ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 677/2013

Deliberând asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 366 din 16 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Harghita, secția penală, s-au dispus următoarele: - În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații C.R.C., Ș.L. și L.I. din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. 1) În baza art. 254 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.R.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe doi ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe doi ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În baza art. 254 alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe doi ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe doi ani. În temeiul art. 86 1 alin. (2) C. pen.

s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Potrivit art. 86 C. pen. a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere și să respecte obligațiile prevăzute de alin. (1), respectiv să se prezinte o dată la 3 luni, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Sa atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 05 martie 2009 și până la 24 iulie 2009. În conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen. a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen. 2) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitată inculpata Ș.L. pentru infracțiunea de luare de mită, prev. 254 alin. (1) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 C. pen. 3) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata M. (C.) D. pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 C. pen. 4) În baza art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen.

a fost condamnată inculpata L.I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită. În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani. S-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen. S-a dispus confiscarea în favoarea statului de la inculpatul C.R.C. a sumei de 1.500 RON, rezultați din infracțiunile comise. S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C. proc. pen. referitor la plata cheltuielilor judiciare. Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 03 iulie 2009 s-a înregistrat la Tribunalul Harghita rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj prin care au fost trimiși în judecată inculpații C.R.C.

pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. și o infracțiune de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen., Ș.L. pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. și o infracțiune de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen., L.I. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită prev. de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. și C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen.

Potrivit actului de sesizare a instanței, faptele au constat în următoarele: La nivelul organelor de cercetare penală existau de mai multă vreme informații privitoare la împrejurarea că anumiți funcționari din cadrul Comisiei de evaluare complexa a persoanelor adulte cu handicap Gorj, obișnuiau să primească diferite sume de bani de la pacienții care se prezentau pentru obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, în scopul arătat de dispozițiile art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. În ideea celor menționate, în ziua de 4 martie 2009, la sediul I.P.J. Gorj, s-a prezentat martora N.M.

din Târgu Jiu, care a denunțat împrejurări legate de pretinderea unor sume de bani de inculpatul C.R.C., președintele Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, - aceasta susținând că în luna iulie 2008, în urma unor investigații medicale a fost diagnosticată cu leucemie granulocitară cronică, fapt pentru care urma să fie inclusă într-un program social, respectiv să primească un ajutor bănesc. Pentru a beneficia de acest program era necesară întocmirea unui dosar și examinarea de către o comisie medicală. La nivelul județului Gorj, Comisia de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap funcționează în subordinea Direcției de Asistență Socială și protecția Copilului Gorj, desfășurându-și activitatea până în luna ianuarie 2009, în clădirea Policlinicii Spitalului 700 Târgu Jiu, iar ulterior într-un imobil din cadrul Spitalului Județean Pasarelă.

Comisia a fost condusă până în ziua de 5 martie 2009 de inculpatul C.R.C., medic specialist, în calitate de președinte. Pacienții care solicitau comisiei încadrarea într-un grad de handicap urmau să parcurgă un anumit circuit până la obținerea certificatului de handicap, respectiv: - după ce dosarul era înregistrat la secretariatul unității în registrul general de intrări - ieșiri, persoanele se prezentau la Biroul de asistență socială unde dosarul era analizat de martorii B.C. - psiholog, R.M.A.O. - asistent social specialist I. Aici dosarul era analizat din punct de vedere social și administrativ, respectiv ce statut social are persoana, ce venituri realizează, dacă este angajată în muncă.

În această etapă, pacientul putea fi amânat, cele două funcționare transmițându-i ce acte urmează a fi depuse când constatau că dosarul nu este complet. Dacă dosarul era complet, se întocmea un raport de evaluare, obligatoriu în analiza cererii de stabilire și încadrarea persoanei în grad de handicap. În sfârșit, cea de a treia etapă impunea prezența pacienților la Comisia medicală condusă de inculpatul C.R.C. (în calitate de medic specialist) din care făceau parte și inculpatele Ș.L. (inspector clasa I-a, grad profesional asistent) - conform fișei postului secretarul comisiei, respectiv C.D. (inspector clasa I-a, grad profesional asistent). Aici inculpatul C.R.C.

analiza documentele medicale depuse de solicitanți și dacă consideră că persoana respectivă se încadrează într-un grad de handicap făcea propunere de încadrare către Comisia de evaluare complexa (stabilea gradul de handicap și aviza prin semnătură și parafare) ce se întrunea zilnic, de luni până vineri, în jurul orelor 12:00 pentru stabilirea gradului de handicap, admiterea sau respingerea solicitării. Comisia de evaluare, întrunită în plen pentru analiza propunerilor făcute de inculpat la comisia medicală, era condusă de acesta în calitate de președinte, având ca membrii martorii R.N. - medic specialist, B.C. - asistent social R.M.A.O. - asistent social, M.C. - președinte al Asociației Surdo-Muților-Filiala Gorj și inculpata Ș.L.

