ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 488/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 88 de la 9 septembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 414/45/2008, în baza art. 278 1 alin. (8) C. proc. pen., a fost respinsă plângerea promovată de petenta B.L.C. , împotriva rezoluției nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și menținută prin rezoluția nr. 437/11/2/12 mai 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași și prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva notarului public M.R. M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 249 alin. (1), art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

și împotriva persoanelor cercetate F.Ș. și B.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. A fost obligată petenta să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la dat de 9 iunie 2008, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel lași plângerea promovată de petenta B.L.C. , împotriva rezoluției nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și menținută prin rezoluția nr. 437/11/2 din 12 mai 2008 a procurorului general adjunct al aceleiași unități și prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală față de notarul public M.R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen.

(două infracțiuni) și fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracțiuni) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și față de persoanele fără calitate specială F.Ș. și B.C. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. În motivarea plângerii sale, petenta a susținut că nu a cunoscut-o pe doamna notar M.R.M. și nu a semnat niciun contract de împrumut, garantat cu ipotecă. A mai precizat petenta că în perioada în care se pretinde că ar fi semnat cele două contracte locuia împreună cu numitul T.D. și Ie-a fost spartă locuința, fiindu-i furate mai multe bunuri, printre car și cartea de identitate. Petenta a mai arătat că este posibil ca cei care i-au furat actul de identitate să-l fi folosit la notariat pentru obținerea celor două împrumuturi; a mai arătat că nu îi cunoaște pe pretinșii împrumutători și că nu a primit nimic de la aceștia.

A mai relevat petenta că expertiza criminalistică efectuată în cauză are concluzii nesigure și că în mod greșit i-au fost respinse obiecțiunile formulate și cererea de efectuare a unei noi expertize. A solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor pronunțate și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea actelor premergătoare și începerea urmăririi penale. Curtea de apel, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, a reținut următoarele: prin rezoluția nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public M.R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 C. pen., alin. (1) (două infracțiuni) și fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen.

(două infracțiuni), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Prin aceeași rezoluție s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva persoanelor fără calitate specială F.Ș. și B.C., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. Au fost respinse pretențiile civile pentru daune morale, formulate de partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate. În motivare rezoluției s-a subliniat că prin redactarea contractului de împrumut garantat de ipotecă, având drept părți pe F.Ș. (împrumutător), B.L.C. (garantă împrumutată) la cererea fiecăruia dintre aceștia, înregistrată sub nr. 3527 din 31 mai 2006 în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași și prin efectuarea autentificării acestuia în baza încheierii nr. 2099 din 31 mai 2006, înregistrată în cadrul aceluiași birou notarial public sub nr. 3527, totodată prin redactarea contractului de împrumut garantat de ipotecă, având drept părți pe B.C.

(împrumutător), B.L.C. (garantă împrumutată), la cererea fiecăruia, înregistrată sub nr. 6712 din 01 septembrie 2006 în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași, și prin autentificarea înscrisului conform încheierii nr. 3348 din 01 septembrie 2006, înregistrată în cadrul aceluiași birou notarial public sub nr. 6712, N.P. M.R.M. și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, realizându-le în mod corespunzător și nu defectuos. Redactarea fiecărui contract de împrumut garantat de ipotecă, cât și îndeplinirea fiecărui act al autentificării s-a făcut la cererea fiecărei părți, consemnată expres și semnată personal, atât de către împrumutător, cât și de către B.L.C. Notarul public a stabilit cu prilejul primirii cererilor, identitatea, domiciliul, pe baza actului de identitate prezentat, cât și depus în copie xerox în evidența notarului public, îndeplinind obligația legală reglementată de art. 43 din Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici și a activității notariale.

