ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 116/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 116/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava la 4 august 2008 Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a
declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 80 din 7 iulie 2008 pronunțată
de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și
fiscal, hotărâre pe care o consideră netemeinică.
Sub acest aspect s-a
precizat că în mod greșit, instanța de fond a reținut că: „dispoziția
primarului municipiului Botoșani este din 10 octombrie 2006 și ea a fost predată Comisiei Centrale în termen de 10 zile de la data adoptării ei, fiind
înregistrată la secretariatul Comisiei Centrale sub nr. 30605/CC, astfel încât,
apare nejustificat refuzul pârâtei de a trimite evaluatorului dosarul în
vederea întocmirii raportului de evaluare”.
Se consideră că refuzul
nejustificat de a soluționa o cerere trebuie să reprezinte exprimarea explicită,
cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea. Așa fiind, pentru a fi
un refuz nejustificat, susține recurenta, trebuie să existe o comunicare
expresă a poziției autorității publice, în speță a Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, căreia i s-a adresat cererea.
Din actele cauzei Înalta
Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 80 din 7 iulie 2008, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, a admis acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamanta H.L.
în contradictoriu cu Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor și a obligat pârâtul să transmită dosarul întocmit de acordarea
despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru
imobilul din Botoșani, evaluatorului sau societății de evaluare, desemnată în
vederea întocmirii raportului de evaluare.
Instanța de fond a reținut
că prin Dispoziția nr. 2932 din 10 octombrie 2006, Primarul Municipiului Botoșani a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.
247/2005 pentru reclamanta H.L. pentru imobilul compus din clădire și teren în
suprafață de 223 mp ce a fost situat în Municipiul Botoșani.
S-a mai menționat că, în
conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Titlul VII din Legea nr. 247/2005,
prin dispoziție, Primarul Municipiului Botoșani a dispus predarea întregii
documentații privind pe reclamantă, în baza procesului-verbal de
predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor.
Motivat de faptul că
Dispoziția primarului municipiului Botoșani este din 10 octombrie 2006, că a fost predată recurentei, în 10 zile de la data adoptării, s-a considerat de
instanță că apare nejustificat refuzul recurentei-pârâte de a trimite
evaluatorului dosarul în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Trecerea unui timp de doi
ani de la predarea dosarului recurentei fără a demara procedura de evaluare a
justificat potrivit instanței de fond admiterea acțiunii.
Recursul declarat este
neîntemeiat și va fi respins.
Este de necontestat că Legea
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției,
reglementează procedura de acordare a despăgubirii pentru imobilele care nu pot
fi restituite în natură, cu parcurgerea unor anumite etape.
Analizarea dosarului
intimatei-reclamante de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor nu este însă justificată de trecerea termenului de 2 ani așa cum
a și reținut instanța de fond.
Nu este necesară exprimarea
expresă în scris a refuzului nejustificat de a soluționa o cerere. Trecerea
unui termen de 2 ani în care recurenta - pârâtă trebuia să trimită dosarul
intimatei-reclamante pentru evaluator, este prin ea însăși expresia refuzului
de soluționare care se constituie într-un abuz de drept administrativ conform
Legii nr. 554/2004 așa cum corect a reținut instanța de fond.
Așa fiind, recursul declarat
va fi respins conform art. 312 C. proc. civ., întrucât hotărârea atacată este
legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile
nr. 80 din 7 iulie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 ianuarie 2009.