în calitate de secretar. Din declarațiile martorilor R.N., B.C., M.C. și R.M.A.O. s-a reținut că întrunirea Comisiei de evaluare în plen era formală, pentru că inculpatul, în calitatea avută - președinte și principalul factor de decizie, stabilea de unul singur încadrarea solicitantului în grad de handicap, după analiza dosarului la comisia medicală spunându-i pacientului să se prezinte, în vederea ridicării certificatului de handicap, fără a mai aștepta întrunirea comisiei. Certificatele de handicap erau redactate, la cererea inculpatului, de inculpatele Ș.L. și C.D. care erau prezente în permanență în cabinetul folosit de inculpatul C.R.C. N.M. s-a prezentat în fața comisiei medicale condusă de inculpatul C.R.C.

care, după ce a analizat dosarul a respins-o motivând că acesta nu este complet fără a preciza ce acte medicale lipsesc, menționând că trebuie să revină după o săptămână. Aceasta s-a prezentat în săptămâna următoare însă nu a mai reușit să intre la comisie, una din funcționarele de aici susținând că în ziua respectivă nu se soluționează cazuri noi cum era situația sa. Vineri 27 februarie 2009, martora s-a prezentat din nou la comisie și conform celor auzite anterior, între actele dosarului, într-un plic a așezat suma de 300 RON. A fost primită la comisia medicală de inculpatul C.R.C. care după ce a analizat actele dosarului și plicul i-a spus martorei să revină în ziua de 5 martie 2009, fără a spune dacă lipsește vreun act medical sau care este motivarea pentru care nu primește un răspuns în ziua în care se prezentase.

În ziua de 5 martie 2009, orele 10,00, martora N.M. însoțită de fiica sa - A.M.L. s-a prezentat la comisia medicală, după ce în prealabil a înregistrat dosarul la secretariat sub nr. 1555 din 5 martie 2009, așteptând să-i vină rândul pentru a fi analizat. Însoțită de fiica sa, martora a intrat în cabinet, aici aflându-se inculpatul și inculpatele C.D., respectiv, Ș.L., postându-se în apropierea biroului acestuia și înmânându-i dosarul, cu actele medicale, apoi din buzunarul din interior al gecii pe care o purta a scos un plic în care se află suma de 600 RON. Inculpatul l-a prins cu mâna stângă așezându-l pe birou în partea dreaptă, fiind ușor de observat bancnotele de 100 RON, deoarece capacul era introdus în interior sub acestea, ulterior acoperindu-l pentru camuflare cu acte scoase din dosar.

Între martoră și inculpat s-a derulat o conversație al cărui conținut a fost în totalitate înregistrat și filmat în baza autorizației emisă de Tribunalul Gorj, prin Încheierea nr. 38 din 9 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 39/S/2009, cuprinsul acesteia fiind redat în scris, în procesul-verbal încheiat la 6 martie 2009. În cursul discuțiilor dintre inculpat și martoră, primul și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva favorabil cererea acesteia primind confirmarea că urmează să se prezinte în cursul aceleiași zile pentru ridicarea certificatului de încadrare în gradul de handicap II. După ce martora și fiica sa au părăsit cabinetul medical aici au pătruns membrii echipei ce a participat la organizarea și constatarea flagrantului, însoțit de martorii asistenți, ocazie cu care s-au constatat următoarele: După declinarea calității, în cabinet au fost identificate 3 persoane care constituiau comisia medicală, respectiv inculpatul C.R.C.

- președinte al Comisiei de evaluare care ocupa unul din cele trei birouri dispuse în forma literei „L" (biroul din fața ușii de acces), inculpatele C.D. și Ș.L. care ocupau birourile din partea dreaptă a intrării. La întrebarea adresată de procuror inculpatului C.R.C. câți bani are în sertarul de la birou, sertar care era deschis, acesta a menționat că are aproximativ suma de 400 RON, spunând că-i aparțin. S-a trecut la identificarea conținutului sertarului și într-un plic de culoare albă, format mic, a fost găsit suma de 600 RON, inculpatul susținând că-i aparțin. Trecând la o analiză atentă asupra plicului s-a constatat că acesta avea capacul introdus în interior (cum fusese aranjat anterior de echipa ce a participat la organizarea flagrantului) pentru a fi observate cele 6 bancnote de 100 RON înseriate.

Tot în sertarul de la biroul inculpatului au fost găsite mai multe bancnote aruncate neregulat, respectiv 2 bancnote de 100 RON, 8 bancnote de câte 50 RON 1 bancnotă de 10 RON seria și 29 bancnote de câte 1 leu, ale căror serii au fost menționate în anexa 1 a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. De asemenea, tot în sertarul biroului folosit de către inculpat a fost găsită o folie de plastic în care se afla o cerere adresată președintelui Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj de numitul V.V. din Tismana datată 5 martie 2009 însoțită de documente medicale și sociale, iar între acestea un plic de culoare albă, format mic, sigilat, în interiorul căruia se afla suma de 500 RON, respectiv 2 bancnote de 200 RON și 1 bancnotă de 100 RON.

Cu ocazia flagrantului organizat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, într-un fișete situat în partea dreaptă a cabinetului folosit de inculpatul C.R.C. și de inculpatele Ș.L. și C.D.

