ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 677/2013

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 677/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursurilor de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 366 din 16 decembrie

2011, pronunțată de Tribunalul Harghita, secția penală, s-au dispus

următoarele:

- În baza art. 334 C.

proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au

fost trimiși în judecată inculpații C.R.C., Ș.L. și L.I. din infracțiunea

prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art.

254 alin. (1) C. pen.

1) În baza art. 254

alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.R.C. la pedeapsa de 3 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)

În baza art. 254

alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)

În baza art. 254

alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)

Conform art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 3

ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe doi ani.

În temeiul art. 86

1

alin. (2) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Potrivit art. 86 C.

pen. a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere și să respecte

obligațiile prevăzute de alin. (1), respectiv să se prezinte o dată la 3 luni,

la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, să anunțe în prealabil

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea

locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate

mijloacele lui de existență.

Sa atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 05

martie 2009 și până la 24 iulie 2009.

În conformitate cu

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat

inculpatul pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art.

256 C. pen.

2) În baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitată

inculpata Ș.L. pentru infracțiunea de luare de mită, prev. 254 alin. (1) C.

pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata

pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 C. pen.

3) În baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată

inculpata M. (C.) D. pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite,

prev. de art. 256 C. pen.

4) În baza art. 26

raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și

art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnată inculpata L.I. la pedeapsa de 1 an

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

În temeiul art. 81 C.

pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de

încercare de 3 ani.

S-a atras atenția

inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen. S-a dispus confiscarea în favoarea

statului de la inculpatul C.R.C. a sumei de 1.500 RON, rezultați din

infracțiunile comise.

S-a făcut aplicarea

art. 191 alin. (1) C. proc. pen. referitor la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a dispune în

acest sens, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 03 iulie 2009

s-a înregistrat la Tribunalul Harghita rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Gorj prin care au fost trimiși în judecată inculpații C.R.C. pentru

săvârșirea a 3 infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2)

pen., Ș.L. pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, prev. de art.

254 alin. (1) și (2) C. pen. și o infracțiune de primire de foloase necuvenite

prev. de art. 256 C. pen., L.I. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate

la luare de mită prev. de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen.

și C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite prev.

de art. 256 C. pen.

Potrivit actului de

sesizare a instanței, faptele au constat în următoarele: La nivelul organelor

de cercetare penală existau de mai multă vreme informații privitoare la

împrejurarea că anumiți funcționari din cadrul Comisiei de evaluare complexa a

persoanelor adulte cu handicap Gorj, obișnuiau să primească diferite sume de

bani de la pacienții care se prezentau pentru obținerea certificatului de

încadrare în grad de handicap, în scopul arătat de dispozițiile art. 254 alin.

(1) și (2) C. pen. În ideea celor menționate, în ziua de 4 martie 2009, la

sediul I.P.J. Gorj, s-a prezentat martora N.M. din Târgu Jiu, care a denunțat

împrejurări legate de pretinderea unor sume de bani de inculpatul C.R.C.,

președintele Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap

Gorj, - aceasta susținând că în luna iulie 2008, în urma unor investigații

medicale a fost diagnosticată cu leucemie granulocitară cronică, fapt pentru

care urma să fie inclusă într-un program social, respectiv să primească un

ajutor bănesc. Pentru a beneficia de acest program era necesară întocmirea unui

dosar și examinarea de către o comisie medicală.

La nivelul județului

Gorj, Comisia de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap

funcționează în subordinea Direcției de Asistență Socială și protecția

Copilului Gorj, desfășurându-și activitatea până în luna ianuarie 2009, în

clădirea Policlinicii Spitalului 700 Târgu Jiu, iar ulterior într-un imobil din

cadrul Spitalului Județean Pasarelă. Comisia a fost condusă până în ziua de 5 martie

2009 de inculpatul C.R.C., medic specialist, în calitate de președinte.

Pacienții care

solicitau comisiei încadrarea într-un grad de handicap urmau să parcurgă un

anumit circuit până la obținerea certificatului de handicap, respectiv:

- după ce dosarul era

înregistrat la secretariatul unității în registrul general de intrări - ieșiri,

persoanele se prezentau la Biroul de asistență socială unde dosarul era

analizat de martorii B.C. - psiholog, R.M.A.O. - asistent social specialist I.

Aici dosarul era analizat din punct de vedere social și administrativ,

respectiv ce statut social are persoana, ce venituri realizează, dacă este

angajată în muncă. În această etapă, pacientul putea fi amânat, cele două

funcționare transmițându-i ce acte urmează a fi depuse când constatau că

dosarul nu este complet. Dacă dosarul era complet, se întocmea un raport de

evaluare, obligatoriu în analiza cererii de stabilire și încadrarea persoanei

în grad de handicap.

În sfârșit, cea de a

treia etapă impunea prezența pacienților la Comisia medicală condusă de

inculpatul C.R.C. (în calitate de medic specialist) din care făceau parte și

inculpatele Ș.L. (inspector clasa I-a, grad profesional asistent) - conform

fișei postului secretarul comisiei, respectiv C.D. (inspector clasa I-a, grad

profesional asistent). Aici inculpatul C.R.C. analiza documentele medicale

depuse de solicitanți și dacă consideră că persoana respectivă se încadrează

într-un grad de handicap făcea propunere de încadrare către Comisia de evaluare

complexa (stabilea gradul de handicap și aviza prin semnătură și parafare) ce

se întrunea zilnic, de luni până vineri, în jurul orelor 12:00 pentru

stabilirea gradului de handicap, admiterea sau respingerea solicitării. Comisia

de evaluare, întrunită în plen pentru analiza propunerilor făcute de inculpat

la comisia medicală, era condusă de acesta în calitate de președinte, având ca

membrii martorii R.N. - medic specialist, B.C. - asistent social R.M.A.O. -

asistent social, M.C. - președinte al Asociației Surdo-Muților-Filiala Gorj și

inculpata Ș.L. în calitate de secretar.

