ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 488/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 488/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 88 de la 9 septembrie 2008 a Curții de Apel

lași, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 414/45/2008, în baza art.

278

1

alin. (8) C. proc. pen., a

fost respinsă plângerea promovată de petenta B.L.C.

, împotriva rezoluției nr. 315/ P din 25 martie 2008

dată de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și menținută prin rezoluția nr. 437/11/2/12

mai 2008 a procurorului general adjunct al

Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel lași și prin care s-a dispus a nu se

începe

urmărirea penală împotriva notarului public M.R.

M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 249 alin. (1), art.

289

alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și împotriva

persoanelor cercetate F.Ș. și B.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

291 alin. (1) C. pen.

A fost obligată petenta să plătească statului 100 lei cheltuieli

judiciare.

Pentru a pronunța această sentință, prima

instanță a reținut că, la dat

de 9 iunie 2008, s-a

înregistrat pe rolul Curții de Apel lași plângerea promovată de petenta B.L.C.

, împotriva rezoluției nr. 315/ P din 25 martie

2008 dată

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și menținută prin

rezoluția

nr. 437/11/2 din 12 mai 2008 a

procurorului general adjunct al aceleiași unități

și prin care s-a

dispus a nu se începe urmărirea penală față de notarul public M.R.M. pentru

săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin.

(1) C. pen. (două infracțiuni) și fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1)

C. pen. (două infracțiuni) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și față de

persoanele fără calitate specială F.Ș. și B.C. pentru

săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată

prevăzută

de art. 290 alin. (1) C. pen.

În motivarea plângerii sale, petenta a

susținut că nu a cunoscut-o pe

doamna notar M.R.M. și nu a

semnat niciun contract de împrumut, garantat cu ipotecă. A mai precizat petenta

că în perioada în care se pretinde că ar fi semnat cele două contracte locuia

împreună cu numitul T.D. și Ie-a fost spartă locuința, fiindu-i furate mai

multe bunuri, printre car și cartea de identitate.

Petenta a mai arătat că este posibil ca cei care i-au furat actul de

identitate să-l fi folosit la notariat pentru obținerea celor două împrumuturi;

a mai arătat că nu îi cunoaște pe pretinșii împrumutători și că nu a primit

nimic de la aceștia.

A mai relevat petenta că expertiza criminalistică efectuată în cauză

are concluzii nesigure și că în mod greșit i-au fost respinse obiecțiunile

formulate și cererea de efectuare a unei noi expertize.

A solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor pronunțate

și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea actelor premergătoare și

începerea urmăririi penale.

Curtea de apel, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma

motivelor invocate, a reținut următoarele: prin rezoluția nr. 315/ P din 25

martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de notarul public M.R.M. pentru săvârșirea

infracțiunilor de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 C. pen., alin. (1)

(două infracțiuni) și fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen.

(două infracțiuni), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin aceeași rezoluție s-a dispus a nu se începe urmărirea penală

împotriva persoanelor fără calitate specială F.Ș. și B.C., pentru săvârșirea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin.

(1) C. pen.

Au fost respinse pretențiile civile pentru daune morale, formulate de

partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate.

În motivare rezoluției s-a subliniat că prin redactarea contractului de

împrumut garantat de ipotecă, având drept părți pe F.Ș. (împrumutător), B.L.C.

(garantă împrumutată) la cererea fiecăruia dintre aceștia, înregistrată sub nr.

3527 din 31 mai 2006 în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași și

prin efectuarea autentificării acestuia în baza încheierii nr. 2099 din 31 mai

2006, înregistrată în cadrul aceluiași birou notarial public sub nr. 3527,

totodată prin redactarea contractului de împrumut garantat de ipotecă, având

drept părți pe B.C. (împrumutător), B.L.C. (garantă împrumutată), la cererea

fiecăruia, înregistrată sub nr. 6712 din 01 septembrie 2006 în cadrul B.N.P. M.R.M.

cu sediul în municipiul lași, și prin autentificarea înscrisului conform

încheierii nr. 3348 din 01 septembrie 2006, înregistrată în cadrul aceluiași

birou notarial public sub nr. 6712, N.P. M.R.M. și-a îndeplinit obligațiile de

serviciu, realizându-le în mod corespunzător și nu defectuos.

Redactarea fiecărui contract de împrumut

garantat de ipotecă, cât și

îndeplinirea fiecărui act al

autentificării s-a făcut la cererea fiecărei părți, consemnată expres și

semnată personal, atât de către împrumutător, cât și de către B.L.C.

Notarul public a stabilit cu prilejul primirii cererilor, identitatea,

domiciliul, pe baza actului de identitate prezentat, cât și depus în copie

xerox în evidența notarului public, îndeplinind obligația legală reglementată

de art. 43 din Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici și a activității

notariale.

Totodată, a respectat prevederile articolului 45 din legea

sus-precizată, verificând dacă scopul urmărit de

către părți prin redactarea

și autentificarea contractului de împrumut

garantat de ipotecă este în conformitate cu legea stabilind că, nu există

niciun motiv legal din cele reglementate în articolul 6 al actului normativ

susmenționat, pentru a refuza îndeplinirea actului notarial.

Fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă a fost redactat

potrivit voinței celor două părți, cât și în

condițiile prevăzute de lege, astfel

încât nu s-a putut demonstra

probator că, ar conține date sau împrejurări neconforme realității aspectelor

de fapt declarat de către acestea.