Totodată, a respectat prevederile articolului 45 din legea sus-precizată, verificând dacă scopul urmărit de către părți prin redactarea și autentificarea contractului de împrumut garantat de ipotecă este în conformitate cu legea stabilind că, nu există niciun motiv legal din cele reglementate în articolul 6 al actului normativ susmenționat, pentru a refuza îndeplinirea actului notarial. Fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă a fost redactat potrivit voinței celor două părți, cât și în condițiile prevăzute de lege, astfel încât nu s-a putut demonstra probator că, ar conține date sau împrejurări neconforme realității aspectelor de fapt declarat de către acestea. B.L.C. a semnat personal de fiecare dată pe cele două contracte de împrumut garantate de ipotecă, la rubrica „împrumutată B.L.C.”; mai mult pentru contractul având drept parte împrumutătoare pe numitul F.Ș.

sus-numita a consemnat personal mențiunea „Am citit” la rubrica anterior precizată și a semnat și pe prima pagină a înscrisului. Fiecare dintre cele două încheieri de autentificare anterior menționate cuprinde aspecte de fapt reale, cât și datele obligatorii stipulate imperativ și limitativ în articolul 49 din Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici și a activității notariale, în realizarea actului notarial al autentificării notarul public M.R.M. îndeplinindu-și obligațiile de serviciu, respectând dispozițiile art. 58, 64 și 65 din legea cadru sus-precizată. Nu s-a dovedit producerea unei vătămări importante a intereselor legale ale numitei B.L.C. prin autentificarea celor două contracte de împrumut garantat de ipotecă.

Prin expertiza criminalistică grafică efectuată de către experți criminaliști din cadrul Ministerului Justiției – I.N.E.C. București s-a constatat că, fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă, autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 și nr. 3348 din 01 septembrie 2006, ale B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași, a fost semnat atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutată” de către B.L.C. Cererile de autentificare ale contractelor susmenționate, înregistrate sub numerele: 3527 din 31 mai 2006 și 6712 din 01 septembrie 2006 la B. N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași, au fost semnate, atât la poziția „Semnătura”, cât și pe verso de către B.L.C. Nu s-a putut dovedi împrejurarea că, notarul public M.R.

M., având biroul notarial public cu sediul în municipiul lași, str. Ion Creangă, cu prilejul redactării fiecărui contract de împrumut garantat de ipotecă, cât și îndeplinirii actului individual al autentificării lor, să fi falsificat fiecare înscris, prin atestarea de date sau împrejurări neconforme realității ori prin omisiunea de a însera aspectele de fapt solicitate de către părțile contractante. Din punctul de vedere al legii penale fiecare dintre cele două contracte de împrumut garantat de ipotecă, cât și dintre cele două încheieri de autentificare, în discuție, întocmite de către notarul public M.R.M. nu constituie înscris falsificat, având valoare juridică legală. Nu s-a putut demonstra existența culpei în vreuna din formele sale, lata levis, levissima, care să fi fost manifestate de către notarul public M.R.M.

de a nu-și îndeplini obligațiile de serviciu sau de a realiza în mod defectuos urmare a cererii adresate de către B.L.C., F.Ș. și B.C. Totodată, nu s-a dovedit manifestarea de voință, directă sau indirectă a notarului public M.R.M. de a altera în vreun anume mod, cu prilejul redactării, cât și al îndeplinirii actului notarial al autentificării, conținutul fiecăruia dintre contractele de împrumut garantat de ipotecă, în discuție și al încheierilor de autentificare numerele: 2099 din 31 mai 2006 și 3348 din 01 septembrie 2006. Actele premergătoare administrate în cauză au mai demonstrat faptul că, niciunul dintre numiții F.Ș., B.C. nu a desfășurat în realitatea obiectivă vreo activitate materială de contrafacere a subscrierii părții vătămate B.L.C.

cu prilejul semnării și exprimării consimțământului de către fiecare în vederea autentificării contractului de împrumut garantat de ipotecă, redactat și ulterior autentificat de către notarul public M.R.M. prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 (împrumutător F.Ș.) și nr. 3348 din 01 septembrie 2006 (împrumutător B.C.). Prin raportul de expertiză criminalistică grafică nr. 34 din 20 februarie 2008 întocmit de către experți criminaliști din cadrul Ministerului Justiției – I.N.E.C. București, înregistrat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași sub nr. 315/P/2007 la data de 27 februarie 2008 s-a concluzionat în sensul: fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 și nr. 3348 din 01 septembrie 2006 ale B.N.P.

