ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursurilor în casație, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin prin Sentința penală nr. 173 din 12 mai 2016 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, în Dosarul nr. x/2014, printre altele, s-au dispus următoarele:

A fost condamnat inculpatul A. la pedepsele de:

- 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- 3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (10 acte materiale);

- 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material);

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) C. pen.

- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu art. 35 alin. (1) C. pen. în forma participației improprii prev. de art. 52 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani și 11 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 02 aprilie 2015.

În temeiul art. 112 lit. e) C. pen. raportat la art. 289 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a sumelor de 281.000 RON și 32.200 euro sau echivalentul acestei sume în RON la data plății.

A fost menținută în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din data de 06.06.2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj asupra sumei de 13.500 RON aparținând inculpatului A. (sumă consemnată la B. Sucursala Cluj conform Recipisei de consemnare nr. x din 10.06.2014), precum și măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din data de 18.06.2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj asupra imobilului situat în Cluj-Napoca, județul Cluj înscris în CF x C1-U3 Cluj-Napoca în suprafață de 195 mp, aparținând aceluiași inculpat până la concurența sumei de 421.300 RON.

A fost condamnat inculpatul C. la pedepsele de:

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) C. pen.

- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu art. 35 alin. (1) C. pen. în forma participației improprii prev. de art. 52 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 10 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de 3 (trei) ani și 10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 72 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data de 02 aprilie 2015.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate, respectiv Contractul nr. x/12.05.2013 încheiat între Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative Cluj și S.C. D. S.R.L. Cluj și Factura fiscală nr. x/23.05.2014 emisă de Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative Cluj.

În temeiul art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen., calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca sau Primăriei comunei Baciu pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului E. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 112 lit. e) C. pen. raportat la art. 289 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul E. a sumei de 5.000 euro sau echivalentul acestei sume în RON la data plății.

A fost menținută în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din data de 06.06.2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj doar asupra sumei de 5.000 euro, aparținând inculpatului E. (sumă consemnată la B. Sucursala Cluj conform Recipisei de consemnare nr. x din 10.06.2014) și s-a dispus revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin aceeași ordonanță în vederea confiscării extinse asupra sumelor de 23671,12 RON și 18205 euro.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează: inculpatul A. suma de 11000 RON; inculpatul C. suma de 10000 RON; inculpatul E. suma de 7000 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că fapta inculpatului A. care, în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj, a pretins de la inculpatul C. suma totală de 300.000 RON, din care în perioada octombrie 2012- martie 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit, în șapte tranșe, suma totală de 278.000 RON pentru ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective, să direcționeze alocări bugetare din bugetul Consiliului Județean Cluj nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de S.C. I. S.A. deținută de inculpatul C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

De asemenea, s-a constatat că fapta inculpatului A. care, în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj, a pretins de la inculpatul F. suma totală de 693.224 RON din care, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a primit, în zece tranșe, suma totală de 134.500 RON pentru ca, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective să direcționeze alocări bugetare din bugetul Consiliului Județean Cluj, nemijlocit sau prin mecanismele de finanțare reglementate de O.U.G. nr. 28/2013, către unități administrativ teritorial din județul Cluj, în vederea finanțării contractelor pe care acestea le aveau cu societatea G. S.R.L., deținută de inculpatul F., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (10 acte materiale).

Totodată, s-a reținut că fapta inculpatului A. care, la data de 9 aprilie 2014, împreună cu inculpatul E., a pretins de la inculpatul H., director de dezvoltare al S.C. I. S.A., suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare dintre cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției elective să promoveze în cadrul Consiliului Județean Cluj un proiect de hotărâre și să emită o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății J. S.R.L., în cadrul contractului de concesiune derulat cu C.J. Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional Y. Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Instanța de fond a mai constatat că fapta inculpatului A. care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul C. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a Contractului nr. x/12.05.2004, precum și a Facturii fiscale nr. x/23.05.2014, între una din societățile deținute de omul de afaceri, respectiv S.C. D. S.R.L. și societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative S.R.L., reprezentată de numitul K., ce atesta în fals o convenție comercială între cele două societăți, acte folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață - sondaj de opinie de care a beneficiat președintele Consiliului Județean Cluj, în valoare de 5.000 euro - încercând astfel să disimuleze adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la spălare de bani prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) C. pen.