Din declarațiile

martorilor R.N., B.C., M.C. și R.M.A.O. s-a reținut că întrunirea Comisiei de

evaluare în plen era formală, pentru că inculpatul, în calitatea avută -

președinte și principalul factor de decizie, stabilea de unul singur încadrarea

solicitantului în grad de handicap, după analiza dosarului la comisia medicală

spunându-i pacientului să se prezinte, în vederea ridicării certificatului de

handicap, fără a mai aștepta întrunirea comisiei. Certificatele de handicap

erau redactate, la cererea inculpatului, de inculpatele Ș.L. și C.D. care erau

prezente în permanență în cabinetul folosit de inculpatul C.R.C.

N.M. s-a prezentat în

fața comisiei medicale condusă de inculpatul C.R.C. care, după ce a analizat

dosarul a respins-o motivând că acesta nu este complet fără a preciza ce acte

medicale lipsesc, menționând că trebuie să revină după o săptămână. Aceasta s-a

prezentat în săptămâna următoare însă nu a mai reușit să intre la comisie, una

din funcționarele de aici susținând că în ziua respectivă nu se soluționează

cazuri noi cum era situația sa. Vineri 27 februarie 2009, martora s-a prezentat

din nou la comisie și conform celor auzite anterior, între actele dosarului,

într-un plic a așezat suma de 300 RON. A fost primită la comisia medicală de

inculpatul C.R.C. care după ce a analizat actele dosarului și plicul i-a spus

martorei să revină în ziua de 5 martie 2009, fără a spune dacă lipsește vreun

act medical sau care este motivarea pentru care nu primește un răspuns în ziua

în care se prezentase.

În ziua de 5 martie

2009, orele 10,00, martora N.M. însoțită de fiica sa - A.M.L. s-a prezentat la

comisia medicală, după ce în prealabil a înregistrat dosarul la secretariat sub

nr. 1555 din 5 martie 2009, așteptând să-i vină rândul pentru a fi analizat.

Însoțită de fiica sa,

martora a intrat în cabinet, aici aflându-se inculpatul și inculpatele C.D.,

respectiv, Ș.L., postându-se în apropierea biroului acestuia și înmânându-i

dosarul, cu actele medicale, apoi din buzunarul din interior al gecii pe care o

purta a scos un plic în care se află suma de 600 RON. Inculpatul l-a prins cu

mâna stângă așezându-l pe birou în partea dreaptă, fiind ușor de observat

bancnotele de 100 RON, deoarece capacul era introdus în interior sub acestea,

ulterior acoperindu-l pentru camuflare cu acte scoase din dosar. Între martoră

și inculpat s-a derulat o conversație al cărui conținut a fost în totalitate

înregistrat și filmat în baza autorizației emisă de Tribunalul Gorj, prin

Încheierea nr. 38 din 9 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 39/S/2009,

cuprinsul acesteia fiind redat în scris, în procesul-verbal încheiat la 6

martie 2009.

În cursul discuțiilor

dintre inculpat și martoră, primul și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva

favorabil cererea acesteia primind confirmarea că urmează să se prezinte în

cursul aceleiași zile pentru ridicarea certificatului de încadrare în gradul de

handicap II.

După ce martora și

fiica sa au părăsit cabinetul medical aici au pătruns membrii echipei ce a

participat la organizarea și constatarea flagrantului, însoțit de martorii

asistenți, ocazie cu care s-au constatat următoarele:

După declinarea

calității, în cabinet au fost identificate 3 persoane care constituiau comisia

medicală, respectiv inculpatul C.R.C. - președinte al Comisiei de evaluare care

ocupa unul din cele trei birouri dispuse în forma literei „L" (biroul din

fața ușii de acces), inculpatele C.D. și Ș.L. care ocupau birourile din partea

dreaptă a intrării.

La întrebarea

adresată de procuror inculpatului C.R.C. câți bani are în sertarul de la birou,

sertar care era deschis, acesta a menționat că are aproximativ suma de 400 RON,

spunând că-i aparțin.

S-a trecut la

identificarea conținutului sertarului și într-un plic de culoare albă, format mic,

a fost găsit suma de 600 RON, inculpatul susținând că-i aparțin.

Trecând la o analiză

atentă asupra plicului s-a constatat că acesta avea capacul introdus în

interior (cum fusese aranjat anterior de echipa ce a participat la organizarea

flagrantului) pentru a fi observate cele 6 bancnote de 100 RON înseriate.

Tot în sertarul de la

biroul inculpatului au fost găsite mai multe bancnote aruncate neregulat,

respectiv 2 bancnote de 100 RON, 8 bancnote de câte 50 RON 1 bancnotă de 10 RON

seria și 29 bancnote de câte 1 leu, ale căror serii au fost menționate în anexa

1 a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

De asemenea, tot în

sertarul biroului folosit de către inculpat a fost găsită o folie de plastic în

care se afla o cerere adresată președintelui Comisiei de evaluare complexă a

persoanelor adulte cu handicap Gorj de numitul V.V. din Tismana datată 5 martie

2009 însoțită de documente medicale și sociale, iar între acestea un plic de

culoare albă, format mic, sigilat, în interiorul căruia se afla suma de 500

RON, respectiv 2 bancnote de 200 RON și 1 bancnotă de 100 RON.