B.L.C. a semnat personal de fiecare dată pe cele

două contracte de împrumut garantate de ipotecă,

la rubrica „împrumutată

B.L.C.”; mai mult pentru contractul având drept

parte împrumutătoare pe numitul F.Ș. sus-numita a consemnat personal mențiunea

„Am citit” la rubrica anterior precizată și a semnat și pe prima pagină a

înscrisului.

Fiecare dintre cele două încheieri de autentificare anterior menționate

cuprinde aspecte de fapt reale, cât și datele obligatorii stipulate imperativ

și limitativ în articolul 49 din Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici și a

activității notariale, în realizarea actului notarial al autentificării notarul

public M.R.M. îndeplinindu-și obligațiile de serviciu, respectând dispozițiile art.

58, 64 și 65 din legea cadru sus-precizată.

Nu s-a dovedit producerea unei vătămări importante a intereselor legale

ale numitei B.L.C. prin autentificarea celor două contracte de împrumut

garantat de ipotecă.

Prin expertiza criminalistică grafică efectuată de către experți

criminaliști din cadrul Ministerului Justiției – I.N.E.C. București s-a

constatat că, fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă, autentificat

prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 și nr. 3348 din 01 septembrie 2006,

ale B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași, a fost semnat atât pe prima

pagină, cât și la poziția „împrumutată” de către B.L.C. Cererile de

autentificare ale contractelor susmenționate, înregistrate sub numerele: 3527

din 31 mai 2006 și 6712 din 01 septembrie 2006 la B.

N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași, au

fost semnate, atât

la poziția „Semnătura”, cât și pe verso de către B.L.C.

Nu s-a putut dovedi împrejurarea că,

notarul public M.R.

M., având biroul notarial public cu

sediul în municipiul lași, str. Ion Creangă, cu prilejul redactării fiecărui

contract de împrumut garantat de ipotecă, cât și îndeplinirii actului

individual al autentificării lor, să fi falsificat fiecare înscris, prin

atestarea de date sau împrejurări neconforme realității ori prin omisiunea de a

însera aspectele de fapt solicitate de către părțile contractante.

Din punctul de vedere al legii penale fiecare dintre cele două

contracte de împrumut garantat de ipotecă, cât și dintre cele două încheieri de

autentificare, în discuție, întocmite de către notarul public M.R.M. nu

constituie înscris falsificat, având valoare juridică legală.

Nu s-a putut demonstra existența culpei în vreuna din formele sale, lata

levis, levissima, care să fi fost manifestate de către notarul public M.R.M. de

a nu-și îndeplini obligațiile de serviciu sau de a realiza în mod defectuos

urmare a cererii adresate de către B.L.C., F.Ș. și B.C.

Totodată, nu s-a dovedit manifestarea de

voință, directă sau indirectă

a notarului public M.R.M. de

a altera în vreun anume mod, cu prilejul redactării, cât și al îndeplinirii

actului notarial al autentificării, conținutul fiecăruia dintre contractele de

împrumut garantat de ipotecă, în discuție și al încheierilor de autentificare

numerele: 2099 din 31 mai 2006 și 3348 din 01 septembrie 2006.

Actele premergătoare administrate în cauză au mai demonstrat faptul că,

niciunul dintre numiții F.Ș., B.C. nu a desfășurat în realitatea obiectivă vreo

activitate materială de contrafacere a subscrierii părții vătămate B.L.C. cu

prilejul semnării și exprimării consimțământului de către fiecare în vederea

autentificării contractului de împrumut garantat de ipotecă, redactat și

ulterior autentificat de către notarul public M.R.M. prin încheierea nr. 2099

din 31 mai 2006 (împrumutător F.Ș.) și nr. 3348 din 01 septembrie 2006 (împrumutător

B.C.).

Prin raportul de expertiză criminalistică grafică nr. 34 din 20

februarie 2008 întocmit de către experți criminaliști din cadrul Ministerului

Justiției – I.N.E.C. București, înregistrat în cadrul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel lași sub nr. 315/P/2007 la data de 27 februarie 2008 s-a

concluzionat în sensul: fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă

autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 și nr. 3348 din 01

septembrie 2006 ale B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași, a fost semnat,

atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutată” de către B.L.C. Cererile

de autentificare ale contractelor sus menționate, înregistrate sub nr. 3527 din

31 mai 2006 și 6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. cu sediul în

municipiul lași, au fost semnate, atât la poziția „Semnătura”, cât și pe verso

de către B.L.C.

Partea vătămată B.L.C. a formulat, la data de 14 martie 2008,

obiecțiuni la concluziile raportului de expertiză criminalistică grafică,

solicitând efectuarea unei noi expertize „având îndoieli cu privire la

exactitatea concluziilor acestui raport.”

Prin rezoluția procurorului nr. 315/P/2007 din data de 17 martie 2003,

în conformitate cu prevederile art. 203 alin. (1) C. proc. pen. și art. 67 alin.