De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului A. care, la data de 13 mai 2014, a convenit cu inculpatul C. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a Contractului nr. x/12.05.2004, precum și a Facturii fiscale nr. x/23.05.2014 între una dintre societățile deținute de omul de afaceri, respectiv S.C. D. S.R.L. cu societatea Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative S.R.L., reprezentată de numitul K., acte care au fost semnate din partea societății D. de martorul L., fără vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii ca instigator prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 52 alin. (3) C. pen.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C., s-a constatat că fapta acestuia, constând în remiterea, în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, către inculpatul A. a sumei de 278.000 RON din suma totală de 300.000 RON pretinsă, pentru ca acesta din urmă, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale elective să direcționeze alocări bugetare din bugetul Consiliului Județean Cluj, nemijlocit în vederea plății contractelor derulate de S.C. I. S.A. deținută de inculpatul C. și a promis să achite suma de 5000 euro reprezentând contravaloarea unui sondaj de opinie al cărui beneficiar a fost inculpatul A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii dare de mita prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatului C. care, la data de 13 mai 2014, a convenit cu inculpatul A., să procedeze la încheierea în fals a Contractului nr. x/12.05.2004, precum și a Facturii fiscale nr. x/23.05.2014 între S.C. D. S.R.L. pe care o deținea și Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative S.R.L., reprezentată de numitul K., ce atestă în fals o convenție comercială între aceste două societăți, acte folosite pentru a crea aparența unei plăți licite asupra unui studiu de piață - sondaj de opinie de care a beneficiat președintele Consiliului Județean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înțelegere între părți, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. rap. la art. art. 76 alin. (1) C. pen.

Totodată, s-a constatat că fapta inculpatului C. care, la data de 13 mai 2014, a convenit cu inculpatul A., să procedeze la încheierea în fals a Contractului nr. x/12.05.2004, precum și a Facturii fiscale nr. x/23.05.2014 între S.C. D. S.R.L. și Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative S.R..L, reprezentată de numitul K., acte care au fost semnate din partea societății D. de martorul L., fără vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii ca instigator prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 52 alin. (3) C. pen.

Referitor la inculpatul E., instanța de fond a reținut că acesta, în calitate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Cluj, la data de 9 aprilie 2014, împreună cu inculpatul A., a pretins de la inculpatul H. - director de dezvoltare al S.C. I. S.A. suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuțiilor și prerogativelor funcției elective să promoveze în cadrul C.J. Cluj un proiect de hotărâre și să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Județean, prin care să se aprobe în favoarea societății J. S.R.L. în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internațional Y. Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro. De asemenea, instanța a constatat că această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel, printre alții, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații A., C. și E.

Prin Decizia nr. 170/A din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2014, printre altele, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj și de inculpații A. și C. împotriva Sentinței penale nr. 173/12 mai 2016 a Tribunalului Cluj, care a fost desființată cu privire la omisiunea aplicării pedepselor complementare și accesorii în cazul inculpaților C. și F., a încadrării juridice a faptelor prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 și respectiv, complicitate la acesta infracțiune, a greșitei rețineri a circumstanțelor atenuante, pedepsele stabilite, precum și cu privire la pedepsele rezultante ale inculpaților A. și C. și judecând:

Au fost menținute pedepsele aplicate inculpatului prin sentința atacată, respectiv:

- 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- 3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (10 acte materiale);

- 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material);

- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu art. 35 alin. (1) C. pen. în forma participației improprii prev. de art. 52 alin. (3) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani și 9 luni închisoare, în total inculpatul având de executat pedeapsa de 6 (șase) ani și 4 (patru) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie 2015.

Au fost menținute pedepsele de 3 ani închisoare, respectiv 6 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul C. prin sentința atacată pentru infracțiunile de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu art. 35 alin. (1) C. pen. în forma participației improprii prev. de art. 52 alin. (3) C. pen.

