ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4840/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1170 din 2 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul N.C., instanța dispunând obligarea pârâtei C.N.P.D.A.S. să-i plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2002 - 2005, actualizate cu indicele inflației, de la data nașterii dreptului și până la data plății efective. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în esență, că aplicarea art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 a fost suspendată în mod succesiv în perioada anilor 2001 - 2006 prin legile bugetare, însă, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea acestuia, atâta vreme cât prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existenta.

Totodată, instanța a apreciat că încălcarea dreptului la primă ar contraveni prevederilor art. 16, art. 41 și art. 53 din Constituția României. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.N.P.D.A.S., criticând soluția pronunțată pentru neteminicie și nelegalitate, susținând, în esență, că date fiind suspendările succesive intervenite, instituția nu a putut proceda la încălcarea actelor normative referitoare la suspendarea aplicării dispozițiilor privind acordarea primelor de concediu, astfel încât soluția de obligare la plata acestor sume este greșită. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează: În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, devenit art. 34 alin. (2), ulterior republicării, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Este de necontestat că, prin dispoziții succesive, acordarea primei de concediu a fost suspendată, dar, după cum în mod corect a reținut instanța de fond, suspendarea dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.

Soluția instanței de fond este în concordantă cu jurisprudența unitară a Înaltei Curți de Casație și Justiție precum și soluția pronunțată în materie de către Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, avându-se în vedere noțiunea de "bun". Astfel, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin noțiunea de bun se înțelege și "speranța legitimă" de a dobândi un bun prin lege. Noțiunea de „speranță legitimă" presupune existența unei reglementări prin lege, or de vreme ce printr-o lege se recunoaște dobândirea unui bun, în speță patrimonial, nu se poate interzice, tot prin lege, dobândirea bunului, deoarece, în acest fel, dreptul consacrat prin lege este golit practic de conținutul său.

Prin urmare, pentru ca un drept prevăzut de lege să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus , nu se poate considera că un atare drept nu a existat în perioada în care exercițiul său a fost suspendat. De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca a nu obstacula titularii drepturilor recunoscute în a beneficia efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. Totodată, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut în primă instanță că actele normative în speță contravin prevederilor constituționale.

Pentru considerentele arătate, se constată că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.N.P.D.A.S. împotriva sentinței civile nr. 1170 din 2 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2007.