au fost descoperite mai multe bunuri, respectiv: - Cafea J a 250 gr pachetul, culoare ambalaj verde - 6 pachete; - Cafea J a 500 gr pachetul, culoare ambalaj roșie - 1 pachet; - Cafea J a 125 gr pachetul, culoare ambalaj verde - 3 pachete; - Cafea LW a 250 gr pachetul, culoare ambalaj roșie - 1 pachet; - Cafea DCE a 100 gr pachetul, culoare ambalaj roșie ~2 pachete; - Cafea A a 100 gr cutia - 1 cutie; - Ciocolată A a 100 gr - 4 bucăți; - Ciocolată P a 90 gr - 2 bucăți; - Ciocolată N a 100 gr - 1 bucată; - Ciocolată M a 300 gr - 1 bucată; - Bomboane de ciocolată K a 150 gr - 2 cutii; - Bomboane de ciocolată N a 140 gr - 1 cutie; - Bomboane de ciocolată M a 120 gr - 1 cutie; - Bomboane de ciocolată P a 250 gr - 1 cutie; - Vin PVC, recipient de 750 ml - sticlă; - AF, 750 ml - 1 sticlă; - 1 pachet țigări K. bunuri menționate în Anexa 1 a procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și care, în urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că provin de la diverși pacienți care se prezentaseră în ultimele 2 săptămâni în vederea obținerii sau revizuirii certificatului de handicap la membrii comisiei medicale, respectiv inculpatul C.R.C., în calitate de președinte, inculpata C.D.

inspector gradul I asistent și inculpata Ș.L. - inspector gradul I asistent, dar având calitatea de secretar. Din declarațiile martorilor R.N., R.M.A.O., B.C., și M.C., s-a reținut că aceste bunuri au fost primite de cei trei membrii ai comisiei medicale, aceștia fiind singurii care foloseau fișetul din cabinetul medical, că pacienții nu aveau tangență cu ceilalți membrii ai comisiei de evaluare complexă în momentul în care aceasta se întrunea în plen. S-a menționat că, în cursul urmăririi penale, inculpatul C.R.C. și inculpatele C.D., respectiv Ș.L., au recunoscut primirea acestor bunuri de la pacienți, menționând că le-au considerat „mici atenții" și că au folosit din acestea.

Nu s-a putut stabili cu certitudine ce bunuri au fost primite de fiecare din cei trei membrii ai comisiei medicale întrucât activitatea acestora nu se desfășoară separat, bunurile fiind date de pacienți în momentul în care veneau la comisia medicală pentru a fi evaluați medical fiind folosite în comun. Urmare a flagrantului organizat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, în sertarul biroului folosit de inculpatul C.R.C. a fost găsită o folie din plastic transparentă, în care pe lângă mai multe acte medicale pe numele V.V. din Tismana, însoțite de o cerere prin care se solicita reevaluarea gradului II de handicap, datată 5 martie 2009 și înregistrată sub nr. 1570 din 5 martie 2009 și un plic de culoare albă, format mic, sigilat cu suma de 500 RON, în bancnote de 200 RON (2 bucăți), 1 bancnotă de 100 RON, inculpatul susținând că nu cunoaște persoana respectivă și cum a ajuns folia în sertarul biroului său.

În ziua de 5 martie 2009, în fața organelor de cercetare penală s-a prezentat V.G. din orașul Tismana care s-a autodenunțat cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, arătând că în cursul lunilor ianuarie - februarie 2009 a dat sume de bani inculpatului C.R.C., prin intermediul inculpatei L.I. pentru reevaluarea certificatului de handicap de care dispune cumnatul său V.V. din gradul II în gradul I cu însoțitor. Fiind efectuate cercetări s-a reținut următoarea situație de fapt: Martora V.G. a cunoscut-o pe inculpata L.I. infirmieră la Policlinica Spitalului 700 Târgu Jiu, în cursul anului 2007 - constatând că aceasta este din aceeași localitate cu tatăl său, respectiv comuna Padeș.

În discuțiile purtate între cele două martora i-a spus că are un cumnat în vârstă de peste 50 ani, bolnav psihic care beneficiază de certificat gradul II handicap, dar părinții acestuia sunt bătrâni, nu-l mai pot supraveghea și ar dori să-i facă o reevaluare privind obținerea gradului I cu însoțitor. În aceste împrejurări inculpata L.I. a afirmat că are cunoștințe în rândul membrilor comisiei de evaluare, respectiv medicul C.R.C. și va discuta cu acesta pentru a fi ajutată urmând a ține legătura. În luna octombrie 2008, martora V.G. s-a prezentat la Comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă ce funcționa la acea vreme în Policlinica Spitalului 700 Târgu Jiu, cu dosarul cumnatului său V.V.V., obținând tot gradul II nerevizuibil.

În cursul lunii ianuarie 2009, data nu a putu fi stabilită, din declarațiile inculpatei L.I. reținându-se ca fiind în prima jumătate a lunii ianuarie martora V.G. a venit la Târgu Jiu pentru a discuta cu inculpata legat de promisiunea făcută anterior, în sensul obținerii gradului I de handicap cu însoțitor pentru cumnatul său, mai ales că îi murise soacra și nu mai avea cine să-l supravegheze. În Policlinica Târgu Jiu, martora s-a întâlnit cu inculpata L.I. și însoțită de aceasta a mers la cabinetul medicului C.R.C., fiind prezentată de aceasta inculpatului, din discuțiile purtate în sensul de a fi obținut pe viitor gradul I de handicap cu însoțitor pentru cumnatul său, primind promisiunea că se va rezolva, dar costă.

La sugestia martorei, inculpata L.I. l-a întrebat pe inculpat cât, iar acesta a spus că pentru gradul I de handicap costă 2.000 RON. După câteva zile de la această discuție V.G. a revenit la Târgu Jiu, având asupra sa suma de 2.000 RON, pusă într-un plic R. S-a întâlnit cu inculpata L.I. în Policlinică unde aceasta își desfășoară activitatea zilnică, i-a dat banii și actele medicale ale cumnatului său V.V. puse într-o folie transparentă urmând să țină legătura. Inculpata L.I. s-a deplasat la biroul medicului C.R.C. unde i-a dat plicul retrăgându-se în baia situată vis-a-vis unde efectua curățenia, după câteva momente inculpatul venind și el reproșându-i că i-a făcut o farsă, că i-a dat plicul gol.