S-a aplicat inculpatului C. alături de pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev.de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

În temeiul art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. s-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 8 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii, al arestului preventiv și al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 și până la data de 2 aprilie 2015.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul E. împotriva aceleiași sentințe.

Hotărârea instanței de apel a fost comunicată inculpatului A. la data de 12 martie 2018 (la S.C.A. M. și Asociații), inculpatului C. la data de 06 martie 2018 (afișare, absenți) și inculpatului E. la data de 09 martie 2018.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a constatat, în esență, că prima instanță a dat o corectă interpretare întregului material probator și a reținut o stare de fapt conformă cu acesta, formându-și convingerea asupra existenței vinovăției fiecăruia dintre inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor imputate acestora, cu trimitere la mijloacele de probă administrate direct și nemijlocit, înlăturând motivat apărările fiecărui inculpat.

Astfel, Curtea de Apel Cluj, analizând expunerea hotărârii atacate, și-a însușit starea de fapt reținută pe larg, apreciind că motivarea este conformă cu dispozițiile art. 403 C. proc. pen. și jurisprudența Curții Europene a drepturilor Omului, iar probele administrate în apel nu sunt apte de a o modifica.

În ceea ce privește motivele de apel vizând netemeinicia hotărârii instanței de fond, formulate de inculpatul A., curtea de apel a constatat următoarele:

Referitor la activitatea infracțională reținută în raport cu inculpatul F., critica referitoare la împrejurarea că inculpatul A., în calitate de președinte al Consiliului Județean nu avea atribuții pentru acordarea finanțărilor potrivit O.U.G. nr. 28/2013, nu este întemeiată.

Astfel, s-a reținut că, din prevederile art. 9 alin. (4) O.U.G. nr. 28/2013, rezultă că, în termen de 15 zile de la comunicarea bugetului, consiliile județene, după consultarea autorităților administrației publice locale, transmit Ministerului Dezvoltării Regionale al Administrației Publice propunerile de finanțare detaliate pe obiective de investiții noi pentru anul în curs, pe baza criteriilor de prioritizare.

De asemenea, din dispozițiile art. 104 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. a), și) alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 215/2001 reiese că președintele consiliului județean îndeplinește atribuții privind bugetul propriu al județului, exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectul județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le propune spre aprobare consiliului județean în condițiile și termenele prevăzute de lege.

Totodată, potrivit declarațiilor martorilor N. și O., alocarea sumelor în baza O.U.G. nr. 28/2013 s-a realizat pe baza unor criterii expres prevăzute în ordonanță, fiind respectată metodologia, unitățile administrativ teritoriale trimițând liste cu propuneri care se înaintau, ulterior, Direcției de Dezvoltare și Investiții, iar conducerea consiliului județean, în urma analizării acestora, stabilea alocările de fonduri. Mai mult, martorul O. a arătat că a primit lista cu obiectivele propuse și sumele alocate de conducerea Consiliului Județean Cluj, precum și faptul că inculpatul A. putea influența cuantumul acestor sume și proiectele.

Deopotrivă, martorul P. a declarat că a existat o prioritizare în alocarea resurselor bugetare de către consiliul județean, listele întocmite fiind înaintate Ministerului Dezvoltării Regionale.

Așadar, instanța de apel a reținut că, la 31 mai 2013, sub semnătura președintelui A., Consiliul Județean Cluj a trimis Ministerului Dezvoltării Adresa nr. x/31 mai 2013 privind propunerea de alocare bugetară pentru finanțarea în continuare a unor lucrări prin O.U.G. nr. 28/2013, în listă regăsindu-se și lucrările contractate de S.C. G. S.R.L. la comunele Q. și R. Ulterior, în luna octombrie 2013, a fost acordată o altă alocare bugetară, Adresa nr. x/17.10.2013 fiind semnată pentru inculpatul A. de vicepreședintele consiliului județean, S.C. G. S.R.L. fiind din nou vizată pentru proiectele R., S. și Q.

Prin urmare, s-a apreciat că, din cele de mai sus rezultă în mod cert că inculpatul, în calitate de președinte al Consiliului Județean Cluj, avea atribuții directe în selectarea lucrărilor ce urmau să fie incluse pe lista de propuneri, iar din probele administrate reiese că acesta a pretins și primit sume de bani în legătură cu îndeplinirea acestor atribuții, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 C. pen.

