ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2499/2009

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, formulată în Dosarul nr. 02036/89/2007 a fost menținută starea de arest a inculpatului C.N.G.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 372 din 5 septembrie 2008 a Tribunalului Vaslui, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 alin. (1), (4) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. constând în aceea că împreună cu alte persoane condamnate în cauză au constituit o grupare infracțională și au înșelat mai multe societăți comerciale prin achiziționarea de mărfuri achitate cu file CEC fără acoperire cauzând un prejudiciu de 470.107,92 lei.

Totodată, instanța sesizată cu apelul declarat de inculpat împotriva hotărârii arătate a considerat că se impune menținerea stării de arest, deoarece nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul

C.N.G. care a susținut că măsura arestării preventive nu mai este justificată și a solicitat revocarea acesteia și judecarea sa în stare de libertate.

Recursul declarat nu este întemeiat.

În conformitate cu disp. art. 300

2

C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat instanța este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160

b

alin. (3) din același cod când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate instanța, prin încheiere motivată dispune menținerea stării de arest.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului C.N.G. s-a dispus în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen., existând motive verosimile de a bănui că acesta a comis infracțiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (4) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. constând în constituirea unei grupări infracționale și inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale de la care au fost achiziționate mărfuri plătite cu file CEC fără acoperire bancară, activitate ilicită ce a avut drept consecință producerea unui prejudiciu de 470.107, 92 lei.

Având în vedere probele de vinovăție administrate Tribunalul Vaslui a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare.

Ținând seama de probatoriul cauzei și de soluția de condamnare pronunțată, Curtea constată că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive că menținerea acestei măsuri de către instanța de apel este pe deplin justificată și conformă cu dispozițiile legale evocate și cu cele ale art. 5 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, derivat din natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptei și din împrejurările comiterii ei.

Față de cele ce preced, Curtea în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.N.G., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 25 lei să fie avansat din

fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.N.G. împotriva încheierii din 16 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 02036/89/2007.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie 2009.