Din declarațiile inculpatei coroborate cu declarațiile martorei V.G. s-a reținut că L.I. a alergat în direcția în care plecase martora, găsind-o în apropierea policlinicii lângă un magazin P, spunându-i ce s-a întâmplat, iar aceasta privind în plasa unde avusese plicul a constatat că suma de 2.000 RON căzuse aici. l-a dat banii, iar inculpata i-a remis inculpatului C.R.C., în biroul comisiei medicale. La sfârșitul lunii februarie 2009 martora V.G. a venit la Târgu Jiu pentru a discuta legat de dosarul medical al cumnatului său, s-a întâlnit din nou în policlinică cu inculpata L.I., întrebând-o ce răspuns îi dă iar aceasta i-a transmis că dosarul este la ea, că lipsește ancheta socială ce trebuie încheiată la Primăria Tismana și să-i mai aducă suma de 500 RON, întrucât i-a fost solicitată de inculpatul C.R.C.

pentru obținerea gradului I cu însoțitor. Martora a revenit în orașul Tismana, a efectuat ancheta socială a doua zi, deplasându-se la Târgu Jiu unde, i-a dat inculpatei L.I. la locul său de muncă suma de 500 RON și o pasăre tăiată (o curcă - sugerându-i să o folosească pentru ea). În baza discuțiilor avute cu inculpatul C.R.C., una din acestea purtându-se pe scările Policlinicii Târgu Jiu, spre sfârșitul lunii februarie 2009, când i-a atras atenția să rezolve cazul V., mai ales că membrii comisiei se mutaseră în altă locație respectiv Spitalul Passarelă Târgu Jiu, întrucât i-a dat bani, inculpata L.I. a sunat-o în ziua de 4 martie 2009 pe inculpata Ș.L. secretara comisiei de expertizare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj și una din apropiatele inculpatului C.R.C., solicitându-i să vină la locul său de muncă, să discute o problemă.

Aceasta a amânat-o pentru moment spunând că se vor întâlni a doua zi la prima oră, respectiv 5 martie 2009. La orele 7:30 (5 martie 2009) inculpata Ș.L. s-a prezentat la Policlinica Spitalului 700 Târgu Jiu, la locul de muncă al inculpatei L.I. și a primit de la aceasta folia în care se aflau actele medicale pe numele V.V. precum și suma de 500 RON, care nu erau puși într-un plic, bani pe care inculpata i-a numărat, transmițând că se va ocupa personal de completarea cererii aferente, înregistrarea acesteia, dosarul și banii urmând a ajunge la medicul C.R.C. Inculpata Ș.L. a completat cererea pe numele V.V.

adresată președintelui Comisiei de evaluare a persoanelor, datând-o 05 martie 2009 și semnând în numele acestuia, a înregistrat-o sub nr. 1570 din 05 martie 2009 în registrul de intrări-ieșiri al instituției respective a completat parțial raportul de evaluare complexă (nume, prenume și localitatea solicitantului) după care a pus suma de 500 RON în 2 bancnote de 200 RON și 1 bancnotă de 100 RON între actele medicale din folie, așezând-o pe biroul inculpatului C.R.C. Nu s-a făcut dovada că inculpata Ș.L. a primit de a inculpata L.I. suma de 1.000 RON, declarațiile date de martora V.G. demonstrând că acestea au fost date în două tranșe, respectiv 2.000 RON și 500 RON, niciodată 1.500 RON, respectiv 1.000 RON.

Conform înțelegerii anterioare cu inculpata L.I. și martora V.G., inculpatul observând cererea completată de inculpata Ș.L. și actele medicale pe numele V.V., a luat folia și a pus-o în sertarul de la biroul propriu, fără a întreba ce-i cu actele medicale respective. În declarațiile date, inculpatul C.R.C. a recunoscut că a găsit pe biroul său o folie transparentă în care se afla cererea prin care se solicita reevaluarea deoarece boala s-a agravat, însă, a considerat că acesta trebuia să se prezinte în altă zi la comisie și neavând timp să studieze actele medicale a pus folia cu acte în sertar. A mai menționat inculpatul că una din colegele de birou, fără a preciza dacă Ș.L. sau C.D. i-a spus că ar fi dosarul unei persoane cu schizofrenie.

Toate aceste împrejurări au demonstrat că inculpatul C.R.C. a pretins și primit suma de 2.500 RON de la martora V.G. în sensul de a elibera un act care intra în atribuțiile sale de serviciu, motiv pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. Nici inculpata Ș.L. nu a recunoscut că a primit de la inculpata L.I. folia în care se aflau actele medicale ale numitului V.V. și suma de 500 RON, recunoscând însă că a fost sunată de L.I. în ziua de 4 martie 2009 și au hotărât să se întâlnească în dimineața zilei de 5 martie 2009 în Policlinica Târgu Jiu, pe considerentul că îi solicitase anterior să-i facă rost de cloramină.