Cu ocazia

flagrantului organizat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare

complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, într-un fișete situat în partea

dreaptă a cabinetului folosit de inculpatul C.R.C. și de inculpatele Ș.L. și

C.D. au fost descoperite mai multe bunuri, respectiv:

- Cafea J a 250 gr

pachetul, culoare ambalaj verde - 6 pachete;

- Cafea J a 500 gr

pachetul, culoare ambalaj roșie - 1 pachet;

- Cafea J a 125 gr

pachetul, culoare ambalaj verde - 3 pachete;

- Cafea LW a 250 gr

pachetul, culoare ambalaj roșie - 1 pachet;

- Cafea DCE a 100 gr

pachetul, culoare ambalaj roșie ~2 pachete;

- Cafea A a 100 gr

cutia - 1 cutie;

- Ciocolată A a 100

gr - 4 bucăți;

- Ciocolată P a 90 gr

- 2 bucăți;

- Ciocolată N a 100

gr - 1 bucată;

- Ciocolată M a 300

gr - 1 bucată;

- Bomboane de

ciocolată K a 150 gr - 2 cutii;

- Bomboane de

ciocolată N a 140 gr - 1 cutie;

- Bomboane de

ciocolată M a 120 gr - 1 cutie;

- Bomboane de

ciocolată P a 250 gr - 1 cutie;

- Vin PVC, recipient

de 750 ml - sticlă;

- AF, 750 ml - 1

sticlă;

- 1 pachet țigări K.

bunuri menționate în Anexa 1 a

procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și care, în urma

cercetărilor efectuate, s-a constatat că provin de la diverși pacienți care se

prezentaseră în ultimele 2 săptămâni în vederea obținerii sau revizuirii

certificatului de handicap la membrii comisiei medicale, respectiv inculpatul

C.R.C., în calitate de președinte, inculpata C.D. inspector gradul I asistent

și inculpata Ș.L. - inspector gradul I asistent, dar având calitatea de

secretar.

Din declarațiile

martorilor R.N., R.M.A.O., B.C., și M.C., s-a reținut că aceste bunuri au fost

primite de cei trei membrii ai comisiei medicale, aceștia fiind singurii care

foloseau fișetul din cabinetul medical, că pacienții nu aveau tangență cu

ceilalți membrii ai comisiei de evaluare complexă în momentul în care aceasta

se întrunea în plen.

S-a menționat că, în

cursul urmăririi penale, inculpatul C.R.C. și inculpatele C.D., respectiv Ș.L.,

au recunoscut primirea acestor bunuri de la pacienți, menționând că le-au

considerat „mici atenții" și că au folosit din acestea.

Nu s-a putut stabili

cu certitudine ce bunuri au fost primite de fiecare din cei trei membrii ai

comisiei medicale întrucât activitatea acestora nu se desfășoară separat,

bunurile fiind date de pacienți în momentul în care veneau la comisia medicală

pentru a fi evaluați medical fiind folosite în comun.

Urmare a flagrantului

organizat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a

persoanelor adulte cu handicap Gorj, în sertarul biroului folosit de inculpatul

C.R.C. a fost găsită o folie din plastic transparentă, în care pe lângă mai

multe acte medicale pe numele V.V. din Tismana, însoțite de o cerere prin care

se solicita reevaluarea gradului II de handicap, datată 5 martie 2009 și

înregistrată sub nr. 1570 din 5 martie 2009 și un plic de culoare albă, format

mic, sigilat cu suma de 500 RON, în bancnote de 200 RON (2 bucăți), 1 bancnotă

de 100 RON, inculpatul susținând că nu cunoaște persoana respectivă și cum a

ajuns folia în sertarul biroului său.

În ziua de 5 martie

2009, în fața organelor de cercetare penală s-a prezentat V.G. din orașul

Tismana care s-a autodenunțat cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de

corupție, arătând că în cursul lunilor ianuarie - februarie 2009 a dat sume de

bani inculpatului C.R.C., prin intermediul inculpatei L.I. pentru reevaluarea

certificatului de handicap de care dispune cumnatul său V.V. din gradul II în

gradul I cu însoțitor. Fiind efectuate cercetări s-a reținut următoarea

situație de fapt:

Martora V.G. a

cunoscut-o pe inculpata L.I. infirmieră la Policlinica Spitalului 700 Târgu

Jiu, în cursul anului 2007 - constatând că aceasta este din aceeași localitate

cu tatăl său, respectiv comuna Padeș.

În discuțiile purtate

între cele două martora i-a spus că are un cumnat în vârstă de peste 50 ani,

bolnav psihic care beneficiază de certificat gradul II handicap, dar părinții

acestuia sunt bătrâni, nu-l mai pot supraveghea și ar dori să-i facă o

reevaluare privind obținerea gradului I cu însoțitor.

În aceste împrejurări

inculpata L.I. a afirmat că are cunoștințe în rândul membrilor comisiei de

evaluare, respectiv medicul C.R.C. și va discuta cu acesta pentru a fi ajutată

urmând a ține legătura.

În luna octombrie

2008, martora V.G. s-a prezentat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de

evaluare complexă ce funcționa la acea vreme în Policlinica Spitalului 700

Târgu Jiu, cu dosarul cumnatului său V.V.V., obținând tot gradul II

nerevizuibil.

În cursul lunii

ianuarie 2009, data nu a putu fi stabilită, din declarațiile inculpatei L.I.

reținându-se ca fiind în prima jumătate a lunii ianuarie martora V.G. a venit

la Târgu Jiu pentru a discuta cu inculpata legat de promisiunea făcută

anterior, în sensul obținerii gradului I de handicap cu însoțitor pentru

cumnatul său, mai ales că îi murise soacra și nu mai avea cine să-l

supravegheze.

În Policlinica Târgu

Jiu, martora s-a întâlnit cu inculpata L.I. și însoțită de aceasta a mers la

cabinetul medicului C.R.C., fiind prezentată de aceasta inculpatului, din

discuțiile purtate în sensul de a fi obținut pe viitor gradul I de handicap cu

însoțitor pentru cumnatul său, primind promisiunea că se va rezolva, dar costă.

La sugestia martorei,

inculpata L.I. l-a întrebat pe inculpat cât, iar acesta a spus că pentru gradul

I de handicap costă 2.000 RON.

După câteva zile de

la această discuție V.G. a revenit la Târgu Jiu, având asupra sa suma de 2.000

RON, pusă într-un plic R.

S-a întâlnit cu

inculpata L.I. în Policlinică unde aceasta își desfășoară activitatea zilnică,

i-a dat banii și actele medicale ale cumnatului său V.V. puse într-o folie

transparentă urmând să țină legătura.

