ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3050/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3050/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 19 martie 2007, reclamantul M.D. a chemat în judecată Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând obligarea acestuia să-i recunoască dreptul la atribuirea gratuită a unui mijloc de transport autonom, corespunzător standardelor internaționale pentru marii mutilați și pentru persoanele prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea nr. 341 din 12 iulie 2004. În motivarea cererii reclamantul a arătat că este pensionat cu gradul 3 de invaliditate ca urmare a rănilor suferite în timpul evenimentelor din decembrie 1989, situație care îi conferă dreptul de a beneficia de prevederile art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 341/2004.
Cu toate că a făcut numeroase demersuri în acest sens, pârâtul refuză nejustificat să-i rezolve cererea. Prin sentința civilă nr. 2788 din 7 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea și a obligat Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să recunoască reclamantului dreptul de a beneficia de un mijloc de transport autonom corespunzător standardelor internaționale. S-a reținut pentru aceasta că s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 341/2004, fiind deținător al titlului prevăzut de lege și rănit gradul 3 de invaliditate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În acest sens, recurentul a susținut că reclamantul-intimat a beneficiat de dispozițiile Legii nr. 34/2004 prin Convenția nr. 18/2661 din 16 aprilie 2002, fiindu-i acordat cu titlu gratuit un autoturism Dacia 1310LI Berlină, an de fabricație 2002, cu obligația expresă în sarcina sa de a-l adapta la deficiențele locomotorii pe care le are. Cum această obligație s-a dovedit a nu fi îndeplinită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă (sentința civilă nr. 6122/2004 a Judecătoriei sector 1 București) a fost obligat să restituie autoturismul, fapt realizat la 5 aprilie 2006. În atare situație, atribuirea unui nou mijloc de transport contravine dispozițiilor art. 13 alin. (3) din Legea nr. 341/2004 care prevede explicit că de acest drept nu mai pot beneficia persoanele cărora le-a mai fost acordat.
Recursul este fondat. Prin acțiune, reclamantul a solicitat recunoașterea dreptului pe care îl conferă dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 341/2004 privind recunoștința față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, respectiv acela de a-i fi atribuit gratuit un mijloc de transport autonom, un autoturism corespunzător standardelor internaționale. Potrivit dispozițiilor legale menționate, pentru marii mutilați și persoanele cu grad de invaliditate locomotorie [art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1] se prevede scutirea de plata taxelor și impozitelor pentru autoturisme hycomat și motociclu, precum și scutirea de taxe la importul unui singur autoturism tip hycomat sau atribuirea gratuită, în proprietate a unui mijloc de transport autonom corespunzător standardelor internaționale.
Este evident că legiuitorul a prevăzut atribuirea gratuită, în proprietate, pentru mijlocul de transport autonom corespunzător standardelor internaționale și care poate fi utilizat de către persoanele cu handicap fizic. Or, prin acțiune, reclamantul solicită expres atribuirea gratuită a unui autoturism ca mijloc de transport autonom și care neadaptat la invaliditatea sa, nu poate fi inclus în categoria celor pe care le are în vedere textul de lege menționat. De altfel, reclamantului i-a fost atribuit în condițiile Legii nr. 42/1990 un autoturism Dacia 1310 pe care, potrivit convenției încheiate la acel moment (18/2661 din 16 aprilie 2002) s-a obligat să-l adapteze la deficiențele sale locomotorii.
Cum acest lucru nu s-a întâmplat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, a fost obligat să-l înapoieze pârâtei. Astfel fiind și având în vedere dispozițiile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 341/2004 care interzic acordarea acestui drept persoanelor care au mai beneficiat de el, urmează a se constata că în mod greșit s-a apreciat de către instanța fondului că reclamantul este îndreptățit să-l primească.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinței civile nr. 2788 din 7 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și pe fond, respinge acțiunea formulată de M.D. ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.