ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 82 din 07 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 254 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 16 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea aceluiași inculpat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. 1969 (fapta din martie - mai 2012).

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C. pen. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 34 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. 1969 a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din data de 24.11.2013 până la data de 12.12.2013.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. 1969 a dispus confiscarea sumei de 3000 euro de la inculpat, precum și a sumei de 36.600 RON.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a menținut sechestru asigurator instituit asupra sumelor de bani consemnate la B. - Sucursala Satu Mare la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea.

În baza art. 404 alin. (4) lit. h) C. proc. pen., a dispus restituirea către inculpat a cauțiunii în sumă de 100.000 RON consemnată conform recipisei din data de 06.12.2013.

În baza art. 274 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 30.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Prin Decizia penală nr. 614/A/2017 din data de 31.10.2017, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 punct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de DNA - Serviciul Teritorial Oradea și de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 82 din 07 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care a desființat-o în parte, în sensul că:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. aplicată inculpatului de către instanța de fond, în pedepsele componente de:

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 5 C. pen.

- 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a art. 5 C. pen.

În baza art. 5 C. pen., a reținut că pentru inculpat este mai favorabilă legea penală nouă, în vigoare din data de 01.02.2014.

A înlăturat dispoziția instanței de fond de aplicare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. din 1969 cu privire la această infracțiune și în temeiul art. 67 C. pen., a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art. 66 alin 1 lit. a), b), g) C. pen. (cu referire la calitatea de funcționar public) cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen., a interzis inculpatului exercițiul acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.

A reținut ca temei al deducerii dispozițiile art. 72 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru această faptă, reținând încadrarea juridică prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

A înlăturat dispoziția instanței de fond de confiscare de la inculpat, în baza art. 254 alin. (3) C. pen. 1969, a sumei de 3000 euro, precum și a sumei de 36.600 RON.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a ridicat măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanța procurorului din 12.12.2013, asupra sumelor de 36.000 RON, 9652 RON și 600 dolari, consemnate la B. - Sucursala Satu Mare la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea și dispune restituirea acestor sume inculpatului.

A dispus restituirea către inculpat a sumei de 1950 euro, consemnată la B. - Sucursala Satu Mare la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea.

A reformat dispoziția instanței de fond cu privire la restituirea cauțiunii, în sensul că în baza art. 404 alin. (4) lit. h) C. proc. pen., cu referire la art. 217 alin. (7) C. proc. pen., a dispus plata sumei de 30.000 RON, cheltuieli judiciare către stat în primă instanță la care a fost obligat inculpatul, din cauțiunea în sumă de 100.000 RON consemnată conform recipisei din data de 06.12.2013 și restituirea diferenței de 70.000 RON către inculpat.

A menținut în rest dispozițiile instanței de fond care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 272 C. proc. pen., a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 260 RON cu titlu de onorariu avocat din oficiu C., conform Delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 5867/2016.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Împotriva Deciziei penale nr. 614/A/2017 din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2014 a formulat cerere de recurs în casație inculpatul A., la data de 29 decembrie 2017.

La data de 15 ianuarie 2018 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea cererii de recurs în casație, ca inadmisibilă, motivat de faptul că invocarea cazului de care a fost făcută formal.

Dosarul având ca obiect recursul în casație declarat de către inculpatul A. a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 18 ianuarie 2018, termenul pentru examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 C. proc. pen., fiind stabilit la data de 19 februarie 2018.

Prin încheierea din data de 19 februarie 2018, Înalta Curte, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 614/A/2017 din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2014.

A respins, ca nefondată, cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de recurentul inculpat.

A trimis cauza Completului C6, în vederea judecării recursului în casație declarat de inculpatul A., cu citarea părților, pentru termenul din 2 aprilie 2018.

