ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2250/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2250/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 107 din 17 martie
2009, Tribunalul Botoșani a condamnat pe inculpatul G.M. la pedeapsa de 15 ani
închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 - 175 lit.
c) C. pen.
S-a făcut aplicarea
dispozițiilor art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. și s-a dedus prevenția
de la 1 mai 2008.
Conform art. 118 lit.
b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuțitul corp delict.
Pentru a pronunța
această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Inculpatul locuia cu
mama sa, victima G.E. în comuna Manoleasa, sat Zahoreni.
Ambii consumau în
exces băuturi alcoolice, și, pe acest fond aveau loc conflicte uneori violente.
La data de 30 aprilie
2008, inculpatul a găsit-o pe mama sa în stare de ebrietate și s-au certat din
nou.
Fiind băut și nervos,
i-a aplicat victimei G.E. mai multe lovituri în zona capului, apoi peste mâini
și picioare.
Când victima a căzut,
a lovit-o în zona capului cu o cratiță, victima rămânând nemișcată și, deși a
văzut că respiră greu nu a intervenit decât după aproximativ 2 ore, când a
apelat la salvare, fiind dusă la spital.
Cu toate manevrele de
resurcitare, victima G.E. a decedat.
Raportul medico-legal
din 10 iunie 2008 a evidențiat loviri repetate, cu corpuri dure, o plagă
plesnită a feței interne, epicraniu, hematom acut subdural drept, edem cerebral
hemisferic stâng, fractură de stern la nivelul spațiului intercostal C3 - C4,
decesul fiind urmarea unui traumatism cranio-cerebral acut-închis în cadrul unui
politraumatism.
Fapta inculpatului a
fost probată cu declarațiile martorilor, raportul de constatare medico-legală,
coroborată cu recunoașterea inculpatului și constituie infracțiunea de omor
calificat prevăzută de art. 174 - 175 lit. c) C. pen.
În cursul judecății
inculpatul a susținut că a lovit partea vătămată doar cu pumnii și picioarele,
aspect ce a determinat solicitarea avizului Comisiei de Avizare și Control a
actelor medico-legale.
Comisia a precizat că
loviturile epicraniene au putut fi produse prin lovire cu obiecte sau mijloace
contondente, posibil urmată de cădere, neputând fi identificat obiectul
contondent, astfel încât teza lovirii cu „vase de bucătărie” nu se exclude,
dar, în același timp, nu poate fi confirmată prin criterii medico-legale.
Tribunalul a
apreciat, în contextul probator enunțat, că fapta inculpatului constituie
infracțiunea de omor.
Apelul declarat de
inculpat, prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea
de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și reducerea pedepsei, a fost
respins de Curtea de Apel Suceava prin Decizia penală nr. 23 din 4 mai 2009.
S-a motivat că, din
modul în care a acționat - repetat, lovire cu corpuri contondente, în zone
vitale - inculpatul a intenționat să ucidă victima, în pedeapsa de 15 ani
aplicată corespunde gravității deosebite a faptei comise.
Recursul declarat de
inculpat este nefondat.
S-a invocat ca motive
de casare dispozițiile art. 385
9
pct. 17 și 14 din C. proc. pen.,
solicitându-se schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în
infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte și reducerea pedepsei aplicate,
având în vedere lipsa antecedentelor penale cât și faptul că, în ultimul moment
a încercat să acorde ajutor victimei.
Analizând motivele
invocate de inculpat, prin prisma probelor dosarului, Înalta Curte constată că
încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat este corectă.
Chiar dacă acesta nu a dorit moartea victimei, prin
loviri repetate, cu intensitate, în zone vitale, producându-i multiple fracturi
și folosind obiecte apte a produce moartea, inculpatul a acceptat producerea
rezultatului și anume decesul victimei, astfel încât fapta constituie
infracțiunea de omor calificat comisă asupra unei rude apropiate, prevăzută de
art. 174 - 175 lit. c) C. pen.
Pedeapsa de 15 ani
închisoare corespunde gravității faptei comise, victima fiind mama
inculpatului, astfel că reducerea pedepsei de 15 ani închisoare nu se
justifică, la aprecierea ei instanțele respectând criteriile de individualizare
prevăzute de art. 52 și 72 C. pen.
Întrucât nu se
constată motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor,
recursul inculpatului G.M. va fi respins, ca nefondat, conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce
arestarea preventivă de la 1 mai 2008 la 15 iunie 2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul
G.M. împotriva Deciziei penale nr. 23 din 4 mai 2009 pronunțată de Curtea de
Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa
aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 1 mai 2008 la 15 iunie
2009.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică azi 15 iunie 2009.