Inculpata L.I. a declarat că în activitatea pe care o prestează în Policlinica Târgu Jiu nu a mai lucrat de ani buni cu cloramină și nici nu a discutat niciodată cu Ș.L. despre acest aspect, scopul pentru care aceasta a venit a fost să-i dea dosarul V. și suma de 500 RON, promițând că va completa și înregistra cererea aferentă și se va ocupa de celelalte acte anterioare prezentării la comisia medicală. Prezența inculpatei în Policlinica Târgu Jiu și primirea foliei în care se aflau actele medicale pe numele V. a fost confirmată și de martorul I.L. care a transportat-o pe aceasta pe aceasta cu autoturismul propriu observând că avea asupra sa geanta personală, iar în mână o folie făcută sul în care se aflau mai multe acte.

Apărarea inculpatei, în sensul că a completat cererea pe numele V. la solicitarea unei bătrâne aflată pe holul instituției și că folia cu actele medicale a fost pusă pe biroul inculpatului C.R.C. de un bărbat cu părul neîngrijit a fost înlăturată prin actele materiale pe care le avusese le-a desfășurat, în sensul discuțiilor pe care le avusese anterior cu inculpata L.I., respectiv completarea cererii, datarea și semnarea în locul numitului V., înregistrarea acesteia în registrul de intrări-ieșiri sub nr. 1570 din 5 martie 2009 și completarea referatului de evaluare complexă. Martora Ț.E.G., referent în cadrul comisie a menționat că inculpata Ș.L. a înregistrat cererea între orele 09:00 - 10:00 și că existau situații repetate în care, atât Ș.L., cât și C.D., veneau și înregistrau cereri pe care le luau apoi la comisia medicală unde-și desfășurau activitatea, ocolind celelalte etape obligatoriu a fi parcurse până la comisia medicală.

Inculpata nu a putut să explice de ce a semnat în locul numitului V.V. dacă nu ar fi existat o înțelegere anterioară și nici alte semnalmente ale persoanelor care i-au solicitat să înregistreze cererea sau au depus folia cu acte medicale pe biroul inculpatului C.R.C., mulțumindu-se să declare că ajuta persoanele care se prezentau la comisie să completeze cererile la solicitarea directorului adjunct Ș.I.K. Fiind audiată aceasta a menționat că niciodată nu a dat o dispoziție scrisă sau verbală funcționarelor de la comisia respectivă în acest sens. În ziua de 9 martie 2009, N.S.

din comuna Padeș, sat Orzești, județul Gorj s-a autodenunțat, susținând în fața organelor de poliție că, la sfârșitul lunii februarie 2009, prezentându-se la comisia medicală din cadrul Comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj a dat suma de 400 RON inculpatului C.R.C., președintele comisiei care refuzase să-i prelungească certificatul gradul II de handicap pe care-l obținuse anterior. Efectuându-se cercetări s-a reținut următoarea situație de fapt: Martorul N.S. a fost diagnosticat în urma unui control efectuat în anul 2000 cu retinopatie diabetică, boală ce i-a conferit dreptul să se înscrie într-un program de ajutor financiar din partea statului pentru persoanele cu handicap.

În cursul lunii februarie 2009, martorul s-a prezentat la Comisia de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj și, a obținut Certificatul 992 din 21 februarie 2009. Întrucât boala i s-a agravat fiind aproape lipsit de simțul văzului, în cursul lunii februarie 2009, prin intermediul familiei a întocmit dosarul cu acte medicale și sociale, urmând a-l prezenta comisie. Pe considerentul că actele de care dispunea erau suficiente pentru a convinge comisia de reevaluare a certificatului, în ziua de 25 februarie 2009, martorul l-a trimis la Târgu Jiu pe fiul său N.S.G. pentru a prezenta dosarul medical pentru revizuire. Din declarația, martorului N.S.G. s-a reținut că s-a deplasat la comisie, înregistrând cererea la secretariat sub nr. 1257 din 25 februarie 2009 și așteptând apoi să fie primit de comisia medicală condusă de inculpatul C.R.C., în vederea analizării acesteia.

După ce a analizat dosarul răsfoind actele medicale de mai multe ori, inculpatul pe un ton superior, după ce i-a aruncat dosarul pe birou, i-a spus martorului că tatăl său nu se mai încadra pentru a primi ajutor special și ar fi bine să se pensioneze. Făcând legătura cu ce constatase anterior când aștepta pe hol intrarea la comisia medicală, martorul observând când unei persoane i-au căzut bani din dosarul pe care-l avea asupra sa și față de comportamentul inculpatului care-i respinsese cererea, deși actele medicale dovedeau fără reținere că tatăl său întrunește condițiile pentru a primi un ajutor social și-a dat seama că dacă nu se dau bani nu va rezolva problema prelungirii certificatului.

Aceste aspecte au fost prezentate la locuința tatălui său, acesta hotărând ca împreună a doua zi să revină la comisie. În ziua de 26 februarie 2009, N.S. și fiul său s-au deplasat la Târgu Jiu la Comisia de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, primul așteptând la rând intrarea la comisia medicală. Fiind ultima zi când putea să se adreseze comisiei și, pornind de la ideea că putea fi respins existând pericolul pierderii ajutorului social, martorul a așezat între actele medicale ale dosarului ce urma să-l prezinte inculpatului suma de 400 RON, în bancnote de câte 100 RON. La intrarea în cabinetul inculpatului, în care se mai aflau inculpatele C.D.