PENTru a dispune astfel, Înalta Curte a reținut că cererea de recurs în casație respectă dispozițiile art. 436 alin. (1) C. proc. pen., nu sunt incidente prevederile alin. (6) al aceluiași articol și nici dispozițiile art. 434 alin. (2) C. proc. pen., că a fost formulată în termenul legal și îndeplinește cerințele prevăzute de art. 434 alin. (1) și art. 437 alin. (1), lit. a), b), c) și d) C. proc. pen. (este formulată în scris și cuprinde numele și prenumele, domiciliul inculpatului, hotărârea care se atacă, semnătura avocatului care a redactat cererea, este invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.).

În susținerea cazului de recurs în casație, inculpatul a invocat nulitatea constatării judecătorului de cameră preliminară cu privire la ordonanța procurorului din data de 14.11.2013 ce viza delegarea investigatorului cu identitate reală, aceasta fiind data cu încălcarea condițiilor legale.

În acest sens a susținut că atât instanța de fond cât și Curtea de Apel Oradea nu au ținut cont de aspectele invocate, referitoare la modalitatea în care a fost desemnat investigatorul cu identitate reală, precum și nulitatea tuturor actelor de urmărire penală.

Sub aspectul încălcării art. 101 alin. (3) C. proc. pen. a susținut că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au făcut nicio trimitere la faptul că în ședința din data de 25.04.2016 procurorul a recunoscut, în fapt, o acțiune de instigare pentru determinarea și provocarea recurentului A. în scopul dobândirii unei probe pentru a fi acuzat, întregul ansamblul probator confirmând aceste susțineri.

Cu referire la încălcarea dreptului la apărare, a arătată că instanța nu a clarificat scopul pentru care inculpatul ar fi solicitat această sumă de bani, având în vedere că pe parcursul procesului penal, acuzarea și implicit denunțătorul, de-a lungul declarațiilor sale contradictorii, au modificat scopul pentru care inculpatul ar fi pretins suma de 3000 euro și ce se obliga sau nu se obliga să facă.

Sub aspectul încălcării principiului prezumției de nevinovăție, a arătat că instanța a apreciat, la soluționarea cauzei, că simpla susținere a denunțătorului are valoare probantă deși era evidentă inconsecvența modului în care acesta a relatat faptele, în cuprinsul declarațiilor fiind prezentate variante diferite, insuficiente sau contradictorii ale aceleiași situații de fapt.

A mai arătat că instanța de apel i-a refuzat dreptul de a da o declarație suplimentară, pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime, raportat la declarațiile din aprilie 2017, recurentul opinând că această încălcare a dreptului la apărare s-a manifestat și la declarația dată în apel, prin întreruperea sa repetată.

Totodată, a susținut că instanța de apel nu a ținut cont de determinarea legii penale mai favorabile, considerând că trebuia aplicată legea penală veche, arătând în acest sens și că fapta de pretindere a unui miel de la denunțător în data de 24.11.2013 a fost demontată, îndoiala trebuind să profite inculpatului.

De asemenea, că prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, instanța de apel nu a ținut cont de înscrisurile medicale, aplecându-se cu precădere asupra modului de săvârșire a presupusei fapte decât a aspectului uman, respectiv lipsa antecedentelor penale, vârsta înaintată și istoricul medical al acestuia.

La termenul de judecată din data de 14 mai 2018, recurentul inculpat A. a depus, în scris, solicitarea de a se lua act de retragerea cererii de recurs în casație promovate în cauză.

Concluziile reprezentantului Ministerului Public au fost în sensul de a se lua act de manifestarea de voință a inculpatului.

Astfel fiind, Înalta Curte va avea în vedere, pe de o parte, cererea recurentului inculpat, în sensul retragerii recursului în casație formulat, aceasta reprezentând manifestarea sa unilaterală de voință, iar pe de altă parte, împrejurarea că promovarea în instanță a oricărei cereri este guvernată de principiul disponibilității, partea care a formulat respectiva cerere putând să o retragă până la închiderea dezbaterilor.

Pe cale de consecință, se va lua act de manifestarea de voință a inculpatului A. împotriva Deciziei penale nr. 614/A din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2014.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului în casație declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 614/A din 31 octombrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2014.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2018.

Procesat de GGC - NN