M.R.M., cu sediul în municipiul lași, a fost semnat, atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutată” de către B.L.C. Cererile de autentificare ale contractelor sus menționate, înregistrate sub nr. 3527 din 31 mai 2006 și 6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași, au fost semnate, atât la poziția „Semnătura”, cât și pe verso de către B.L.C. Partea vătămată B.L.C. a formulat, la data de 14 martie 2008, obiecțiuni la concluziile raportului de expertiză criminalistică grafică, solicitând efectuarea unei noi expertize „având îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor acestui raport.” Prin rezoluția procurorului nr. 315/P/2007 din data de 17 martie 2003, în conformitate cu prevederile art. 203 alin. (1) C. proc.

pen. și art. 67 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus respingerea obiecțiunilor, cât și a cererii de efectuare a unei noi expertize criminalistice grafice, ca fiind neîntemeiate, motivat de considerentele: Obiecțiunile au fost formulate „în temeiul articolului 125 C. proc. pen.,” care stipulează: „dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize” ori organul de urmărire penală care administrează actele premergătoare în prezenta cauză nu are îndoieli asupra concluziilor raportului de expertiză. Organul de urmărire penală în cuprinsul ordonanței nr. 315/P/2007 din data de 9 noiembrie 2007 a menționat individual scriptele de comparație pe care le înaintează I.N.E.C.

București în vederea efectuării expertizei criminalistice grafice, scripte care în parte au fost prezentate de către partea vătămată B.L.C., la cererea organului de urmărire penală. Prin adresa nr. 805 din 3 decembrie 2007, I.N.E.C. București a restituit dosarul cu solicitare suplimentării scriptelor de comparație cu: acte semnate în mod cert de către B.L.C., anterior cauzei; probe grafice constând în semnături date în serie și în cât mai mult scris al acesteia, cât și clarificarea aspectului garanției că, înscrisurile existente în dosar au fost semnate cu certitudine de către B.L.C. B.L.C., la datele de 17 și respectiv 19 decembrie 2007 a consemnat personal câte o declarație în cuprinsul căreia a menționat apartenența sau nu a semnăturii sale pe înscrisurile aflate la filele precizate, cât și înscrisurile originale pe care le depune drept scripte de comparație.

La data de 17 decembrie 2007 organul de urmărire penală a ridicat probe grafice de subscriere și scriere de la B.L.C., scrise cu mâna sa. De asemenea organul de urmărire penală a ridicat două înscrisuri originale e la B.N.P. B.A.L., reprezentând contractul de vânzare-cumpărare având drept părți pe A.B.G.D. și B.L.C., autentificat prin încheierea nr. 2128 din 15 iulie 2002 în cadrul biroului notarial public susprecizat și cererea de solicitarea redactării și autentificării contractului de vânzare-cumpărare formulată de către cele două persoane anterior menționate, la data de 15 iulie 2002, către biroul notarial public reprezentat de B.A.L. Aceste scripte de comparație au fost retrimise împreună cu întregul dosar al cauzei, I.N.E.C.

București, prin adresa nr. 315/P/2007, din data de 9 ianuarie 2008. Dacă reprezentanții institutului de specialitate sus menționat ar fi apreciat în sensul insuficienței scriptelor de comparație pentru efectuarea expertizei criminalistice grafice ar fi resolicitat suplimentarea lor. Din parcurgerea rațională a capitolelor „Constatări” și „Concluzie” ale raportului de expertiză criminalistică grafică nu s-a constatat reproducerea constatărilor și implicit a concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. 98 din 28 iunie 2007 întocmit de către expert criminalist din cadrul L.I.E.C. lași la solicitarea B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași. Consemnare concluziilor acestuia s-a impus în capitolul „Lucrări anterioare” din considerentul justificării efectuării celei de-a doua expertize criminalistice grafice la nivelul I.N.E.