și Ș.L., acesta a analizat actele, iar în momentul în care a observat banii i-a luat din dosar, prinși între două coli de hârtie și ia așezat în sertarul biroului, după care a dat dosarul uneia dintre cele două învinuite, pentru redactarea certificatului spunându-i martorului să se prezinte în jurul orelor 12:30 pentru ridicarea certificatului. Cu privire la aceste aspecte, inculpatul a menționat că nu cunoștea nimic, că nu a primit sume de bani și nu știe ce avea în vedere martorul când a declarat aceste aspecte. Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a stabilit următoarele: Cauza a fost strămutată la Tribunalul Harghita prin Încheierea nr. 1264 din data de 23 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin încheiere au fost menținute actele îndeplinite de Tribunalul Gorj. Inculpatul C.R.C. a condus, până la data de 05 martie 2009 în calitate de președinte Comisia de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap în subordinea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Gorj. S-a arătat că, în această calitate, nu exercita atribuții de control, neavând calitatea de funcționar public cu atribuții de control, aspect dovedit prin fișa postului, Adresa nr. 8275 din 01 septembrie 2009, H.G. României nr. 430/2008, Legea nr. 448/2006 coroborate cu disp. art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002. Văzând aceste dispoziții legale, instanța de fond, în baza art. 334 C. proc.

pen., a dispus schimbarea juridică a infracțiunilor de luare de mită, respectiv de complicitate la luare de mită din fapta prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. în cea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. S-a mai reținut că la data de 5 martie 2009 în urma denunțului făcut de martora N.M. a fost organizat un flagrant la comisia condusă de inculpat. Cu această ocazie, martora (fiind respinsă înainte) însoțită de fiica sa a intrat în cabinet cu dosarul medical înregistrat și a înmânat dosarul cu acte medicale și un plic cu suma de 600 RON. Primind dosarul, inculpatul și-a exprimat disponibilitatea de a rezolva favorabil cererea, urmând ca martora să se prezinte în aceeași zi pentru ridicarea certificatului de încadrare în gradul de handicap II.

După ce martora și fiica sa au părăsit cabinetul medical au pătruns membrii echipei ce a participat la organizarea și constatarea flagrantului. În cabinetul medical pe lângă inculpat s-au mai aflat inculpatele Ș.L. și C.D. În sertarul deschis de la biroul inculpatului s-a găsit într-un plic alb suma de 600 RON, inculpatul susținând că îi aparțin. Bancnotele din plic erau aceleași cu cele 6 bancnote de 100 RON înserate anterior. Tot în sertarul biroului folosit de către inculpat s-au găsit mai multe bancnote aruncate neregulat și o folie de plastic în care se afla o cerere adresată președintelui comisiei de către V.V. datată 05 martie 2009 însoțită de documente medicale și sociale și un plic de culoare albă, sigilat, în care se afla suma de 500 RON.

În data de 5 martie 2009 martora V.G. s-a autodenunțat, arătând că în cursul lunilor ianuarie - februarie 2009 a dat sume de bani inculpatului prin intermediul inculpatei L.I. pentru reevaluarea certificatului de handicap de care dispunea cumnatul său V.V. din gradul II în gradul I cu însoțitor. Prin declarația dată în fața instanței martora V.G. s-a arătat că a fost dusă la inculpat de inculpata L.I. pentru a rezolva situația cumnatului pentru a fi trecut în gradul de handicap I. Inculpatul i-a spus că o să o coste și se rezolvă, iar inculpata i-a spus că o să o coste 2.500 RON. Prima dată i-a înmânat inculpatei suma de 2.000 RON, iar după câteva zile s-a întors cu ancheta socială și 500 RON.

Martorul N.S.G. a arătat că știa că tatăl său a dat 400 RON inculpatului pentru a fi încadrat în gradul de handicap I. Instanța de fond a mai reținut că inculpatul C.R.C. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Inculpatele Ș.L. și C.D. nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimise în judecată. Inculpata L.I. a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că a înmânat plicul cu banii aduși de V.G., dar nu a fost prezentă la discuția între inculpat și martoră. Cu privire la faptele imputate inculpatului C.R.C. instanța de fond a reținut următoarele: Cele trei infracțiuni de luare de mită au fost dovedite prin procesul-verbal încheiat cu ocazia organizării flagrantului, declarațiile martorilor N.M., A.M.L., V.G., N.S.

și N.S.G. Martorii au declarat că au dat inculpatului diferite sume de bani pentru a obține certificate de încadrare în diferite grade de handicap. Banii oferiți de N.M. și V.V. au fost găsiți în biroul inculpatului la efectuarea flagrantului. Martora V. a apelat la inculpata L.I. care lucra ca femeie de serviciu la policlinică să intermedieze darea mitei pentru inculpat. S-a reținut că probatoriul administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței este legal și a dovedit vinovăția inculpatului. Cu privire la infracțiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen., reținută în sarcina inculpatului C.R.C. și M. (C.) D. și Ș.L. instanța de fond a stabilit că, cu ocazia flagrantului, în dulapul cabinetului medical au fost găsite mai multe bunuri.

Cele două inculpate își desfășurau activitatea în calitate de inspector de specialitate, respectiv de secretară în comisia condusă de inculpat. S-a considerat că nu există nicio dovadă a provenienței bunurilor găsite în cabinet, că nu s-a dovedit cu ce scop au fost date și de cine și cui i-au fost date, astfel că simpla înșirare a acestor bunuri - de mică valoare de altfel (ciocolată, cafea, etc.) - fără alte probe, nu au putut conduce instanța de fond la concluzia că inculpații au săvârșit această infracțiune. În consecință, instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 C. pen. De asemenea, instanța de fond a mai reținut că inculpata Ș.L.

a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. S-a arătat că acuzația adusă acestei inculpate prin declarația inculpatei L.I. nu a putut constitui o probă în dovedirea vinovăției acesteia, fiind fără dubiu că plicul care se afla în dosarul V. era pentru inculpatul C.R.C. În opinia instanței de fond, împrejurarea că mai mulți martori au văzut-o pe inculpată completând cereri pentru persoane în vârstă și ducând dosare nu constituie infracțiunea de luare de mită. Astfel, nu s-a putut reține că inculpata a săvârșit infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. În consecință, față de cele de mai sus instanța de fond a reținut că s-a dovedit săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită de inculpatul C.R.C.