(3) C. proc. pen., s-a dispus respingerea obiecțiunilor, cât și a cererii de

efectuare a unei noi expertize criminalistice grafice, ca fiind neîntemeiate,

motivat de considerentele:

Obiecțiunile au fost formulate „în temeiul articolului 125 C. proc.

pen.,”

care stipulează: „dacă organul de

urmărire penală sau

instanța de judecată are îndoieli cu privire la

exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi

expertize” ori organul de urmărire penală care administrează actele premergătoare

în prezenta cauză nu are îndoieli asupra concluziilor raportului de expertiză.

Organul de urmărire penală în cuprinsul ordonanței nr. 315/P/2007 din

data de 9 noiembrie 2007 a menționat individual scriptele de comparație pe care

le înaintează I.N.E.C. București în vederea efectuării expertizei

criminalistice grafice, scripte care în parte au fost prezentate de către

partea vătămată B.L.C., la cererea organului de urmărire penală.

Prin adresa nr. 805 din 3 decembrie 2007, I.N.E.C. București a

restituit dosarul cu solicitare suplimentării scriptelor de comparație cu: acte

semnate în mod cert de către B.L.C., anterior cauzei; probe grafice constând în

semnături date în serie și în cât mai mult scris al acesteia, cât și

clarificarea aspectului garanției că, înscrisurile existente în dosar au fost

semnate cu certitudine de către B.L.C.

B.L.C., la datele de 17 și respectiv 19 decembrie 2007 a consemnat

personal câte o declarație în cuprinsul căreia a menționat apartenența sau nu a

semnăturii sale pe înscrisurile aflate la filele precizate, cât și înscrisurile

originale pe care le depune drept scripte de comparație.

La data de 17 decembrie 2007 organul de urmărire penală a ridicat

probe grafice de subscriere și scriere de la B.L.C.,

scrise

cu mâna sa.

De asemenea organul de urmărire penală a ridicat două înscrisuri

originale e la B.N.P. B.A.L., reprezentând contractul de vânzare-cumpărare

având drept părți pe A.B.G.D. și B.L.C., autentificat prin încheierea nr. 2128

din 15 iulie 2002 în cadrul biroului notarial public susprecizat și cererea de

solicitarea redactării și autentificării contractului de vânzare-cumpărare

formulată de către cele două persoane anterior menționate, la data de 15 iulie

2002, către biroul notarial public reprezentat de B.A.L.

Aceste scripte de comparație au fost retrimise împreună cu întregul

dosar al cauzei, I.N.E.C. București,

prin

adresa nr. 315/P/2007, din data de 9 ianuarie 2008.

Dacă reprezentanții institutului de specialitate sus menționat ar fi

apreciat în sensul insuficienței scriptelor de comparație pentru efectuarea

expertizei criminalistice grafice ar fi resolicitat suplimentarea lor.

Din parcurgerea rațională a capitolelor

„Constatări” și „Concluzie” ale

raportului de expertiză criminalistică grafică nu s-a constatat

reproducerea

constatărilor și implicit a concluziilor

raportului de expertiză criminalistică nr. 98 din 28 iunie 2007 întocmit de

către expert criminalist din cadrul L.I.E.C. lași la solicitarea B.N.P. M.R.M.,

cu sediul în municipiul lași.

Consemnare concluziilor acestuia s-a impus în capitolul „Lucrări

anterioare” din considerentul justificării efectuării celei de-a doua expertize

criminalistice grafice la nivelul I.N.E.

C.

București, ca expertiză dispusă de către organul de urmărire

penală.

Citirea logică, integrală, a

consemnărilor din capitolul „Constatări” al

raportului de

expertiză criminalistică grafică nu a dus la identificarea de expresii cu

caracter de îndoială, ezitante sau incerte, ale expertului.

Contrar acestei susțineri aparținând părții vătămate, s-a stabilit că,

expertul criminalist a constatat indubitabil în sensul „analiza grafică a

semnăturilor date pe numele B.L.C. de pe cele după

contracte contestate și cererile de autentificare aferente a scos în

evidență faptul că toate cele opt grafisme provin de la aceeași persoană.”

Totodată „toate semnăturile date pe numele B.L.C. aflate pe actele

din

dosarul înaintat aparțin titularei” și „atât cele două contracte în litigiu cât

și cererile de autentificare aferente au fost semnate de B.L.C.”

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petenta B.L.C.,

plângere care i-a fost respinsă prin rezoluția nr. 437/11 din 12 mai 2008 a

procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași.

În motivare acestei ultime rezoluții s-a subliniat că motivele de

nelegalitate invocate de petentă nu se confirmă.

Astfel, partea vătămată a precizat, cu ocazia audierii de către

procuror, că nu a solicitat notarului public M.R.M. redactarea și

autentificarea celor două contracte de împrumut, că nu a semnat astfel de

contracte și că pe cei doi făptuitori nu îi cunoaște.

A mai precizat petenta că în luna noiembrie 2006, în timp ce se afla

într-un mijloc de transport i-a fost sustras portmoneul în care avea cartea de

identitate, astfel că a fost posibilă prezentarea la notar a altei persoane.

În dovedirea susținerilor sale a

solicitat audierea martorului B.l.

și efectuarea

expertizei criminalistice grafice, probe ce au fost admise și administrate.

Concluziile expertizei criminalistice efectuate la Ministerul Justiției

– I.N.E.C. București sunt fără echivoc și atestă că semnăturile de pe

contractele de împrumut și de pe cererile de autentificare a contractelor îi

aparțin petentei B.L.C.