În plus, s-a constatat că remiterea unei sume de 40.000 RON, în aprilie 2013, rezultă din declarațiile martorului P., ale inculpatului F. care a recunoscut că a avut o întâlnire cu A. la consiliul județean, iar, ulterior, a acceptat să-i remită prin intermediul martorului P. suma solicitată (susținând că ar fi fost pentru campania electorală), dar și din declarația inculpatului A. care a admis că s-ar fi putut să primească această sumă de bani, însă era pentru partid.

În continuare, s-a reținut că, în perioada mai 2013 - februarie 2014, inculpatul F. a remis inculpatului A., prin intermediul lui P., suma totală de 74.500 RON, astfel: câte 5000 RON la 23 mai, 24 mai și 03 iunie 2013; 4500 RON la 06 iunie 2013, 5000 RON la 5 septembrie 2013 și 30.000 RON la 09 ianuarie 2014; 10.000 RON la 20 ianuarie 2014; 2200 euro la 24 februarie 2014.

De asemenea, s-a mai constatat că, la data de 10 mai 2014, s-au remis 20.000 RON în parcarea T. Cluj-Napoca, sumă pretinsă inculpatului F. la 6 mai 2014, inculpatul A. recunoscând primirea acestei sume în declarațiile date.

Totodată, s-a subliniat că, cele de mai sus rezultă din declarațiile celor doi inculpați, ale martorului P., dar și din evidența extrasă din conținutul laptop-ului aparținând martorului P.

Așadar, instanța de apel a reținut că remiterea sumelor de către inculpatul F. s-a făcut în urma unei înțelegeri cu inculpatul A. și pentru ca acesta să-l sprijine în obținerea resurselor bugetare necesare punerii în executare a proiectelor derulate prin S.C. G. S.R.L. având atribuții, după cum s-a arătat anterior, în întocmirea listelor de propuneri către Ministerul Dezvoltării Regionale.

Curtea de Apel Cluj a constatat că legătura și înțelegerea între cei doi, respectiv că inculpatul A. a primit sumele de bani cu titlu de mită, stabilindu-se, inițial, un procent de 15% din valoarea contractelor, care nu au reprezentat donații pentru partid, rezultă din declarația martorului P., din discuția purtată de inculpatul F. cu martorul P. la data de 21 martie 2014, precum și din convorbirea telefonică dintre inculpatul A. și martorul P. la 13 mai 2014.

De asemenea, s-a reținut că destinația sumelor de bani rezultă, atât din declarația martorului P., corelată cu extrasele bancare aferente cheltuielilor casnice, cât și din evidența extrasă din laptopul martorului P.

Totodată, s-a observat că, din declarațiile martorilor U., primar Q., și V., primar W., rezultă că inculpatul A. s-a interesat de proiectele derulate de societatea inculpatului F.

În plus, s-a precizat că, potrivit discuției redată în interceptările din 25 aprilie 2014, președintele consiliului județean a solicitat martorului P. date concrete privind sumele primite de la F., admițând că a primit suma de 100.000 RON și mai are de primit suma de 300.000 RON.

În același timp, s-a subliniat că nu există nicio probă din care să rezulte că sumele de bani primite au avut o altă destinație, cum ar fi aceea a finanțării partidului X. sau utilizării în campania electorală.

Instanța de apel a mai constatat că, pentru existența infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 C. pen., nu prezintă relevanță dacă au fost sau nu defavorizate alte societăți comerciale sau dacă firma S.C. G. era îndreptățită sau nu să primească alocările bugetare pentru proiectele derulate, fiind suficient ca primirea sumelor de bani să aibă loc în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea sau întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale inculpatului.

În ceea ce privește activitatea infracțională imputată în relația cu inculpatul C., inculpatul A. a susținut, în esență, că nu avea atribuții în legătură cu atribuirea, derularea sau executarea contractelor S.C. I. S.A, că sumele de bani recunoscute ca primite au reprezentat sponsorizări ale partidului (cu excepția sumei de 10.000 RON ce a constituit un împrumut) și că nu există o corelare între achitarea sumelor de bani și semnarea documentelor pentru alocarea fondurilor necesare plății contractelor derulate cu S.C. I. S.A.