și a unei infracțiuni de complicitate la luare de mită de inculpata L.I. La individualizarea pedepsei pentru inculpatul C.R.C. instanța de fond a reținut că acesta este la primul conflict cu legea penală și, după cum rezultă și din declarațiile martorilor audiați de instanță, era cunoscut ca un om cu reputație bună în societate. De asemenea, s-a reținut că inculpata L.I. a avut o atitudine sinceră, era la primul conflict cu legea penală. Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, precum și inculpații C.R.C. și L.I. Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a solicitat condamnarea inculpaților C.R.C., S.L. și M. (C.) D. pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase recurente, confiscarea specială a sumei de bani obținută din valorificarea bunurilor care au făcut obiectul ordonanței de instituire a sechestrului asigurător, condamnarea inculpatei S.L.

pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, majorarea pedepselor aplicate inculpaților C.R.C. și L.I. și stabilirea termenului de încercare pentru inculpatul C.R.C. conform art. 86 2 C. pen. Inculpatul C.R.C. a solicitat achitarea sa pentru toate acuzațiile aduse motivat de faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită. în subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor și aplicarea art. 81 C. pen. Inculpata L.I., în apel, a solicitat aplicarea disp. art. 320 1 C. proc. pen. solicitând reducerea pedepsei, respectiv aplicarea art. 18 1 C. pen. Prin Decizia penală nr. 49 A din 08 iunie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală, a dispus următoarele: A admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și de către inculpații C.R.C.

și L.I. împotriva Sentinței penale nr. 366 din 16 decembrie 2011 a Tribunalului Harghita, a desființat, în parte sentința atacată și, în rejudecare: În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C.R.C. din trei infracțiuni de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. într-o singură infracțiune de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților C.R.C., Ș.L. și M. (fostă C.) D. din infracțiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen., în aceeași infracțiune, dar în formă continuată, prev. de art. 256 C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1) În baza art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, fără aplicarea pedepsei complementare. În baza art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în formă continuată. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite și a aplicat pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul C.R.C. să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. proc. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului C.R.C. pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit potrivit art. 82 C. pen. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii. 2) În baza art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen.

a condamnat pe inculpata Ș.L. la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în formă continuată. În baza art. 71 C. proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei Ș.L. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5 luni stabilit potrivit art. 82 C. pen. S-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen.

s-a suspendat executarea pedepselor accesorii. 3) În baza art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu reținerea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnată inculpata M. (fostă C.) D. la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în formă continuată. În baza art. 71 C. proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei M. (fostă C.) D. pe durata termenului de încercare de 2 ani și 5 luni stabilit potrivit art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii. 4) În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnată inculpata L.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare. În baza art. 71 C. proc. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei L.I.

pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni stabilit potrivit art. 82 C. pen. S-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 C. pen. cu privire la condițiile revocării beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii. În baza art. 118 alin. (1) lit. e) și alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la fiecare dintre inculpații C.R.C., Ș.L. și M. (fostă C.) D. sumei de câte de 51,33 RON. Au fost obligate inculpatele Ș.L. și M. (fostă C.) D. la plata sumei de câte de 250 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare. Au fost menținute celelalte dispoziții din hotărârea atacată. Pentru a dispune în acest sens, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele: Inculpatul C.R.C., în calitate de președinte al comisiei de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap Gorj, a pretins și primite de la numiții N.M., V.H.

și N.S.G. diferite sume de bani pentru a le elibera certificate de încadrare în diferite grade de handicap. Astfel, în urma denunțului făcut de martora N.M. s-a organizat un flagrant la comisia condusă de inculpat ocazie cu care martora i-a înmânat inculpatului, pe lângă actele medicale, și un plic care conținea suma de 600 RON, bani care au fost găsiți asupra inculpatului sens în care s-a încheiat un proces-verbal de constatare a flagrantului. Cu aceeași ocazie a mai fost găsită, în biroul inculpatului, și suma de 500 RON, sumă remisă cu același scop inculpatului de către V.G. pentru rezolvarea favorabilă a cererii de obținere a certificatului de handicap privind pe V.V. În legătură cu aceiași persoană martora V.G.

s-a autodenunțat și a arătat că a mai înmânat inculpatului, prin intermediul inculpatei L.I., care confirmă susținerile martorei, suma de 2.000 RON. în aceeași perioadă de timp, martorul N.S.G. a arătat că tatăl său La dat inculpatului C.R.C. suma de 400 RON pentru obținerea unui certificat de handicap gradul I. Dat fiind faptul că inculpatul a săvârșit la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, faptele de pretindere a unor diferite sume de bani pentru a elibera certificate de handicap aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv în formă continuată.