Aceste concluzii sunt în concordanță și le confirmă pe cele ale

raportului de expertiză efectuat la L.I.E.C. lași.

Apreciindu-se că urmărirea penală efectuată este completă și că actele

premergătoare administrate au dovedit că cele două contracte au

fost întocmite de notarul public cu respectarea

tuturor dispozițiilor legale și

că ceilalți doi făptuitori au atestat un

fapt real prin semnare celor două contracte, în baza art. 275 – art. 278 C.

proc. pen., a fost respinsă

plângerea

formulată de petenta B.L.C.

Verificând actele aflate la dosar, curtea de apel a constatat că

rezoluția pronunțată în cauză este legală și temeinică.

Actele premergătoare efectuate în cauză

au relevat că notarul public

M.R.M. a redactat cele două

contracte de împrumut, garantate de ipotecă, unul având ca părți pe F.Ș.

(împrumutător) și B.L.C. (garantă împrumutată), la cererea expresă a acestora,

înregistrată sub nr. 3527 din 31 mai 2006 la sediul biroului notarial din

municipiul lași, prin efectuarea autentificării acesteia, în baza încheierii nr.

2099 din 31 mai 2006.

Al doilea contract de împrumut garantat de ipotecă avea ca părți pe B.C.

(împrumutător) și B.L.C. (garantă împrumutată).

Cererile acestora au fost înregistrate sub nr. 6712 din 01 septembrie

2006, iar înscrisul întocmit a fost autentificat

conform încheierii nr. 3348 din 01

septembrie 2006, înregistrată în

cadrul aceluiași birou notarial.

Cu ocazia încheierii celor două contracte notarul public și-a

îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de serviciu. La primire cererilor

de redactare și autentificare a contractelor a

stabilit identitatea și domiciliul

fiecăruia din părți pe baza actului

de identitate prezentat și depus în copie xerox în evidența notarului public,

așa cum cer dispozițiile art. 43 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea

notarială.

Au fost respectate și dispozițiile art. 45 din Legea nr. 36/1995,

notarul verificând dacă scopul urmărit de părți prin redactarea și

autentificare celor două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, este în

conformitate cu legea, constatând că nu există niciun motiv legal pentru a

refuza îndeplinirea actului notarial.

Fiecare din cele două contracte garantate de ipotecă a fost redactat

potrivit voinței celor două părți și în condițiile prevăzute de lege, iar

petenta B.L.C. a semnat personal, de fiecare dată, contractele de împrumut la

rubrica „împrumutată”.

Încheierile de autentificare cuprind aspectele de fapt reale și datele

obligatorii, stipulate imperativ și limitativ în art. 49 din Legea nr. 36/1995.

Expertiza criminalistică grafică efectuată la I.N.E.C. București a

concluzionat că fiecare din cele două contracte de împrumut, garantate de

ipotecă, a fost semnat, atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutat” de

B.L.C. Cererile de autentificare a contractelor sus-menționate au fost semnate,

atât la poziția „semnătura”, cât și pe verso de petenta B.L.C.

În cauză nu s-a dovedit că notarul public, cu ocazia redactării celor

două contracte de împrumut ar fi atestat în conținutul lor date sau împrejurări

neconforme realității, ori ar fi omis să însereze aspecte de fapt solicitate de

părți.

Pe cale de consecință, nu s-a demonstrat existența unei culpe a

notarului în sensul că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu, ori că

și le-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător.

Pentru toate aceste considerente, soluția de a nu se începe urmărirea

penală împotriva notarului M.R.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 249 alin.

(1) C. pen. și art. 289 alin. (1) C. pen., este legală și temeinică.

Din conținutul acelorași acte premergătoare administrate în cauză a mai

rezultat că numiții F.Ș. și B.C. nu au desfășurat nicio activitate materială a

subscrierii petentei B.L.C., cu prilejul semnării contractului, ori cu prilejul

exprimării consimțământului, în vederea autentificării contractului garantat de

ipotecă, redactat și autentificat de notarul public M.R.M.

Raportul de expertiză criminalistică întocmit la I.N.E.C. din cadrul

Ministerului Justiției a concluzionat că fiecare din cele două contracte de împrumut

garantate de ipotecă și autentificate prin încheierile nr. 2099 din 31 mai 2006

și 3348 din 01 septembrie 2006 la biroul notarului public M.R.M. au fost

semnate, atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutată” de către petenta

B.L.C.

În cursul cercetărilor petenta și-a

schimbat conținutul declarațiilor în

care reda dispariția

actului de identitate; în primele din 25 mai 2007 și din 12 iunie 2007 a arătat

că din locuința în care stătea împreună cu concubinul i-au dispărut în cursul

anului 2006 inițial un aparat foto digital, apoi o brățară de aur, ulterior,

fiind audiată, la data de 18 octombrie 2007, de către procuror, petenta a

precizat că în luna noiembrie 2005, în timpul unei deplasări cu un mijloc de

transport în comun, pe raza municipiului lași i-a fost sustras din poșetă,

portmoneul în care avea și cartea de identitate. Nu a reclamat furtul la

poliție, dar s-a prezentat la S.P.C.L.E.P. lași și a solicitat eliberarea unei

noi cărți de identitate, lucru realizat la 12 ianuarie 2006. Din actele aflate

la dosar a rezultat că la audierea din 18 octombrie 2007 realizată de procuror,

petenta s-a legitimat cu cartea de identitate eliberată, la data de 12 ianuarie

2006, act consemnat, atât în încheierea de autentificare a contractului de

împrumut încheiat cu B.C., cât și în încheierea de autentificare a contractului

de împrumut încheiat cu persoana cercetată F.Ș. și aflat în xerocopie în aceste

contracte.