Inculpata L.I. s-a

deplasat la biroul medicului C.R.C. unde i-a dat plicul retrăgându-se în baia

situată vis-a-vis unde efectua curățenia, după câteva momente inculpatul venind

și el reproșându-i că i-a făcut o farsă, că i-a dat plicul gol.

Din declarațiile

inculpatei coroborate cu declarațiile martorei V.G. s-a reținut că L.I. a

alergat în direcția în care plecase martora, găsind-o în apropierea

policlinicii lângă un magazin P, spunându-i ce s-a întâmplat, iar aceasta

privind în plasa unde avusese plicul a constatat că suma de 2.000 RON căzuse aici.

l-a dat banii, iar

inculpata i-a remis inculpatului C.R.C., în biroul comisiei medicale.

La sfârșitul lunii

februarie 2009 martora V.G. a venit la Târgu Jiu pentru a discuta legat de

dosarul medical al cumnatului său, s-a întâlnit din nou în policlinică cu

inculpata L.I., întrebând-o ce răspuns îi dă iar aceasta i-a transmis că

dosarul este la ea, că lipsește ancheta socială ce trebuie încheiată la

Primăria Tismana și să-i mai aducă suma de 500 RON, întrucât i-a fost

solicitată de inculpatul C.R.C. pentru obținerea gradului I cu însoțitor.

Martora a revenit în

orașul Tismana, a efectuat ancheta socială a doua zi, deplasându-se la Târgu

Jiu unde, i-a dat inculpatei L.I. la locul său de muncă suma de 500 RON și o

pasăre tăiată (o curcă - sugerându-i să o folosească pentru ea).

În baza discuțiilor

avute cu inculpatul C.R.C., una din acestea purtându-se pe scările Policlinicii

Târgu Jiu, spre sfârșitul lunii februarie 2009, când i-a atras atenția să

rezolve cazul V., mai ales că membrii comisiei se mutaseră în altă locație

respectiv Spitalul Passarelă Târgu Jiu, întrucât i-a dat bani, inculpata L.I. a

sunat-o în ziua de 4 martie 2009 pe inculpata Ș.L. secretara comisiei de

expertizare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj și una din

apropiatele inculpatului C.R.C., solicitându-i să vină la locul său de muncă,

să discute o problemă.

Aceasta a amânat-o

pentru moment spunând că se vor întâlni a doua zi la prima oră, respectiv 5

martie 2009. La orele 7:30 (5 martie 2009) inculpata Ș.L. s-a prezentat la Policlinica

Spitalului 700 Târgu Jiu, la locul de muncă al inculpatei L.I. și a primit de

la aceasta folia în care se aflau actele medicale pe numele V.V. precum și suma

de 500 RON, care nu erau puși într-un plic, bani pe care inculpata i-a numărat,

transmițând că se va ocupa personal de completarea cererii aferente,

înregistrarea acesteia, dosarul și banii urmând a ajunge la medicul C.R.C.

Inculpata Ș.L. a

completat cererea pe numele V.V. adresată președintelui Comisiei de evaluare a

persoanelor, datând-o 05 martie 2009 și semnând în numele acestuia, a

înregistrat-o sub nr. 1570 din 05 martie 2009 în registrul de intrări-ieșiri al

instituției respective a completat parțial raportul de evaluare complexă (nume,

prenume și localitatea solicitantului) după care a pus suma de 500 RON în 2

bancnote de 200 RON și 1 bancnotă de 100 RON între actele medicale din folie,

așezând-o pe biroul inculpatului C.R.C.

Nu s-a făcut dovada

că inculpata Ș.L. a primit de a inculpata L.I. suma de 1.000 RON, declarațiile

date de martora V.G. demonstrând că acestea au fost date în două tranșe,

respectiv 2.000 RON și 500 RON, niciodată 1.500 RON, respectiv 1.000 RON.

Conform înțelegerii

anterioare cu inculpata L.I. și martora V.G., inculpatul observând cererea

completată de inculpata Ș.L. și actele medicale pe numele V.V., a luat folia și

a pus-o în sertarul de la biroul propriu, fără a întreba ce-i cu actele

medicale respective.

În declarațiile date,

inculpatul C.R.C. a recunoscut că a găsit pe biroul său o folie transparentă în

care se afla cererea prin care se solicita reevaluarea deoarece boala s-a

agravat, însă, a considerat că acesta trebuia să se prezinte în altă zi la

comisie și neavând timp să studieze actele medicale a pus folia cu acte în

sertar.

A mai menționat

inculpatul că una din colegele de birou, fără a preciza dacă Ș.L. sau C.D. i-a

spus că ar fi dosarul unei persoane cu schizofrenie.

Toate aceste

împrejurări au demonstrat că inculpatul C.R.C. a pretins și primit suma de

2.500 RON de la martora V.G. în sensul de a elibera un act care intra în

atribuțiile sale de serviciu, motiv pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea

penală fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1)

și (2) C. pen.

Nici inculpata Ș.L.

nu a recunoscut că a primit de la inculpata L.I. folia în care se aflau actele

medicale ale numitului V.V. și suma de 500 RON, recunoscând însă că a fost

sunată de L.I. în ziua de 4 martie 2009 și au hotărât să se întâlnească în

dimineața zilei de 5 martie 2009 în Policlinica Târgu Jiu, pe considerentul că

îi solicitase anterior să-i facă rost de cloramină.

Inculpata L.I. a

declarat că în activitatea pe care o prestează în Policlinica Târgu Jiu nu a

mai lucrat de ani buni cu cloramină și nici nu a discutat niciodată cu Ș.L.

despre acest aspect, scopul pentru care aceasta a venit a fost să-i dea dosarul

și se va ocupa de celelalte acte anterioare prezentării la comisia medicală.

Prezența inculpatei

în Policlinica Târgu Jiu și primirea foliei în care se aflau actele medicale pe

numele V. a fost confirmată și de martorul I.L. care a transportat-o pe aceasta

pe aceasta cu autoturismul propriu observând că avea asupra sa geanta

personală, iar în mână o folie făcută sul în care se aflau mai multe acte.