Așa cum corect s-a reținut de prima instanță, faptele de luare de mită săvârșite de inculpatul C.R.C. sunt dovedite cu procesul-verbal încheiat cu ocazia organizării flagrantului și declarațiile martorilor N.M., A.M.L., V.G., N.S., N.S.G. și inculpata L.I. care, în fața instanței de apel, a uzat de disp. art. 320 1 C. proc. pen. recunoscând fără rezerve faptele comise și probele pe care se bazează acestea. Cu ocazia organizării flagrantului menționat mai sus, într-un fișet aflat în cabinetul unde își desfășurau activitatea inculpații C.R.C., S.L. și M. (fostă C.) D. au fost găsite mai multe bunuri precum cafea, ciocolată, bomboane, vin, lichior și țigări. Din cercetările efectuate, respectiv declarațiile martorilor R.N., R.M.A.O., B.C.

și M.C., precum și din însăși declarațiile inculpaților menționați, rezultă că cei trei inculpați au primit aceste bunuri de la diverși pacienți, de-a lungul timpului, bunuri pe care le considerau „mici atenții", bunuri pe care le și foloseau. Din cercetările efectuate rezultă, așadar, că aceste bunuri erau date celor trei inculpați menționați care alcătuiau membrii comisiei de evaluare, bunuri care de altfel erau folosite de inculpații C.R.C., S.L. și M. (fostă C.) D. în interes propriu. Or, în opinia instanței de apel, fapta celor trei inculpați de a primi diverse bunuri - cafea, ciocolată, băuturi, țigări, etc. -, în mod direct de la solicitanții certificatului de handicap, acte ce intră în virtutea atribuțiilor de serviciu și care erau obligați să le efectueze, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 256 C. pen.

Cum aceste fapte au fost săvârșite la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, instanța de control judiciar a făcut aplicarea art. 334 C. proc. pen. în sensul că a schimbat încadrarea juridică în cea prev. de art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., În opinia instanței de apel, cu referire la acuzația adusă inculpatei S.L. de luare de mită, hotărârea de achitare a primei instanțe este legală și temeinică. Astfel, inculpata L.I. a arătat, de la bun început, că suma de "2.500 RON a fost pretinsă de inculpatul C.R.C. pentru a rezolva cazul V., iar acești bani au ajuns la acest inculpat. Astfel, prima tranșă de 2.000 RON a fost înmânată inculpatului C.R.C.

de însăși inculpata L.I., iar diferența de 500 RON a fost găsită cu ocazia efectuării flagrantului în sertarul biroului folosit de inculpatul C.R.C. Chiar dacă inculpata L.I. a afirmat că cei 500 RON au fost dați inculpatei S.L. împreună cu niște acte medicale s-a apreciat că actele înfăptuite de inculpata S.L. nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită atâta vreme cât martora V.G. a arătat în mod explicit că suma a fost pretinsă de inculpatul C.R.C., că această sumă a fost de 1.500 RON, iar această sumă a fost înmânată inculpatului C.R.C., în două tranșe, mai întâi, 2.000 RON, iar apoi 500 RON. Este adevărat, a menționat instanța de apel, că inculpata S.L. a purtat unele discuții cu inculpata L.I.

și că a transportat acele acte medicale privind pe numitul V.V., dar nu există nicio dovadă, în afara declarației martorei L.I., că suma de 500 RON a fost pusă în acea mapă cu acte, sau chiar dacă a fost pusă în acea mapă, există un dubiu că inculpata S.L. știa de acei bani, pe care nu și i-a însușit, aceștia fiind găsiți, așa cum s-a dovedit prin procesul-verbal de constatare a flagrantului, la inculpatul C.R.C. În ceea ce privește fapta inculpatei L.I. de complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, instanța de apel a constatat că această inculpată a depus în cursul judecării apelului o declarație autentică prin care a arătat că recunoaște faptele reținute în actul de sesizare și probele pe care se bazează acestea, sens în care dorește să beneficieze de disp.

art. 320 1 C. proc. pen. Astfel, a menționat instanța de apel că din declarațiile martorei V.G. și a inculpatei L.I. rezultă că inculpata L.I. l-a întrebat pe inculpatul C.R.C. cât ar costa obținerea unui certificat de handicap gradul I, iar după ce a aflat suma a fost cea care a luat suma de 2.000 RON de la martora V.G. și a înmânat-o inculpatului menționat, trecând prin acea „pățanie", cel puțin hazlie. La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului C.R.C. s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., privind gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și de persoana inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptelor, dar a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunilor, fiind cunoscut ca un membru marcant al comunității din care provine, reținându-se în favoarea acestuia disp.

art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. De asemenea, s-a apreciat că reeducarea inculpatului C.R.C. poate avea loc și fără ca acesta să execute pedeapsa în regim de detenție, acesta întrunind condițiile aplicarea disp. art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei. În ceea ce privește inculpatele Ș.L. și M. (C.) D. s-a apreciat că acestea se fac vinovate de săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite în formă continuată, prev. de art. 256 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. La individualizarea pedepselor aplicate celor două inculpate s-au avut în vedere disp. art. 72 C. pen. relativ la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și de persoana fiecărei inculpate, care nu au recunoscut comiterea faptelor.

Având în vedere că acestea sunt la primul conflict cu legea penală și au avut o bună comportare înainte de comiterea acestor fapte au fost reținute în favoarea acestora circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. De asemenea, s-a apreciat că reeducarea inculpatelor S.L. și M. (C.) D. poate avea loc fără ca pedepsele să fie executate în regim de detenție, respectiv sunt întrunite condițiile a