Dacă petenta a deținut această carte de

identitate de la eliberare 12

ianuarie 2006, în tot cursul

anului 2006, pe parcursul căruia s-au încheiat cele două contracte și până la

data de 18 octombrie 2007 când s-a legitimat la procuror, cu prilejul audierii,

nu se explică cum ar fi putut altcineva să se prezinte cu acea carte de

identitate la notar, spre a se legitima și a încheia în numele său contractele

de împrumut.

De aici a rezultat că petenta nu a fost de bună credință când a

promovat prezenta plângere.

În conținutul aceleiași plângeri, petenta a susținut că nu a fost

niciodată în cabinetul notarului M.R.M. și că nu o cunoaște pe aceasta.

Din aceleași acte aflate la dosar a mai rezultat că terenul cu care

petenta a garantat cele două împrumuturi, în

suprafață de 584 m.p. a fost

cumpărat de la numitul A.B.G.D., iar

radierea ipotecii instituite în favoarea numitului G.V.D. pe acest teren, s-

a realizat la același birou notarial al persoanei

cercetate M.R.

M. la 31 mai 2006.

Din actul intitulat 2chitanță” aflat la

dosar parchet a rezultat că,

în ziua de 31 mai 2006, la

Biroul notarului M.R.M., petenta B.L.C. a achitat numitului G.V.D. suma de

11.950 euro, sumă reprezentând împrumutul acordat conform contractelor de

împrumut garantate de ipotecă rang I și rang II, autentificate sub nr. 4920 din

10 decembrie 2004 și 6255 din 19 octombrie 2005, ambele la B.N.P. M.R.M.

Totodată, numitul G.V.D. a consimțit și a solicitat radierea ipotecilor

și a interdicției de înstrăinare notate în favoarea sa în Cartea funciară.

În aceeași zi, cu aceeași carte de identitate și la același notar,

petenta a încheiat contractul de împrumut garantat de ipotecă de la numitul F.Ș.

De fapt, acesta era modul de lucru al petenei, plătea un împrumut

anterior făcând unul nou, mai mare și garantând cu același teren.

Pe cale de consecință, soluția de a nu se

începe urmărirea penală în

cauză, împotriva persoanelor

cercetate M.R.M.,

F.Ș. și B.C. este legală

și temeinică, fiind menținută.

În baza art. 278

1

alin. (1) lit.

a) C. proc. pen., a fost respinsă

plângere promovată de

petenta B.L.C. împotriva rezoluției nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de

Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel lași și

menținută prin rezoluția nr. 437/11/2 din 12 mai 2008 a

procurorului

general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, văzând și

dispozițiile articolului 192 alin. (2) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat, în termenul legal, recurs

petiționara B.C.L., criticând-o pentru nelegalitate, fără a arătat în scris

motivele de recurs.

La termenul de judecată de la 30 octombrie 2008, în recurs, Înalta

Curte, față de lipsa de procedură cu intimații F.Ș. și B.C., precum și

apreciind ca întemeiată cererea de amânare formulată de recurenta petiționară,

pentru a i se acorda posibilitatea acesteia să-și angajeze apărător, a acordat

termen la 11 decembrie 2008, pentru când s-a dispus citare părților ca în

precedent și intimații F.Ș. și B.C., așa cum rezultă din încheierea de ședință

de la acea dată, aflată la dosarul Înaltei Curți.

La termenul de judecată de la 11 decembrie 2008, Înalta Curte, față de

lipsa de procedură cu recurenta petiționară, a amânat cauza la 12 februarie

2009, pentru când s-a dispus citarea părților ca în precedent, potrivit

consemnărilor din încheierea de la data arătată, aflată la dosarul Înaltei

Curți.

La termenul de astăzi, au lipsit

recurenta petiționară B.C.

L. și intimații M.R.M., F.Ș. și

B.C., procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, în concluziile orale, în dezbateri

a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de

petiționară, apreciind că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și

temeinică, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă

indicii privitoare la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Examinând recursul declarat de recurenta petiționară B.C.L. împotriva

sentinței pronunțată de prima instanță, conform art. 278

1

alin. (10)

cu referire la art. 385

1

alin. (1) lit. c) C. proc. pen., din

oficiu, potrivit art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte

constată recursul petiționarei ca fiind nefondat pentru considerentele ce se

vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios și motivat prima

instanță, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a

respins, plângerea promovată de petenta B.L.C.

Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare

efectuate în cauză, ce au condus la soluția de neîncepere a urmăririi penale

față de notarul public M.R.M., din cadrul C.N.P. lași, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor „neglijența în serviciu” prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen.