C. București, ca expertiză dispusă de către organul de urmărire penală. Citirea logică, integrală, a consemnărilor din capitolul „Constatări” al raportului de expertiză criminalistică grafică nu a dus la identificarea de expresii cu caracter de îndoială, ezitante sau incerte, ale expertului. Contrar acestei susțineri aparținând părții vătămate, s-a stabilit că, expertul criminalist a constatat indubitabil în sensul „analiza grafică a semnăturilor date pe numele B.L.C. de pe cele după contracte contestate și cererile de autentificare aferente a scos în evidență faptul că toate cele opt grafisme provin de la aceeași persoană.” Totodată „toate semnăturile date pe numele B.L.C.

aflate pe actele din dosarul înaintat aparțin titularei” și „atât cele două contracte în litigiu cât și cererile de autentificare aferente au fost semnate de B.L.C.” Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petenta B.L.C., plângere care i-a fost respinsă prin rezoluția nr. 437/11 din 12 mai 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași. În motivare acestei ultime rezoluții s-a subliniat că motivele de nelegalitate invocate de petentă nu se confirmă. Astfel, partea vătămată a precizat, cu ocazia audierii de către procuror, că nu a solicitat notarului public M.R.M. redactarea și autentificarea celor două contracte de împrumut, că nu a semnat astfel de contracte și că pe cei doi făptuitori nu îi cunoaște.

A mai precizat petenta că în luna noiembrie 2006, în timp ce se afla într-un mijloc de transport i-a fost sustras portmoneul în care avea cartea de identitate, astfel că a fost posibilă prezentarea la notar a altei persoane. În dovedirea susținerilor sale a solicitat audierea martorului B.l. și efectuarea expertizei criminalistice grafice, probe ce au fost admise și administrate. Concluziile expertizei criminalistice efectuate la Ministerul Justiției – I.N.E.C. București sunt fără echivoc și atestă că semnăturile de pe contractele de împrumut și de pe cererile de autentificare a contractelor îi aparțin petentei B.L.C. Aceste concluzii sunt în concordanță și le confirmă pe cele ale raportului de expertiză efectuat la L.I.E.C.

lași. Apreciindu-se că urmărirea penală efectuată este completă și că actele premergătoare administrate au dovedit că cele două contracte au fost întocmite de notarul public cu respectarea tuturor dispozițiilor legale și că ceilalți doi făptuitori au atestat un fapt real prin semnare celor două contracte, în baza art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă plângerea formulată de petenta B.L.C. Verificând actele aflate la dosar, curtea de apel a constatat că rezoluția pronunțată în cauză este legală și temeinică. Actele premergătoare efectuate în cauză au relevat că notarul public M.R.M. a redactat cele două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, unul având ca părți pe F.Ș. (împrumutător) și B.L.C.

(garantă împrumutată), la cererea expresă a acestora, înregistrată sub nr. 3527 din 31 mai 2006 la sediul biroului notarial din municipiul lași, prin efectuarea autentificării acesteia, în baza încheierii nr. 2099 din 31 mai 2006. Al doilea contract de împrumut garantat de ipotecă avea ca părți pe B.C. (împrumutător) și B.L.C. (garantă împrumutată). Cererile acestora au fost înregistrate sub nr. 6712 din 01 septembrie 2006, iar înscrisul întocmit a fost autentificat conform încheierii nr. 3348 din 01 septembrie 2006, înregistrată în cadrul aceluiași birou notarial. Cu ocazia încheierii celor două contracte notarul public și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de serviciu.

La primire cererilor de redactare și autentificare a contractelor a stabilit identitatea și domiciliul fiecăruia din părți pe baza actului de identitate prezentat și depus în copie xerox în evidența notarului public, așa cum cer dispozițiile art. 43 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială. Au fost respectate și dispozițiile art. 45 din Legea nr. 36/1995, notarul verificând dacă scopul urmărit de părți prin redactarea și autentificare celor două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, este în conformitate cu legea, constatând că nu există niciun motiv legal pentru a refuza îndeplinirea actului notarial. Fiecare din cele două contracte garantate de ipotecă a fost redactat potrivit voinței celor două părți și în condițiile prevăzute de lege, iar petenta B.L.C.