Curtea de apel a apreciat că motivele invocate de inculpatul A. sunt neîntemeiate, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită pentru care acesta a fost trimis în judecată.

Astfel, în legătură cu atribuțiile Consiliului Județean Cluj și, în special, ale inculpatului A., în calitate de președinte, cu privire la alocarea fondurilor necesare plății contractelor în derulare ale S.C. I. S.A deținută de inculpatul C., inclusiv a Contractului nr. x/2011, având ca obiect realizarea investiției "Pista de decolare-aterizare de 2100 și suprafețe de mișcare aferentă", continuat cu proiectul de execuție platformă de staționare aeronave "Y.", s-a reținut că, din actele dosarului și declarațiile martorilor audiați (în special martora Z. - director general în cadrul Direcției Generale Buget Finanțe și Resurse Umane din cadrul CJ Cluj) rezultă că această instituție își asumase obligația finanțării obiectivului vizat de Contractul nr. x/2011 încheiat între aeroport și societatea I., constând din alocări de sume din bugetul județean, aceste sume fiind transferate în perioada 2011-2014 din bugetul Consiliului Județean Cluj în contul Aeroportului, pe baza solicitărilor acestuia în funcție de derularea contractului.

În acest sens, s-a subliniat că martora Z. a arătat că responsabilitatea de a urmări derularea acestei investiții revenea Aeroportului, inculpatul A., președinte al CJ Cluj, fiind ordonator de credite și cel care semna documentele.

În consecință, instanța a apreciat că nu se poate susține că inculpatul A. nu avea nicio atribuție în derularea sau executarea contractelor cu S.C. I. S.A.

Referitor la achitarea sumelor de bani, recunoscute în cea mai mare parte de inculpatul A. și arătate în detaliu de inculpatul C., dar confirmate și de martorul P., s-a constatat că acestea s-au remis în considerarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu ale președintelui consiliului județean, în speță, de finanțări pentru executarea contractelor S.C. I. S.A. ce au avut loc pe parcursul perioadei 2013 - 2014.

În acest sens, s-a reținut că susținerea inculpatului A. potrivit căreia ar fi primit suma de 100.000 RON - 150.000 RON ca sponsorizare pentru partid, nu își găsește explicație și nici nu este susținută de vreo probă de la dosar. Chiar dacă inculpatul C. a afirmat, la rândul său, că la momentul pretinderii unor sume de bani, inculpatul A. ar fi menționat că sunt pentru partid, acesta a arătat clar, că imediat după remiterea lor se detensiona relația cu consiliul județean.

Pe de altă parte, instanța de apel a subliniat că, în perioada remiterii sumelor de bani nu a existat nicio campanie electorală și nu există nicio evidență că sumele respective au fost destinate unor cheltuieli aferente acestei campanii. Dimpotrivă, evidența ținută de martorul P. atestă utilizarea în scopuri personale a sumelor primite de inculpatul A. și pentru cheltuieli ale familiei.

În acest context, al relațiilor dintre cei doi inculpați, s-a apreciat că remiterea sumei de 10.000 RON din 2014 pentru achitarea unor servicii juridice ale avocatului fiului inculpatului A., nu poate fi disociată de activitatea infracțională desfășurată și considerată un împrumut. Astfel, nu numai că nu s-a discutat despre un termen de restituire a acestei sume, dar s-a apreciat că este greu de acceptat că inculpatul nu avea suma de 10.000 RON în acea perioadă, raportat la veniturile sale, dar și la celelalte sume de bani primite anterior de la inculpații C. și F.

Prin urmare, curtea de apel a reținut că și acest act material al infracțiunii de luare de mită este dovedit, și se circumscrie activității infracționale continuate.

Referitor la infracțiunea de fals sub înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani în raport cu contractul dintre S.C. D. S.R.L. și Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative, Curtea de Apel Cluj a apreciat că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt.