Apărarea inculpatei,

în sensul că a completat cererea pe numele V. la solicitarea unei bătrâne

aflată pe holul instituției și că folia cu actele medicale a fost pusă pe

biroul inculpatului C.R.C. de un bărbat cu părul neîngrijit a fost înlăturată

prin actele materiale pe care le avusese le-a desfășurat, în sensul discuțiilor

pe care le avusese anterior cu inculpata L.I., respectiv completarea cererii,

datarea și semnarea în locul numitului V., înregistrarea acesteia în registrul de

intrări-ieșiri sub nr. 1570 din 5 martie 2009 și completarea referatului de

evaluare complexă.

Martora Ț.E.G.,

referent în cadrul comisie a menționat că inculpata Ș.L. a înregistrat cererea

între orele 09:00 - 10:00 și că existau situații repetate în care, atât Ș.L.,

cât și C.D., veneau și înregistrau cereri pe care le luau apoi la comisia

medicală unde-și desfășurau activitatea, ocolind celelalte etape obligatoriu a

fi parcurse până la comisia medicală.

Inculpata nu a putut

să explice de ce a semnat în locul numitului V.V. dacă nu ar fi existat o

înțelegere anterioară și nici alte semnalmente ale persoanelor care i-au

solicitat să înregistreze cererea sau au depus folia cu acte medicale pe biroul

inculpatului C.R.C., mulțumindu-se să declare că ajuta persoanele care se

prezentau la comisie să completeze cererile la solicitarea directorului adjunct

Ș.I.K. Fiind audiată aceasta a menționat că niciodată nu a dat o dispoziție

scrisă sau verbală funcționarelor de la comisia respectivă în acest sens.

În ziua de 9 martie

2009, N.S. din comuna Padeș, sat Orzești, județul Gorj s-a autodenunțat,

susținând în fața organelor de poliție că, la sfârșitul lunii februarie 2009,

prezentându-se la comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a

persoanelor adulte cu handicap Gorj a dat suma de 400 RON inculpatului C.R.C.,

președintele comisiei care refuzase să-i prelungească certificatul gradul II de

handicap pe care-l obținuse anterior. Efectuându-se cercetări s-a reținut

următoarea situație de fapt: Martorul N.S. a fost diagnosticat în urma unui

control efectuat în anul 2000 cu retinopatie diabetică, boală ce i-a conferit

dreptul să se înscrie într-un program de ajutor financiar din partea statului

pentru persoanele cu handicap.

În cursul lunii

februarie 2009, martorul s-a prezentat la Comisia de evaluare complexă a

persoanelor adulte cu handicap Gorj și, a obținut Certificatul 992 din 21

februarie 2009.

Întrucât boala i s-a

agravat fiind aproape lipsit de simțul văzului, în cursul lunii februarie 2009,

prin intermediul familiei a întocmit dosarul cu acte medicale și sociale,

urmând a-l prezenta comisie.

Pe considerentul că

actele de care dispunea erau suficiente pentru a convinge comisia de reevaluare

a certificatului, în ziua de 25 februarie 2009, martorul l-a trimis la Târgu

Jiu pe fiul său N.S.G. pentru a prezenta dosarul medical pentru revizuire.

Din declarația,

martorului N.S.G. s-a reținut că s-a deplasat la comisie, înregistrând cererea

la secretariat sub nr. 1257 din 25 februarie 2009 și așteptând apoi să fie

primit de comisia medicală condusă de inculpatul C.R.C., în vederea analizării

acesteia.

După ce a analizat

dosarul răsfoind actele medicale de mai multe ori, inculpatul pe un ton

superior, după ce i-a aruncat dosarul pe birou, i-a spus martorului că tatăl

său nu se mai încadra pentru a primi ajutor special și ar fi bine să se

pensioneze.

Făcând legătura cu ce

constatase anterior când aștepta pe hol intrarea la comisia medicală, martorul

observând când unei persoane i-au căzut bani din dosarul pe care-l avea asupra

sa și față de comportamentul inculpatului care-i respinsese cererea, deși

actele medicale dovedeau fără reținere că tatăl său întrunește condițiile

pentru a primi un ajutor social și-a dat seama că dacă nu se dau bani nu va

rezolva problema prelungirii certificatului.

Aceste aspecte au

fost prezentate la locuința tatălui său, acesta hotărând ca împreună a doua zi

să revină la comisie.

În ziua de 26

februarie 2009, N.S. și fiul său s-au deplasat la Târgu Jiu la Comisia de

evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, primul așteptând la

rând intrarea la comisia medicală.

Fiind ultima zi când

putea să se adreseze comisiei și, pornind de la ideea că putea fi respins

existând pericolul pierderii ajutorului social, martorul a așezat între actele

medicale ale dosarului ce urma să-l prezinte inculpatului suma de 400 RON, în

bancnote de câte 100 RON.

La intrarea în

cabinetul inculpatului, în care se mai aflau inculpatele C.D. și Ș.L., acesta a

analizat actele, iar în momentul în care a observat banii i-a luat din dosar,

prinși între două coli de hârtie și ia așezat în sertarul biroului, după care a

dat dosarul uneia dintre cele două învinuite, pentru redactarea certificatului

spunându-i martorului să se prezinte în jurul orelor 12:30 pentru ridicarea

certificatului.

Cu privire la aceste

aspecte, inculpatul a menționat că nu cunoștea nimic, că nu a primit sume de

bani și nu știe ce avea în vedere martorul când a declarat aceste aspecte.

Examinând actele și

lucrările dosarului, prima instanță a stabilit următoarele:

Cauza a fost

strămutată la Tribunalul Harghita prin Încheierea nr. 1264 din data de 23 iunie

2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin încheiere au fost

menținute actele îndeplinite de Tribunalul Gorj.

Inculpatul C.R.C. a

condus, până la data de 05 martie 2009 în calitate de președinte Comisia de

evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap în subordinea Direcției de

Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Gorj.

