martora i-a înmânat
inculpatului, pe lângă actele medicale, și un plic care conținea suma de 600
RON, bani care au fost găsiți asupra inculpatului sens în care s-a încheiat un
proces-verbal de constatare a flagrantului.
Cu aceeași ocazie a
mai fost găsită, în biroul inculpatului, și suma de 500 RON, sumă remisă cu
același scop inculpatului de către V.G. pentru rezolvarea favorabilă a cererii
de obținere a certificatului de handicap privind pe V.V. În legătură cu aceiași
persoană martora V.G. s-a autodenunțat și a arătat că a mai înmânat
inculpatului, prin intermediul inculpatei L.I., care confirmă susținerile
martorei, suma de 2.000 RON.
în aceeași perioadă
de timp, martorul N.S.G. a arătat că tatăl său La dat inculpatului C.R.C. suma
de 400 RON pentru obținerea unui certificat de handicap gradul I.
Dat fiind faptul că
inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea
aceleiași rezoluții infracționale, faptele de pretindere a unor diferite sume
de bani pentru a elibera certificate de handicap aceste fapte întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv în formă
continuată. Așa cum corect s-a reținut de prima instanță, faptele de luare de
mită săvârșite de inculpatul C.R.C. sunt dovedite cu procesul-verbal încheiat
cu ocazia organizării flagrantului și declarațiile martorilor N.M., A.M.L.,
V.G., N.S., N.S.G. și inculpata L.I. care, în fața instanței de apel, a uzat de
disp. art. 320
1
C. proc. pen. recunoscând fără rezerve faptele
comise și probele pe care se bazează acestea.
Cu ocazia organizării
flagrantului menționat mai sus, într-un fișet aflat în cabinetul unde își
desfășurau activitatea inculpații C.R.C., S.L. și M. (fostă C.) D. au fost
găsite mai multe bunuri precum cafea, ciocolată, bomboane, vin, lichior și
țigări. Din cercetările efectuate, respectiv declarațiile martorilor R.N.,
R.M.A.O., B.C. și M.C., precum și din însăși declarațiile inculpaților
menționați, rezultă că cei trei inculpați au primit aceste bunuri de la diverși
pacienți, de-a lungul timpului, bunuri pe care le considerau „mici
atenții", bunuri pe care le și foloseau. Din cercetările efectuate
rezultă, așadar, că aceste bunuri erau date celor trei inculpați menționați
care alcătuiau membrii comisiei de evaluare, bunuri care de altfel erau
folosite de inculpații C.R.C., S.L. și M. (fostă C.) D. în interes propriu.
Or, în opinia
instanței de apel, fapta celor trei inculpați de a primi diverse bunuri -
cafea, ciocolată, băuturi, țigări, etc. -, în mod direct de la solicitanții
certificatului de handicap, acte ce intră în virtutea atribuțiilor de serviciu
și care erau obligați să le efectueze, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii prev. de art. 256 C. pen. Cum aceste fapte au fost săvârșite la
diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții
infracționale, instanța de control judiciar a făcut aplicarea art. 334 C. proc.
pen. în sensul că a schimbat încadrarea juridică în cea prev. de art. 256 C.
pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.,
În opinia instanței
de apel, cu referire la acuzația adusă inculpatei S.L. de luare de mită,
hotărârea de achitare a primei instanțe este legală și temeinică. Astfel,
inculpata L.I. a arătat, de la bun început, că suma de "2.500 RON a fost
pretinsă de inculpatul C.R.C. pentru a rezolva cazul V., iar acești bani au
ajuns la acest inculpat. Astfel, prima tranșă de 2.000 RON a fost înmânată
inculpatului C.R.C. de însăși inculpata L.I., iar diferența de 500 RON a fost găsită
cu ocazia efectuării flagrantului în sertarul biroului folosit de inculpatul
C.R.C. Chiar dacă inculpata L.I. a afirmat că cei 500 RON au fost dați
inculpatei S.L. împreună cu niște acte medicale s-a apreciat că actele
înfăptuite de inculpata S.L. nu întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunii de luare de mită atâta vreme cât martora V.G. a arătat în mod
explicit că suma a fost pretinsă de inculpatul C.R.C., că această sumă a fost
de 1.500 RON, iar această sumă a fost înmânată inculpatului C.R.C., în două
tranșe, mai întâi, 2.000 RON, iar apoi 500 RON. Este adevărat, a menționat
instanța de apel, că inculpata S.L. a purtat unele discuții cu inculpata L.I.
și că a transportat acele acte medicale privind pe numitul V.V., dar nu există
nicio dovadă, în afara declarației martorei L.I., că suma de 500 RON a fost
pusă în acea mapă cu acte, sau chiar dacă a fost pusă în acea mapă, există un
dubiu că inculpata S.L. știa de acei bani, pe care nu și i-a însușit, aceștia
fiind găsiți, așa cum s-a dovedit prin procesul-verbal de constatare a
flagrantului, la inculpatul C.R.C.
În ceea ce privește
fapta inculpatei L.I. de complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de
mită, instanța de apel a constatat că această inculpată a depus în cursul
judecării apelului o declarație autentică prin care a arătat că recunoaște
faptele reținute în actul de sesizare și probele pe care se bazează acestea,
sens în care dorește să beneficieze de disp. art. 320
1
C. proc. pen.
Astfel, a menționat
instanța de apel că din declarațiile martorei V.G. și a inculpatei L.I. rezultă
că inculpata L.I. l-a întrebat pe inculpatul C.R.C. cât ar costa obținerea unui
certificat de handicap gradul I, iar după ce a aflat suma a fost cea care a
luat suma de 2.000 RON de la martora V.G. și a înmânat-o inculpatului
menționat, trecând prin acea „pățanie", cel puțin hazlie.
La individualizarea
pedepselor aplicate inculpatului C.R.C. s-au avut în vedere criteriile prev. de
art. 72 C. pen., privind gradul ridicat de pericol social al faptelor comise,
împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și de persoana
inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptelor, dar a avut o conduită
bună înainte de săvârșirea infracțiunilor, fiind cunoscut ca un membru marcant
al comunității din care provine, reținându-se în favoarea acestuia disp. art.
74 alin. (1) lit. a) C. pen. De asemenea, s-a apreciat că reeducarea
inculpatului C.R.C. poate avea loc și fără ca acesta să execute pedeapsa în
regim de detenție, acesta întrunind condițiile aplicarea disp. art. 81 C. pen.
privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În ceea ce privește
inculpatele Ș.L. și M. (C.) D. s-a apreciat că acestea se fac vinovate de
săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în formă continuată,
prev. de art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. La
individualizarea pedepselor aplicate celor două inculpate s-au avut în vedere
disp. art. 72 C. pen. relativ la gradul de pericol social al faptelor comise,
împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și de persoana fiecărei
inculpate, care nu au recunoscut comiterea faptelor. Având în vedere că acestea
sunt la primul conflict cu legea penală și au avut o bună comportare înainte de
comiterea acestor fapte au fost reținute în favoarea acestora circumstanța
atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen.
De asemenea, s-a
apreciat că reeducarea inculpatelor S.L. și M. (C.) D. poate avea loc fără ca
pedepsele să fie executate în regim de detenție, respectiv sunt întrunite
condițiile a