Astfel, s-a reținut că, potrivit declarațiilor martorului P., în primăvara anului 2014, inculpatul A. a comandat efectuarea unui sondaj de opinie de către firma aparținând martorului K., stabilindu-se ca inculpatul C. să achite costul acestuia.

Inculpatul A. a declarat în faza de urmărire penală că a încercat să obțină plata unui sondaj de opinie în perioada campaniei sau anterior, în valoare de 5000 euro, convenind cu inculpatul C. să achite studii de piață, contractul urmând a fi încheiat pe una din firmele inculpatului C., cu Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative.

În plus, s-a constatat că, din convorbirea din data de 15 mai 2014, relatată în rechizitoriu, rezultă că inculpatul C. știa că actul trimis de P. pe e-mail se referă la un studiu de piață și nu la o sponsorizare.

De asemenea, s-a reținut că martora AA. a declarat că a primit, pe email, un contract de sponsorizare și i l-a dat lui P. în biroul lui C., iar martorul BB. a informat-o anterior despre primirea acestui contract.

Totodată, s-a menționat că martorul K. a arătat, în faza de urmărire penală, că pentru a obține plata acelui sondaj de opinie i s-a solicitat încheierea unui contract cu S.C. D., iar "domnii de la construcții" ar fi achitat sondajul.

Cu privire la activitatea infracțională imputată inculpatului A. în legătură cu inculpații H. și E., instanța de apel a reținut că, potrivit declarațiilor martorilor CC., DD. și EE., reprezentații I. au făcut numeroase demersuri în obținerea parcării long-term și amplasarea acesteia într-o altă zonă față de cea afectată parcărilor aflate în exploatare. Martorii, angajați ai consiliului județean, au arătat, referitor la aceste parcări, că au fost abordați și de președintele Consiliului Județean Cluj care s-a arătat interesat de problema respectivă, discuție la care a participat și inculpatul E.

Astfel, la data de 9 aprilie 2014 a avut loc o întâlnire între inculpații A., E. și H. la sediul I. din București, confirmată de cei trei. Inculpații A. și E. au susținut că atunci s-a discutat cu reprezentanții I. despre obținerea unei sponsorizări pentru campania electorală, deși martorul FF. (finanțatorul grupului I.), despre care cei doi inculpați au arătat că a asistat la discuții și a fost de acord cu sponsorizarea, a negat acest lucru în declarațiile date. Martorul a susținut că a asistat foarte puțin la discuții și nu s-a vorbit despre vreo sponsorizare și, de altfel, societățile din grupul I. nu au acordat niciodată sponsorizări.

Martorii CC. și DD. au declarat că reprezentanții I. au cerut în repetate rânduri concesionarea unui teren pentru înființarea parcării long-term.

De asemenea, după întâlnirea din 8 aprilie 2014, inculpatul E. a trimis mai multe SMS-uri privind solicitarea unei sume de bani inculpatului H. ("20.000 RON cash și mai vorbim").

În data de 17 aprilie 2014, după ce inculpatul E. s-a întâlnit cu inculpatul H. și a primit suma de 10.000 euro, seara, l-a contactat pe inculpatul A., s-au întâlnit în Piața din Cluj-Napoca și i-a dat suma de 5000 euro.

Instanța de apel a subliniat că dialogul dintre inculpatul E. și H. relevă că suma de bani solicitată avea legătură cu rezolvarea problemei parcărilor long-term.

Față de cele de mai sus, s-a apreciat că apărările inculpatului A., potrivit cărora suma de bani a reprezentat o sponsorizare, nu sunt plauzibile în acest context probator.