a semnat personal, de fiecare dată, contractele de împrumut la rubrica „împrumutată”. Încheierile de autentificare cuprind aspectele de fapt reale și datele obligatorii, stipulate imperativ și limitativ în art. 49 din Legea nr. 36/1995. Expertiza criminalistică grafică efectuată la I.N.E.C. București a concluzionat că fiecare din cele două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, a fost semnat, atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutat” de B.L.C. Cererile de autentificare a contractelor sus-menționate au fost semnate, atât la poziția „semnătura”, cât și pe verso de petenta B.L.C. În cauză nu s-a dovedit că notarul public, cu ocazia redactării celor două contracte de împrumut ar fi atestat în conținutul lor date sau împrejurări neconforme realității, ori ar fi omis să însereze aspecte de fapt solicitate de părți.

Pe cale de consecință, nu s-a demonstrat existența unei culpe a notarului în sensul că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu, ori că și le-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător. Pentru toate aceste considerente, soluția de a nu se începe urmărirea penală împotriva notarului M.R.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. și art. 289 alin. (1) C. pen., este legală și temeinică. Din conținutul acelorași acte premergătoare administrate în cauză a mai rezultat că numiții F.Ș. și B.C. nu au desfășurat nicio activitate materială a subscrierii petentei B.L.C., cu prilejul semnării contractului, ori cu prilejul exprimării consimțământului, în vederea autentificării contractului garantat de ipotecă, redactat și autentificat de notarul public M.R.M.

Raportul de expertiză criminalistică întocmit la I.N.E.C. din cadrul Ministerului Justiției a concluzionat că fiecare din cele două contracte de împrumut garantate de ipotecă și autentificate prin încheierile nr. 2099 din 31 mai 2006 și 3348 din 01 septembrie 2006 la biroul notarului public M.R.M. au fost semnate, atât pe prima pagină, cât și la poziția „împrumutată” de către petenta B.L.C.

În cursul cercetărilor petenta și-a schimbat conținutul declarațiilor în care reda dispariția actului de identitate; în primele din 25 mai 2007 și din 12 iunie 2007 a arătat că din locuința în care stătea împreună cu concubinul i-au dispărut în cursul anului 2006 inițial un aparat foto digital, apoi o brățară de aur, ulterior, fiind audiată, la data de 18 octombrie 2007, de către procuror, petenta a precizat că în luna noiembrie 2005, în timpul unei deplasări cu un mijloc de transport în comun, pe raza municipiului lași i-a fost sustras din poșetă, portmoneul în care avea și cartea de identitate. Nu a reclamat furtul la poliție, dar s-a prezentat la S.P.C.L.E.P.

lași și a solicitat eliberarea unei noi cărți de identitate, lucru realizat la 12 ianuarie 2006. Din actele aflate la dosar a rezultat că la audierea din 18 octombrie 2007 realizată de procuror, petenta s-a legitimat cu cartea de identitate eliberată, la data de 12 ianuarie 2006, act consemnat, atât în încheierea de autentificare a contractului de împrumut încheiat cu B.C., cât și în încheierea de autentificare a contractului de împrumut încheiat cu persoana cercetată F.Ș. și aflat în xerocopie în aceste contracte. Dacă petenta a deținut această carte de identitate de la eliberare 12 ianuarie 2006, în tot cursul anului 2006, pe parcursul căruia s-au încheiat cele două contracte și până la data de 18 octombrie 2007 când s-a legitimat la procuror, cu prilejul audierii, nu se explică cum ar fi putut altcineva să se prezinte cu acea carte de identitate la notar, spre a se legitima și a încheia în numele său contractele de împrumut.