(două infracțiuni), „falsul intelectual” prevăzută de art. 289 alin. (1) C.

pen. (două infracțiuni), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și față de

persoanele fără calitate specială F.Ș. și B.C., persoane fără calitate

specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii „falsul în înscrisuri sub

semnătură privată” prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., precum și la

respingerea pretențiilor civile pentru daune morale formulate

de către partea vătămată B.L.C., ca fiind

neîntemeiate și

restituirea către partea vătămată B.L.C. a înscrisurilor

originale predate în vedere administrării probei expertizei criminalistice

grafice, reprezentând; factura fiscală seria IS VEE nr. 2335229 din 7 aprilie

2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. - Sucursala R.C.F. lași; factura fiscală seria IS

VEE nr. 2337781/04/30/2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. S.R.C.F. lași; factura

fiscală seria IS VDV nr. 4035853/08 august 2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. SA -

Sucursala R.C.F. lași; raport de eveniment nr. 25 din 12 septembrie 2006 emis

de S.N.T.F.M. C.F.R. SA - Unitatea Socola; contractul de vânzare-cumpărare

având drept părți pe A.B.G.D. și B.L.C., autentificat prin încheierea nr. 2128

din 15 iulie 2002 emisă de notarul public B.A.L. având biroul notarial public

cu sediul în mun. lași, str. Ștefan de Mare, (două exemplare); 1 felicitare

„Sărbători fericite” datată decembrie 2006; 1 plic format mic având consemnat

la destinatar „Fam. G.G. - Loc. Bivolari, jud. Lași”; proces-verbal încheiat la

data de 8 decembrie 2006 între B.C. și A.

M.;

proces-verbal încheiat la data de 17 iulie 2006 de S.L.

I. M/C Marfă 2002 (cuprinzând trei file), fiind

făcută mențiunea

ca sus-numita să se prezinte la sediul Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel lași pentru primirea lor, cheltuielile judiciare

rămânând în sarcina statului.

Așa cum a rezultat din actele și lucrările dosarului, plângerea

formulată de petiționară a fost examinată, în raport cu persoanele și

faptele pretinse ca fiind comise de către acestea,

procurorul constatând că

prin ordonanța 6790/P/2007, din data de 31

august 2007 a procurorului B.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria

lași s-a dispus, în temeiul prevederilor art. 45, 42 cu referire la art. 28

1

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.,

declinarea competenței soluționării cauzei privind pe notarul public M.R.M. și

pe numiții B.C. și F.Ș., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

lași, având în vedere noile modificări de competență după calitatea persoanei,

în ceea ce privește faptele comise de 2 notari”, așa cum a fost reglementat

prin Legea nr. 79/2007.

Persoana vătămată B.L.C. prin plângerea

adresată

Parchetului de pe lângă Judecătoria lași a

solicitat cercetarea penală a numiților B.C. și F.Ș. pentru săvârșire infracțiunilor

„de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută și pedepsită de art. 288 C.

pen. și uz de fals prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen.”

A susținut faptul că, la data de 15 martie 2007, a fost înștiințată,

prin intermediul B.E.J. A.C., despre faptul că, ar fi încheiat un contract de

împrumut garantat de ipotecă cu numitul B.C., autentificat prin încheierea nr. 3348

din 01 septembrie 2006 a B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași, fiind

somată să plătească suma datorată de 31.350 euro, în 15 zile de la data

primirii somației.

Interesându-se la B.N.P. M.R.M.,

deoarece, „nu încheiasem niciun contract în acest sens și mai mult

decât atât nu cunoșteam nicio persoană pe nume B.C.” a aflat „spre stupoarea

mea” că ar mai exista un contract perfectat între ea și numitul F.Ș. „în

valoare de 18.880 euro” autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006,

„scadent la 1 septembrie 2006”.

Cu prilejul audierii efectuate în prezenta cauză, B.L.

C. a declarat că, menține plângerea formulată și

dorește să participe

în calitate de parte vătămată. A menționat că, nu a

solicitat ea vreodată B.N.P. M.R.M., cu sediul în lași, redactarea de contract

de împrumut garantat de ipotecă în care să aibă calitatea de garantă

împrumutată, iar fiecare dintre numiții F.Ș. și B.C. pe cea de împrumutător și

nici autentificarea lui. Nu a fost la sediul biroului notarial public

susmenționat și nu a semnat ea la mențiunea „împrumutată” contractele de

împrumut garantate de ipotecă, autentificate prin încheierile numerele: 2099

din 31 mai 2006 și 3348 din 01 septembrie 2006 înregistrate în cadrul B.N.P. M.R.M.

cu sediul în municipiul lași sub numerele: 3527 din 31 mai 2006 și 6712 din 01

septembrie 2006. Nu recunoaște ca aparținându-i și nu a executat ea semnăturile

de la rubrica „împrumutată. B.L.C.” pe fiecare dintre cele două contracte

susmenționate. Nu Consemnat ea manuscris mențiunea „Am citit” de la rubrica ca

„împrumutată. B.L.C.” pe contractul de împrumut garantat de ipotecă, având

drept părți pe F.Ș. (împrumutător) și B.L.C. (garantă împrumutată),

autentificat prin încheierea numărul 2099 din 31 mai 2006 a B.N.P. M.R.M., cu

sediul în municipiul lași.

S-a constituit parte civilă pentru daune morale împotriva numiților F.Ș.

și B.C., echivalentul stresului cauzat, necuantificându-le, rezervându-și

dreptul pe durata administrării actelor premergătoare, menționându-se că până

la dispunerea rezoluției, B.

L.C. nu a

menționat cuantumul daunelor morale.