S-a arătat că, în această calitate, nu exercita atribuții de control, neavând

calitatea de funcționar public cu atribuții de control, aspect dovedit prin

fișa postului, Adresa nr. 8275 din 01 septembrie 2009, H.G. României nr.

430/2008, Legea nr. 448/2006 coroborate cu disp. art. 13 alin. (1) lit. b) din

O.U.G. nr. 43/2002.

Văzând aceste

dispoziții legale, instanța de fond, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus

schimbarea juridică a infracțiunilor de luare de mită, respectiv de

complicitate la luare de mită din fapta prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C.

pen. în cea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen.

S-a mai reținut că la

data de 5 martie 2009 în urma denunțului făcut de martora N.M. a fost organizat

un flagrant la comisia condusă de inculpat. Cu această ocazie, martora (fiind

respinsă înainte) însoțită de fiica sa a intrat în cabinet cu dosarul medical

înregistrat și a înmânat dosarul cu acte medicale și un plic cu suma de 600

RON. Primind dosarul, inculpatul și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva

favorabil cererea, urmând ca martora să se prezinte în aceeași zi pentru

ridicarea certificatului de încadrare în gradul de handicap II. După ce martora

și fiica sa au părăsit cabinetul medical au pătruns membrii echipei ce a

participat la organizarea și constatarea flagrantului.

În cabinetul medical

pe lângă inculpat s-au mai aflat inculpatele Ș.L. și C.D. În sertarul deschis

de la biroul inculpatului s-a găsit într-un plic alb suma de 600 RON,

inculpatul susținând că îi aparțin. Bancnotele din plic erau aceleași cu cele 6

bancnote de 100 RON înserate anterior. Tot în sertarul biroului folosit de

către inculpat s-au găsit mai multe bancnote aruncate neregulat și o folie de

plastic în care se afla o cerere adresată președintelui comisiei de către V.V.

datată 05 martie 2009 însoțită de documente medicale și sociale și un plic de

culoare albă, sigilat, în care se afla suma de 500 RON.

În data de 5 martie

2009 martora V.G. s-a autodenunțat, arătând că în cursul lunilor ianuarie -

februarie 2009 a dat sume de bani inculpatului prin intermediul inculpatei L.I.

pentru reevaluarea certificatului de handicap de care dispunea cumnatul său

V.V. din gradul II în gradul I cu însoțitor.

Prin declarația dată

în fața instanței martora V.G. s-a arătat că a fost dusă la inculpat de

inculpata L.I. pentru a rezolva situația cumnatului pentru a fi trecut în

gradul de handicap I. Inculpatul i-a spus că o să o coste și se rezolvă, iar

inculpata i-a spus că o să o coste 2.500 RON.

Prima dată i-a

înmânat inculpatei suma de 2.000 RON, iar după câteva zile s-a întors cu

ancheta socială și 500 RON.

Martorul N.S.G. a

arătat că știa că tatăl său a dat 400 RON inculpatului pentru a fi încadrat în

gradul de handicap I.

Instanța de fond a

mai reținut că inculpatul C.R.C. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor

pentru care a fost trimis în judecată. Inculpatele Ș.L. și C.D. nu au

recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimise în judecată.

Inculpata L.I. a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că a înmânat

plicul cu banii aduși de V.G., dar nu a fost prezentă la discuția între

inculpat și martoră.

Cu privire la faptele

imputate inculpatului C.R.C. instanța de fond a reținut următoarele:

Cele trei infracțiuni

de luare de mită au fost dovedite prin procesul-verbal încheiat cu ocazia

organizării flagrantului, declarațiile martorilor N.M., A.M.L., V.G., N.S. și

Martorii au declarat

că au dat inculpatului diferite sume de bani pentru a obține certificate de

încadrare în diferite grade de handicap. Banii oferiți de N.M. și V.V. au fost

găsiți în biroul inculpatului la efectuarea flagrantului. Martora V. a apelat

la inculpata L.I. care lucra ca femeie de serviciu la policlinică să

intermedieze darea mitei pentru inculpat. S-a reținut că probatoriul

administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței este

legal și a dovedit vinovăția inculpatului.

Cu privire la

infracțiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen.,

reținută în sarcina inculpatului C.R.C. și M. (C.) D. și Ș.L. instanța de fond

a stabilit că, cu ocazia flagrantului, în dulapul cabinetului medical au fost

găsite mai multe bunuri. Cele două inculpate își desfășurau activitatea în

calitate de inspector de specialitate, respectiv de secretară în comisia

condusă de inculpat. S-a considerat că nu există nicio dovadă a provenienței

bunurilor găsite în cabinet, că nu s-a dovedit cu ce scop au fost date și de

cine și cui i-au fost date, astfel că simpla înșirare a acestor bunuri - de

mică valoare de altfel (ciocolată, cafea, etc.) - fără alte probe, nu au putut

conduce instanța de fond la concluzia că inculpații au săvârșit această

infracțiune. În consecință, instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite,

prev. de art. 256 C. pen.

De asemenea, instanța

de fond a mai reținut că inculpata Ș.L. a fost trimisă în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită. S-a arătat că acuzația adusă acestei

inculpate prin declarația inculpatei L.I. nu a putut constitui o probă în dovedirea

vinovăției acesteia, fiind fără dubiu că plicul care se afla în dosarul V. era

pentru inculpatul C.R.C. În opinia instanței de fond, împrejurarea că mai mulți

martori au văzut-o pe inculpată completând cereri pentru persoane în vârstă și

ducând dosare nu constituie infracțiunea de luare de mită. Astfel, nu s-a putut

reține că inculpata a săvârșit infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254

alin. (1) C. pen.

În consecință, față

de cele de mai sus instanța de fond a reținut că s-a dovedit săvârșirea a trei

infracțiuni de luare de mită de inculpatul C.R.C. și a unei infracțiuni de

complicitate la luare de mită de inculpata L.I.

La individualizarea

pedepsei pentru inculpatul C.R.C. instanța de fond a reținut că acesta este la

primul conflict cu legea penală și, după cum rezultă și din declarațiile

martorilor audiați de instanță, era cunoscut ca un om cu reputație bună în

societate. De asemenea, s-a reținut că inculpata L.I. a avut o atitudine

sinceră, era la primul conflict cu legea penală.