De altfel, curtea de apel a subliniat că, în general, raportat la întreaga activitate infracțională reținută în sarcina inculpatului A., susținerile acestuia că sumele de bani au fost primite ca sponsorizări ale partidului sau pentru campaniile electorale, nu pot fi acceptate, relevante în acest sens fiind și declarațiile martorilor GG. și HH., ambii secretari la filiala Cluj a X. și responsabili de colectarea sumelor pentru campania electorală, care, audiați în cursul apelului, au arătat că P. nu a depus banii obținuți din donații pentru partid, că a fost o situație când unul din martori l-a împrumutat pe inculpatul A. cu suma de 8000 RON pentru un panou publicitar, banii fiindu-i restituiți de acesta.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpatul A., Curtea de Apel Cluj a reținut că, așa cum în mod corect a stabilit prima instanță, actele materiale de luare de mită în relația cu inculpații C., F., H. și E. nu pot fi privite ca fiind comise în baza aceleiași rezoluții infracționale, chiar dacă au fost săvârșite de inculpat în aceeași calitate, de președinte al consiliului județean, și în realizarea aceluiași scop, al obținerii unor sume de bani de la diferiți oameni de afaceri, în vederea îndeplinirii sau neîndeplinirii unor atribuții de serviciu avute în acea calitate.

Astfel, s-a subliniat că, raportat la modul în care s-au derulat relațiile cu inculpații C., F. și H., nu a existat o rezoluție unică, întrucât interesul a fost diferit, modalitatea de comitere diferită, inculpatului F. i s-a solicitat un anumit procent, inculpatului C. sume globale, astfel că cererea de schimbare a încadrării juridice a fost respinsă.

În legătură cu solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, față de starea de fapt reținută, s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată.

În acest sens, s-a reținut că faptele nu au fost comise de către inculpat în calitate de lider de partid, sumele de bani nu au fost date pentru folosirea influenței sau autorității din această calitate, ci în considerarea atribuțiilor de serviciu în calitate de președinte al Consiliului Județean, fiind întrunite, așadar, elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la individualizarea pedepselor, s-a observat că instanța de fond a avut în vedere numărul actelor materiale care compun activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului, sumele de bani pretinse, calitatea în care faptele au fost săvârșite, conduita inculpatului, care a avut un comportament corespunzător anterior săvârșirii infracțiunilor, nu are antecedente penale, s-a prezentat la toate termenele de judecată, dar nu și-a recunoscut vinovăția.

Consecințele pe care astfel de infracțiuni le produc în societate, respectiv știrbirea încrederii în instituțiile statului și încurajarea unor relații întemeiate pe interese materiale în detrimentul respectării legii în raport cu folosirea banilor publici, justifică, în opinia instanței de apel, aplicarea unor pedepse corespunzătoare și proporționale cu pericolul pe care infracțiunile de corupție îl determină. De altfel, s-a apreciat că pedepsele stabilite de instanța de fond sunt îndreptate spre minimul prevăzut de lege, dincolo de gravitatea infracțiunilor și pericolul ridicat al acestora. În consecință au fost menținute pedepsele aplicate de prima instanță.

Referitor la infracțiunea de spălare de bani, s-a constatat, în raport de starea de fapt reținută, că aceasta nu s-a consumat și se justifică schimbarea încadrării juridice în tentativă la această infracțiune, întrucât înțelegerea și încheierea convenției între S.C. D. și Centrul de Cercetări și Studii Cantitative și Calitative, disimularea provenienței și caracterului ilicit al unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei nu poate constitui decât un act pregătitor al infracțiunii de spălare a banilor, activitatea fiind întreruptă datorită intervenției organelor judiciare. Așadar, din acest punct de vedere, s-a apreciat că apelul declarat de inculpatul A. este întemeiat și, în baza art. 386 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunea de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracțiune prev. de art. 32 rap.la art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002. De asemenea, având în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 74 C. pen., instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului la 1 an și 6 luni închisoare pentru această infracțiune.

Curtea de Apel Cluj a mai apreciat că, raportat la persoana inculpatului și la împrejurarea că în sarcina acestuia au fost reținute mai multe infracțiuni compuse din acte materiale multiple, desfășurate pe perioade îndelungate, că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social prin prisma celor deja arătate, nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante în sensul dispozițiilor art. 75 alin. (2) C. pen., motiv pentru care acestea au fost înlăturate, ca efect al admiterii apelului declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

În acest sens, s-a subliniat că, din motivarea hotărârii primei instanțe rezultă că circumstanțele atenuante s-au reținut fiindcă inculpații nu ar fi beneficiat de folosul infracțiunii, deși, în realitate, sondajul a fost realizat și a fost prezentat inculpatului A., ceea ce nu s-a realizat fiind plata terțului care a favorizat beneficiul.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul C., s-a reținut că acesta a solicitat, în esență, să se constate că remiterile sumelor de bani nu s-au realizat în legătură cu vreo atribuție a președintelui Consiliului Județean, că inculpatul A. a pretins că sunt pentru partid sau, în subsidiar, să se constate că aceste remiteri au fost determinate de multiplele presiuni și piedici venite din partea inculpatului A. Ca atare, inculpatul C. a solicitat achitarea pentru toate faptele în legătură cu care a fost trimis în judecată.