În dosarul cu nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

lași, în care procurorul a dat rezoluția din 25 martie 2008 a valorificat

actele premergătoare anterioare declinării cauze, efectuând ulterior numeroase

acte premergătoare, dispuse în baza ordonanțelor date, cu respectare prevederilor

legale și anume: declarația persoanei vătămate B.L.C., dată în prezența

apărătorilor aleși, în fața agentului principal V.D. la 12 iunie 2007;

fotocopiile contractelor de împrumut garantate de ipotecă, a contractului de vânzare-cumpărare

și altor acte; declarația dată de persoana vătămată, în prezența apărătorilor

aleși, în fața agentului principal V.D. la 14 iunie 2007; procese-verbale,

declarația numitului B.C. dată în fața inspectorului P., la data de 4 iulie

2007; declarația numitului F.Ș., în prezența apărătorului său ales, în fața

inspectorului P., la data de 4 iulie 2007; rezoluția dată la 10 septembrie 2007

de către procuror în dosarul nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel lași, prin care a dispus menținerea și folosirea în dosarul penal nr. 315/P/2007

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași a actelor procedural penale

administrate până la dispunerea declinării de competență, prin ordonanța

nr. 6790/P/2007 din 31 august 2007 a procurorului

M.B. din cadrul

Parchetului de pe lângă Judecătoria lași; declarația

dată în calitate de parte vătămată a numitei B.L.C., în prezența apărătorilor

aleși, în fața procurorului la data de 18 octombrie 2007; rezoluția de la 19

octombrie 2007 dată de procuror prin care a admis cererea de probe formulată de

către partea vătămată B.L.C., ca fiind întemeiată pe motivul utilității pentru

cauză; în considerentele rezoluției se arată că partea vătămată în susținerea

plângerii penale a solicitat efectuarea expertizei criminalistice grafice a

semnăturii și audierea martorului B.l.; fotocopiile mai multor înscrisuri;

ordonanța de dispunere a expertizei criminalistice grafice de către procuror la

29 octombrie 2007; fotocopiile mai multor înscrisuri, procese-verbale;

declarația dată de numitul F.Ș., în fața procurorului la 9 noiembrie 2007;

declarația dată de B.C. în fața procurorului la 9 noiembrie 2007; fotocopia

raportului de expertiză criminalistică nr. 96 de la 28 iunie 2007 întocmit de

Ministerul Justiției, L.I.E.C. lași și anexe; ordonanța de dispunere a

expertizei criminalistice grafice dată de procuror la 9 noiembrie 2007

; declarațiile date de partea vătămată B.L.

C.

în fața procurorului la 17 decembrie 2007 și la 19 decembrie 2007; fotocopia

contractului de vânzare-cumpărare și procesul-verbal cu probe de semnături,

alte înscrisuri; raportul de expertiză criminalistică nr. 34 din 20 februarie

2008 întocmit de I.N.E.C., care a concluzionat că „Contractele de împrumut

garantat de ipotecă, autentificate sub nr. 2099 din 31 mai 2006 și nr. 3348 din

1 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. din lași, au fost semnate, atât pe prima

pagină cât și la poziția „ÎMPRUMUTATĂ” - de B.L.C. Cererile de autentificare

ale contractelor sus-menționate, înregistrate sub nr. 3527 din 31 mai 2006 și

6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. din lași, au fost semnate, atât la

poziția „SEMNĂTURA” cât și pe verso, de B.L.C.”; declarațiile date de F.Ș., B.C.

în fața procurorului la 6 martie 2008 și declarația părții vătămate B.L.C., în

prezența apărătorului aceasta contestând concluziile expertizei; obiecțiunile

și solicitarea efectuării unei noi expertize, formulate în scris de către

partea vătămată B.L.C.; rezoluția dată de procuror la 17 martie 2008 prin care

a dispus respingere obiecțiunilor cât și a cererii pentru efectuarea unei noi

expertize grafice, formulate de către partea vătămată B.L.C., ca fiind

neîntemeiate; declarația martorului B.l. dată în fața procurorului la data de

14 martie 2008; declarația intimatei M.R.M. dată în fața procurorului la data

de 25 martie 2008; procesul-verbal întocmite de procuror la 25 martie 2008 în

conformitate cu prevederile art. 90 – art. 91 și 109 alin. (4) C. proc. pen. și

procesul-verbal încheiat de procuror nedatat în conformitate cu prevederile art.

109 alin. (4) C. proc. pen.

Astfel, procurorul a stabilit situația de fapt, în raport cu fiecare

persoană și fapte pretinse a fi comise, așa cum a

fost reținută și de prima

instanță în sentința atacată și pe care și Înalta

Curte și-o însușește, pe baza unor verificări ample și complete în cadrul

actelor premergătoare efectuate, cu respectarea prevederilor legale.

Totodată, în considerentele rezoluției date la 25 martie 2008,

procurorul a motivat în drept că urmare a actelor premergătoare administrate nu

poate fi pusă în mișcare față de notarul public M.R.M. din cadrul C.N.P. lași,

deoarece, fiecare dintre faptele „neglijența în serviciu” și „falsul

intelectual” nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute

de art. 249 alin. (1) C. pen. și de art. 289 alin. (1) C. pen., lipsind, atât

elementul laturii obiective, cât și al celei subiective având incidență cazul

reglementat de prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Totodată, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare nici față de F.Ș.