De aici a rezultat că petenta nu a fost de bună credință când a promovat prezenta plângere. În conținutul aceleiași plângeri, petenta a susținut că nu a fost niciodată în cabinetul notarului M.R.M. și că nu o cunoaște pe aceasta. Din aceleași acte aflate la dosar a mai rezultat că terenul cu care petenta a garantat cele două împrumuturi, în suprafață de 584 m.p. a fost cumpărat de la numitul A.B.G.D., iar radierea ipotecii instituite în favoarea numitului G.V.D. pe acest teren, s- a realizat la același birou notarial al persoanei cercetate M.R. M. la 31 mai 2006. Din actul intitulat 2chitanță” aflat la dosar parchet a rezultat că, în ziua de 31 mai 2006, la Biroul notarului M.R.M., petenta B.L.C.

a achitat numitului G.V.D. suma de 11.950 euro, sumă reprezentând împrumutul acordat conform contractelor de împrumut garantate de ipotecă rang I și rang II, autentificate sub nr. 4920 din 10 decembrie 2004 și 6255 din 19 octombrie 2005, ambele la B.N.P. M.R.M. Totodată, numitul G.V.D. a consimțit și a solicitat radierea ipotecilor și a interdicției de înstrăinare notate în favoarea sa în Cartea funciară. În aceeași zi, cu aceeași carte de identitate și la același notar, petenta a încheiat contractul de împrumut garantat de ipotecă de la numitul F.Ș. De fapt, acesta era modul de lucru al petenei, plătea un împrumut anterior făcând unul nou, mai mare și garantând cu același teren. Pe cale de consecință, soluția de a nu se începe urmărirea penală în cauză, împotriva persoanelor cercetate M.R.M., F.Ș.

și B.C. este legală și temeinică, fiind menținută. În baza art. 278 1 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă plângere promovată de petenta B.L.C. împotriva rezoluției nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și menținută prin rezoluția nr. 437/11/2 din 12 mai 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, văzând și dispozițiile articolului 192 alin. (2) C. proc. pen. Împotriva acestei sentințe a declarat, în termenul legal, recurs petiționara B.C.L., criticând-o pentru nelegalitate, fără a arătat în scris motivele de recurs. La termenul de judecată de la 30 octombrie 2008, în recurs, Înalta Curte, față de lipsa de procedură cu intimații F.Ș.

și B.C., precum și apreciind ca întemeiată cererea de amânare formulată de recurenta petiționară, pentru a i se acorda posibilitatea acesteia să-și angajeze apărător, a acordat termen la 11 decembrie 2008, pentru când s-a dispus citare părților ca în precedent și intimații F.Ș. și B.C., așa cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată, aflată la dosarul Înaltei Curți. La termenul de judecată de la 11 decembrie 2008, Înalta Curte, față de lipsa de procedură cu recurenta petiționară, a amânat cauza la 12 februarie 2009, pentru când s-a dispus citarea părților ca în precedent, potrivit consemnărilor din încheierea de la data arătată, aflată la dosarul Înaltei Curți. La termenul de astăzi, au lipsit recurenta petiționară B.C.

L. și intimații M.R.M., F.Ș. și B.C., procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, în concluziile orale, în dezbateri a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de petiționară, apreciind că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii privitoare la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Examinând recursul declarat de recurenta petiționară B.C.L. împotriva sentinței pronunțată de prima instanță, conform art. 278 1 alin. (10) cu referire la art. 385 1 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., din oficiu, potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul petiționarei ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios și motivat prima instanță, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, plângerea promovată de petenta B.L.C. Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare efectuate în cauză, ce au condus la soluția de neîncepere a urmăririi penale față de notarul public M.R.M., din cadrul C.N.P. lași, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor „neglijența în serviciu” prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. (două infracțiuni), „falsul intelectual” prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracțiuni), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și față de persoanele fără calitate specială F.Ș.

și B.C., persoane fără calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii „falsul în înscrisuri sub semnătură privată” prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., precum și la respingerea pretențiilor civile pentru daune morale formulate de către partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate și restituirea către partea vătămată B.L.C. a înscrisurilor originale predate în vedere administrării probei expertizei criminalistice grafice, reprezentând; factura fiscală seria IS VEE nr. 2335229 din 7 aprilie 2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. - Sucursala R.C.F. lași; factura fiscală seria IS VEE nr. 2337781/04/30/2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. S.R.C.F. lași; factura fiscală seria IS VDV nr. 4035853/08 august 2006 emisă de S.N.C.F.