Curtea de Apel Cluj a reținut, în fapt, așa cum s-a constatat și în cazul inculpatului A., că din probele administrate în cauză și chiar din declarațiile inculpatului C., rezultă că remiterile sumelor de bani au avut loc la datele și în cuantumul precizat în rechizitoriu și, de asemenea, în hotărârea instanței de fond, iar prin motivele de apel nu au fost contestate.

Cu privire la atribuțiile de serviciu ale inculpatului A., în legătură cu derularea și executarea Contractului nr. x/2011 și legătura dintre remiterea sumelor de bani de către inculpatul C., în calitate de director la S.C. I. S.A, pe parcursul anului 2013 și începutul anului 2014, s-a observat, așa cum, de altfel, s-a reținut și în cazul inculpatului A., că au fost făcute plățile către Consiliul Județean Cluj, prin semnătura președintelui, pentru contractele în derulare ale S.C. I. S.A, iar acestea erau în general legate de momentele în care inculpatul C. a remis sumele de bani, majoritatea la sediul societății I. S.A.

De asemenea, s-a subliniat că, potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. a), și) alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 215/2001, președintele consiliului județean îndeplinește atribuții privind bugetul propriu al județului, exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectul județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le propune spre aprobare consiliului județean în condițiile și termenele prevăzute de lege.

În consecință, curtea de apel a apreciat că nu se poate susține că inculpatul A. nu avea atribuții de serviciu în legătură cu alocările bugetare și nici că remiterile sumelor de bani de către inculpatul C. nu au avut legătură cu aceste atribuții.

De altfel, s-a reținut că și din declarația martorului II., audiat în fața instanței de apel, a rezultat că instituția consiliului județean avea obligația de a finanța lucrarea direct către aeroport, urmare a alocărilor bugetare care aveau loc la începutul anului pe tot județul.

Referitor la solicitarea de aplicare a dispozițiilor art. 290 alin. (2) C. pen., Curtea de Apel Cluj a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea acestui text de lege, deoarece în cauză nu s-a făcut dovada că faptele au fost săvârșite de inculpat sub imperiul constrângerii.

Astfel, s-a observat că, potrivit art. 25 C. pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită din cauza unei constrângeri morale exercitată prin amenințarea cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod. În dicționarul explicativ constrângerea este definită astfel:

"a sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bună voie, a forța, a obliga".

Or, instanța de apel a constatat că, din probele administrate în cauză nu a rezultat ca inculpatul A. să fi exercitat asupra inculpatului C. asemenea presiuni care să nu fi putut fi înlăturate altfel decât comițând fapta prevăzută de legea penală, respectiv infracțiunea de dare de mită reținută în sarcina sa. De altfel, inculpatul C. avea posibilitatea de a formula un denunț împotriva inculpatului A. imediat după ce a considerat că acesta face anumite presiuni asupra sa.

Așadar, pe lângă faptul că nu s-a dovedit în mod cert că dificultățile întâmpinate în derularea Contractului nr. x/2011 (exproprierea cu întârziere, ordonarea unei expertize și intenția de oprire a lucrărilor, necesitarea devierii unor râuri) ar fi imputabile inculpatului, sau că acestea au fost efectuate în scopul obținerii unor sume de bani de la inculpatul C., împrejurările respective nu se circumscriu noțiunii de "constrângere" pentru ca inculpatul să beneficieze de aplicarea dispozițiilor art. 290 alin. (2) C. pen.

În acest sens, s-a subliniat că, din declarația martorului II. a rezultat că nu au existat șicane între consiliul jud