și B.C. din considerentul că, infracțiunea „falsul în înscrisuri sub semnătură

privată” nu a fost săvârșită în realitatea obiectivă, nu există, fiind

aplicabil cazul reglementat de art. 10 lit. d) C. proc. pen.

De asemenea, procurorul a constatat că nedovedindu-se că, din punctul

de vedere al legii penale, fiecare dintre înscrisurile reprezentând: contract

de împrumut garantat de ipotecă având drept părți pe F.Ș. și B.L.C.; încheierea

de autentificare nr. 2099 din 31 mai 2006 înregistrată sub nr. 3527 în cadrul B.N.P.

M.R.M.”, cu sediul în municipiul lași, strada Ion Creangă; contractul de

împrumut garantat de ipotecă având drept părți pe B.C. și B.L.C.; încheierea de

autentificare nr. 3348 din 01 septembrie 2006 înregistrată sub nr. 6712 în

cadrul B.N.P. „M.R.M.”, cu sediul în municipiul lași, strada Ion Creangă, are

caracter de înscris falsificat, nu a dispus

sesizarea

instanței de judecată civile competente cu privire la desființarea,

totală

sau parțială, a acestora, așa cum reglementează prevederile art. 228 alin. (6)

C. proc. pen., cu referire la art. 245 alin. (1) lit. c

1

)

C. proc. pen.

Neputând fi pusă în mișcare acțiunea penală față de F.Ș. și B.C.,

nefiind stabilită în mod legal vinovăția fiecăruia în

săvârșirea infracțiunii sesizate și neasigurându-se tragerea la răspundere

penală nu au putut fi admise pretențiile civile pentru daune morale, necuantificate

însă, formulate de către partea vătămată B.L.C., dispunând respingerea lor, ca

fiind neîntemeiate.

De asemenea, procurorul și-a întemeiat soluția dispusă prin rezoluția

dată pe dispozițiile art. 209 alin. (4) C. proc. pen., art. 228 alin. (6) C.

proc. pen. și art. 10 lit. d) și a) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc.

pen.

Soluția dată de procuror a fost menținută de procurorul general adjunct

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, care prin rezoluția din 12 mai

2008 în lucrarea cu nr. 437/II/2/2008, a respins plângerea formulată de numita

B.L.C.

Înalta Curte consideră că, prima instanță a făcut o corectă evaluare

asupra actelor premergătoare efectuate de către procuror, analizând, criticile

formulate de petiționară, motivând temeinic cu referiri la actele

premergătoare efectuate în cauză și stabilind în

mod argumentat, așa cum

s-a arătat, în reținerea amplelor considerente

ale sentinței arătate, că este legală soluția de neîncepere a urmăririi penale

față de intimați pentru faptele pretins a fi comise.

Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în

contextul cauzei, asupra actelor și lucrărilor existente la dosarul

parchetului, a constatat că notarul public M.R.M. prin actele efectuate,

respectiv redactarea celor două contracte de împrumut garantate de ipotecă, cu

respectarea voinței părților, semnate personal, de fiecare dată de petiționara

B.L.C., încheierile de autentificare, atestând fapte reale și date obligatorii,

fără să existe vreo omisiune privind aspectele de fapt solicitate de părți, iar

înregistrarea cererilor părților a fost făcută cu respectarea obligațiilor la

primirea acestora, respectiv de verificare a actelor de identitate și a

domiciliului părților, a scopului urmărit de părți prin redactarea și

autentificarea celor două contracte, neconstatând existența vreunui motiv legal

de refuz pentru îndeplinirea actului notarial, așa cum impun art. 43, art. 45

din Legea nr. 36/1995, notarul și-a exercitat în mod legal atribuțiile, în

limitele conferite de lege, așa încât faptele pretins comise, de neglijență în

serviciu prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. (două infracțiuni) și fals

intelectual prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracțiuni),

invocate de petiționară nu se susțin.

De asemenea, este legală soluția de

neîncepere a urmăririi penale și

față de intimații F.Ș. și

B.C. sub aspectul faptei pretins a fi comisă, de fiecare, de fals în înscrisuri

sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., deoarece aceștia

nu au desfășurat nicio activitate materială a subscrierii petiționarei B.L.C.,

cu ocazia semnării contractului, ori cu prilejul exprimării consimțământului,

în vederea autentificării contractului garantat de ipotecă, redactat și

autentificat de notar.

Astfel, Înalta Curte consideră că, pe de-o parte, în mod corect și

motivat, s-a dispus, de către procuror, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat

la art. 10 lit. d) și a) C. proc. pen., soluția neînceperii urmăririi penale

față de toți intimații pentru faptele pretins a fi comise de fiecare și

indicate în mod concret, iar, pe de altă parte, în mod legal și temeinic

motivat, printr-o reală analiză asupra actelor premergătoare, prima instanță a

respins, ca nefondată, plângerea formulată de către

petenta B.L.C., împotriva rezoluției procurorului, prin care

s-a

dispus soluția menționată și astfel a menținut rezoluția dată.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte consideră că sentința

pronunțată de prima instanță este legală și

temeinică sub toate aspectele.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.,

va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară B.C.L.

împotriva sentinței penale nr. 88 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția

penală.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga

recurenta petiționară la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară B.C.L.

împotriva sentinței penale nr. 88 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția

penală.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlul de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12

februarie 2009.