ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.03.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1005/2009

HOTĂRÂRE
20.03.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1005/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 444 din 27 octombrie 2008 Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul G.N.  la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen.

S-a făcut și aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a computat din pedeapsă durata arestului preventiv de la 10 ianuarie 2008 la zi.

Inculpatul a fost obligat la 1848,52 lei către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și s-a luat act că părțile civile G.M. și D.C. au renunțat la despăgubiri.

A fost obligat inculpatul la 1420 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut că în seara zilei de 5 ianuarie 2008 între inculpatul G.N. și mama sa, G.M., s-a declanșat un conflict pe fondul consumului de alcool. Conflictul a culminat cu lovirea de către inculpat a mamei sale cu o bucată de lemn.

Se reține că inculpatul a aplicat lovitura în capul mamei sale, după care s-a culcat.

A doua zi victima a fost găsită de nora sa – G.V. într-o stare precară de sănătate, astfel că aceasta a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova unde a decedat la 9 ianuarie 2008.

Raportul de constatare medico-legală efectuat în cauză a concluzionat că moartea victimei s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii, consecința hemoragiei meningo - cerebrale cu hematom subdural și dilacerare cerebrală, urmare a unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile au fost produse prin lovire cu și de corpuri dure, iar între leziuni și deces există legătură cauzală directă.

La individualizarea pedepsei instanța fondului a motivat că a avut în vedere gravitatea faptei comise, împrejurările săvârșirii, starea conflictuală între inculpat și victimă și recunoașterea parțială a faptei de către inculpat.

S-a motivat că starea de fapt reținută este dovedită cu declarațiile martorilor G.V., C.G., C.C.V., Z.N., D.G., coroborate cu declarațiile inculpatului și raportul de constatare medico-legală efectuat în cauză.

Prin D

ecizia penală nr. 14 din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului, care a criticat hotărârea fondului pentru nereținerea circumstanțelor atenuante și pentru pedeapsa pe care o consideră prea severă.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care nu a motivat în termenul prev. de art. 385

10

recursul său.

În concluziile orale inculpatul a criticat hotărârile pronunțate pentru pedeapsa pe care o apreciază prea severă și a cerut reducerea acesteia sub limita minimă prevăzută de lege prin aplicarea unor circumstanțe atenuante.

Înalta Curte, examinând cauza în raport de prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul formulat de inculpat nu este fondat.

Nu există nici un motiv de casare care examinat din oficiu ar putea crea inculpatului o situație mai favorabilă.

Instanțele au stabilit o corectă situație de fapt, încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar pedeapsa just individualizată.

Critica formulată de inculpat în motivele orale prin avocatul său, ce se încadrează în motivul de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., nu este fondată.

Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea comisă este egală cu minimul special prevăzut de lege.

În cauză nu există nici o împrejurare de natură să atenueze răspunderea penală a inculpatului, prin urmare, coborârea pedepsei sub această limită ar fi nelegală.

În consecință, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

Se va computa din pedeapsă durata arestului preventiv.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.N. împotriva Deciziei penale nr. 14 din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 10 ianuarie 2008, la 20 martie 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2250/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 107 din 17 martie 2009, Tribunalul Botoșani a condamnat pe inculpatul G.M. la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea dreptu
ÎCCJ 2010-02-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 531/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 193/2009 a Tribunalului Dolj a fost condamnat inculpatul B.G. (fiul lui O. și S.) la 10 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.
ÎCCJ 2008-05-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1869/2008
Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 1 din 14 ianuarie 2008 a Tribunalului Dolj, secția penală, în baza art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.N. la 17 ani închisoare și 3 ani interzicerea dr
ÎCCJ 2012-03-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 859/2012
a survenit decesul. Raportul de constatare medico-legală/autopsie) din 1 martie 2010, avizat favorabil de către I.M.L. Craiova din 25 mai 2010, a concluzionat că moartea numitei N.I. de 17 ani din comuna Corbu, jud. Olt a fost violentă, ea
ÎCCJ 2012-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3369/2012
ei D.S. a fost determinată de leziunile produse, pe lângă șocul traumatic reținându-se și cel hemoragic. Ca mecanism de lovire s-a prevăzut „loviri cu și de corpuri dure”, leziunile de violență producându-se prin lovituri repetate cu un cor
Sursă