Împotriva sentinței

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, precum și

inculpații C.R.C. și L.I.

Parchetul de pe lângă

Tribunalul Harghita a solicitat condamnarea inculpaților C.R.C., S.L. și M.

(C.) D. pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase recurente,

confiscarea specială a sumei de bani obținută din valorificarea bunurilor care

au făcut obiectul ordonanței de instituire a sechestrului asigurător,

condamnarea inculpatei S.L. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită,

majorarea pedepselor aplicate inculpaților C.R.C. și L.I. și stabilirea

termenului de încercare pentru inculpatul C.R.C. conform art. 86

2

C.

pen.

Inculpatul C.R.C. a

solicitat achitarea sa pentru toate acuzațiile aduse motivat de faptul că nu

sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită. în

subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor și aplicarea art. 81 C. pen.

Inculpata L.I., în

apel, a solicitat aplicarea disp. art. 320

1

reducerea pedepsei, respectiv aplicarea art. 18

1

Prin Decizia penală

nr. 49 A din 08 iunie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală, a dispus

următoarele:

A admis apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și de către inculpații

C.R.C. și L.I. împotriva Sentinței penale nr. 366 din 16 decembrie 2011 a

Tribunalului Harghita, a desființat, în parte sentința atacată și, în

rejudecare:

În baza art. 334 C.

proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina

inculpatului C.R.C. din trei infracțiuni de luare de mită prev. de art. 254

alin. (1) C. pen. într-o singură infracțiune de luare de mită în formă

continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

În baza art. 334 C.

proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina

inculpaților C.R.C., Ș.L. și M. (fostă C.) D. din infracțiunea de primire de

foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen., în aceeași infracțiune, dar

în formă continuată, prev. de art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

1) În baza art. 254

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74

lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1

an și 6 luni închisoare, fără aplicarea pedepsei complementare.

În baza art. 256 C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și

art. 76 lit. e) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în

formă continuată.

În baza art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite și a aplicat

pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul C.R.C. să execute pedeapsa de 1 an

și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C.

proc. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei

principale.

În baza art. 81 C.

pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

inculpatului C.R.C. pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni

stabilit potrivit art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere

inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării

beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

2) În baza art. 256

art. 76 lit. e) C. pen. a condamnat pe inculpata Ș.L. la pedeapsa de 5 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în

formă continuată.

În baza art. 71 C.

proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C.

pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

inculpatei Ș.L. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5 luni stabilit

potrivit art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere

inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării

beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

3) În baza art. 256

art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnată inculpata M. (fostă C.) D. la

pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de

foloase necuvenite în formă continuată. În baza art. 71 C. proc. pen. s-a

interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C.

pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

inculpatei M. (fostă C.) D. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5

luni stabilit potrivit art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere

inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării

beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

4) În baza art. 26 C.

pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C.

pen. a fost condamnată inculpata L.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 71 C.

proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei

principale.

În baza art. 81 C. pen.

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei

L.I. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni stabilit potrivit

art. 82 C. pen.

S-a pus în vedere

inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării

beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 118

alin. (1) lit. e) și alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la

fiecare dintre inculpații C.R.C., Ș.L. și M. (fostă C.) D. sumei de câte de

Au fost obligate

inculpatele Ș.L. și M. (fostă C.) D. la plata sumei de câte de 250 RON fiecare,

cu titlu de cheltuieli judiciare.

Au fost menținute

celelalte dispoziții din hotărârea atacată. Pentru a dispune în acest sens,

instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Inculpatul C.R.C., în

calitate de președinte al comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu

handicap Gorj, a pretins și primite de la numiții N.M., V.H. și N.S.G. diferite

sume de bani pentru a le elibera certificate de încadrare în diferite grade de

handicap. Astfel, în urma denunțului făcut de martora N.M. s-a organizat un

flagrant la comisia condusă de inculpat ocazie cu care martora i-a înmânat

inculpatului, pe lângă actele medicale, și un plic care conținea suma de 600

RON, bani care au fost găsiți asupra inculpatului sens în care s-a încheiat un

proces-verbal de constatare a flagrantului.

Cu aceeași ocazie a

mai fost găsită, în biroul inculpatului, și suma de 500 RON, sumă remisă cu

același scop inculpatului de către V.G. pentru rezolvarea favorabilă a cererii

de obținere a certificatului de handicap privind pe V.V. În legătură cu aceiași

persoană martora V.G. s-a autodenunțat și a arătat că a mai înmânat

inculpatului, prin intermediul inculpatei L.I., care confirmă susținerile

martorei, suma de 2.000 RON.

în aceeași perioadă

de timp, martorul N.S.G. a arătat că tatăl său La dat inculpatului C.R.C. suma

de 400 RON pentru obținerea unui certificat de handicap gradul I.

Dat fiind faptul că

inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea

aceleiași rezoluții infracționale, faptele de pretindere a unor diferite sume

de bani pentru a elibera certificate de handicap aceste fapte întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv în formă

continuată. Așa cum corect s-a reținut de prima instanță, faptele de luare de

mită săvârșite de inculpatul C.R.C. sunt dovedite cu procesul-verbal încheiat

cu ocazia organizării flagrantului și declarațiile martorilor N.M., A.M.L.,

V.G., N.S., N.S.G. și inculpata L.I. care, în fața instanței de apel, a uzat de

disp. art. 320

1

comise și probele pe care se bazează acestea.

Cu ocazia organizării

flagrantului menționat mai sus, într-un fișet aflat în cabinetul unde își

desfășurau activitatea inculpații C.R.C., S.L. și M. (fostă C.) D. au fost

găsite mai multe bunuri precum cafea, ciocolată, bomboane, vin, lichior și

țigări. Din cercetările efectuate, respectiv declarațiile martorilor R.N.,

R.M.A.O., B.C. și M.C., precum și din însăși declarațiile inculpaților

menționați, rezultă că cei trei inculpați au primit aceste bunuri de la diverși

pacienți, de-a lungul timpului, bunuri pe care le considerau „mici

atenții", bunuri pe care le și foloseau. Din cercetările efectuate

rezultă, așadar, că aceste bunuri erau date celor trei inculpați menționați

care alcătuiau membrii comisiei de evaluare, bunuri care de altfel erau

folosite de inculpații C.R.C., S.L. și M. (fostă C.) D. în interes propriu.

Or, în opinia

instanței de apel, fapta celor trei inculpați de a primi diverse bunuri -

cafea, ciocolată, băuturi, țigări, etc. -, în mod direct de la solicitanții

certificatului de handicap, acte ce intră în virtutea atribuțiilor de serviciu

și care erau obligați să le efectueze, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prev. de art. 256 C. pen. Cum aceste fapte au fost săvârșite la

diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale, instanța de control judiciar a făcut aplicarea art. 334 C. proc.

pen. în sensul că a schimbat încadrarea juridică în cea prev. de art. 256 C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.,

În opinia instanței

de apel, cu referire la acuzația adusă inculpatei S.L. de luare de mită,

hotărârea de achitare a primei instanțe este legală și temeinică. Astfel,

inculpata L.I. a arătat, de la bun început, că suma de "2.500 RON a fost

pretinsă de inculpatul C.R.C. pentru a rezolva cazul V., iar acești bani au

ajuns la acest inculpat. Astfel, prima tranșă de 2.000 RON a fost înmânată

inculpatului C.R.C. de însăși inculpata L.I., iar diferența de 500 RON a fost găsită

cu ocazia efectuării flagrantului în sertarul biroului folosit de inculpatul

C.R.C. Chiar dacă inculpata L.I. a afirmat că cei 500 RON au fost dați

inculpatei S.L. împreună cu niște acte medicale s-a apreciat că actele

înfăptuite de inculpata S.L. nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de luare de mită atâta vreme cât martora V.G. a arătat în mod

explicit că suma a fost pretinsă de inculpatul C.R.C., că această sumă a fost

de 1.500 RON, iar această sumă a fost înmânată inculpatului C.R.C., în două

tranșe, mai întâi, 2.000 RON, iar apoi 500 RON. Este adevărat, a menționat

instanța de apel, că inculpata S.L. a purtat unele discuții cu inculpata L.I.

și că a transportat acele acte medicale privind pe numitul V.V., dar nu există

nicio dovadă, în afara declarației martorei L.I., că suma de 500 RON a fost

pusă în acea mapă cu acte, sau chiar dacă a fost pusă în acea mapă, există un

dubiu că inculpata S.L. știa de acei bani, pe care nu și i-a însușit, aceștia

fiind găsiți, așa cum s-a dovedit prin procesul-verbal de constatare a

flagrantului, la inculpatul C.R.C.

În ceea ce privește

fapta inculpatei L.I. de complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de

mită, instanța de apel a constatat că această inculpată a depus în cursul

judecării apelului o declarație autentică prin care a arătat că recunoaște

faptele reținute în actul de sesizare și probele pe care se bazează acestea,

sens în care dorește să beneficieze de disp. art. 320

1

Astfel, a menționat

instanța de apel că din declarațiile martorei V.G. și a inculpatei L.I. rezultă

că inculpata L.I. l-a întrebat pe inculpatul C.R.C. cât ar costa obținerea unui

certificat de handicap gradul I, iar după ce a aflat suma a fost cea care a

luat suma de 2.000 RON de la martora V.G. și a înmânat-o inculpatului

menționat, trecând prin acea „pățanie", cel puțin hazlie.

La individualizarea

pedepselor aplicate inculpatului C.R.C. s-au avut în vedere criteriile prev. de

art. 72 C. pen., privind gradul ridicat de pericol social al faptelor comise,

împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și de persoana

inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptelor, dar a avut o conduită

bună înainte de săvârșirea infracțiunilor, fiind cunoscut ca un membru marcant

al comunității din care provine, reținându-se în favoarea acestuia disp. art.

74 alin. (1) lit. a) C. pen. De asemenea, s-a apreciat că reeducarea

inculpatului C.R.C. poate avea loc și fără ca acesta să execute pedeapsa în

regim de detenție, acesta întrunind condițiile aplicarea disp. art. 81 C. pen.

privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În ceea ce privește

inculpatele Ș.L. și M. (C.) D. s-a apreciat că acestea se fac vinovate de

săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în formă continuată,

prev. de art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. La

individualizarea pedepselor aplicate celor două inculpate s-au avut în vedere

disp. art. 72 C. pen. relativ la gradul de pericol social al faptelor comise,

împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și de persoana fiecărei

inculpate, care nu au recunoscut comiterea faptelor. Având în vedere că acestea

sunt la primul conflict cu legea penală și au avut o bună comportare înainte de

comiterea acestor fapte au fost reținute în favoarea acestora circumstanța

atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen.

De asemenea, s-a

apreciat că reeducarea inculpatelor S.L. și M. (C.) D. poate avea loc fără ca

pedepsele să fie executate în regim de detenție, respectiv sunt întrunite

condițiile a

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3383/2012
at la art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului R.C.I., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, la p
ÎCCJ 2019-06-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală
C. pen., a fost condamnat inc. C., la 2 pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și i s-au interzis pe o durată de câte 2 ani, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit.
ÎCCJ 2004-03-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1306/2004
de luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod; - M.L.A., M.O., M.C., M.I., M.M., M.H., M.L., R.C., B.C., M.X., M.G. și M.Y., pentru infracțiunea de dare de mit
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1669/2012
desființat, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând: În temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică, cu privire la ambii inculpați, din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1), (2) C. pen. raportat
ÎCCJ 2018-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra recursului în casație de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 82 din 07 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 254 alin. (1) C. pen. 1969 cu apl
Sursă