C.F.R. SA - Sucursala R.C.F. lași; raport de eveniment nr. 25 din 12 septembrie 2006 emis de S.N.T.F.M. C.F.R. SA - Unitatea Socola; contractul de vânzare-cumpărare având drept părți pe A.B.G.D. și B.L.C., autentificat prin încheierea nr. 2128 din 15 iulie 2002 emisă de notarul public B.A.L. având biroul notarial public cu sediul în mun. lași, str. Ștefan de Mare, (două exemplare); 1 felicitare „Sărbători fericite” datată decembrie 2006; 1 plic format mic având consemnat la destinatar „Fam. G.G. - Loc. Bivolari, jud. Lași”; proces-verbal încheiat la data de 8 decembrie 2006 între B.C. și A. M.; proces-verbal încheiat la data de 17 iulie 2006 de S.L. I. M/C Marfă 2002 (cuprinzând trei file), fiind făcută mențiunea ca sus-numita să se prezinte la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași pentru primirea lor, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Așa cum a rezultat din actele și lucrările dosarului, plângerea formulată de petiționară a fost examinată, în raport cu persoanele și faptele pretinse ca fiind comise de către acestea, procurorul constatând că prin ordonanța 6790/P/2007, din data de 31 august 2007 a procurorului B.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria lași s-a dispus, în temeiul prevederilor art. 45, 42 cu referire la art. 28 1 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., declinarea competenței soluționării cauzei privind pe notarul public M.R.M. și pe numiții B.C. și F.Ș., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, având în vedere noile modificări de competență după calitatea persoanei, în ceea ce privește faptele comise de 2 notari”, așa cum a fost reglementat prin Legea nr. 79/2007.

Persoana vătămată B.L.C. prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria lași a solicitat cercetarea penală a numiților B.C. și F.Ș. pentru săvârșire infracțiunilor „de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută și pedepsită de art. 288 C. pen. și uz de fals prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen.” A susținut faptul că, la data de 15 martie 2007, a fost înștiințată, prin intermediul B.E.J. A.C., despre faptul că, ar fi încheiat un contract de împrumut garantat de ipotecă cu numitul B.C., autentificat prin încheierea nr. 3348 din 01 septembrie 2006 a B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași, fiind somată să plătească suma datorată de 31.350 euro, în 15 zile de la data primirii somației.

Interesându-se la B.N.P. M.R.M., deoarece, „nu încheiasem niciun contract în acest sens și mai mult decât atât nu cunoșteam nicio persoană pe nume B.C.” a aflat „spre stupoarea mea” că ar mai exista un contract perfectat între ea și numitul F.Ș. „în valoare de 18.880 euro” autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006, „scadent la 1 septembrie 2006”. Cu prilejul audierii efectuate în prezenta cauză, B.L. C. a declarat că, menține plângerea formulată și dorește să participe în calitate de parte vătămată. A menționat că, nu a solicitat ea vreodată B.N.P. M.R.M., cu sediul în lași, redactarea de contract de împrumut garantat de ipotecă în care să aibă calitatea de garantă împrumutată, iar fiecare dintre numiții F.Ș.

și B.C. pe cea de împrumutător și nici autentificarea lui. Nu a fost la sediul biroului notarial public susmenționat și nu a semnat ea la mențiunea „împrumutată” contractele de împrumut garantate de ipotecă, autentificate prin încheierile numerele: 2099 din 31 mai 2006 și 3348 din 01 septembrie 2006 înregistrate în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul lași sub numerele: 3527 din 31 mai 2006 și 6712 din 01 septembrie 2006. Nu recunoaște ca aparținându-i și nu a executat ea semnăturile de la rubrica „împrumutată. B.L.C.” pe fiecare dintre cele două contracte susmenționate. Nu Consemnat ea manuscris mențiunea „Am citit” de la rubrica ca „împrumutată. B.L.C.” pe contractul de împrumut garantat de ipotecă, având drept părți pe F.Ș.

(împrumutător) și B.L.C. (garantă împrumutată), autentificat prin încheierea numărul 2099 din 31 mai 2006 a B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul lași. S-a constituit parte civilă pentru daune morale împotriva numiților F.Ș. și B.C., echivalentul stresului cauzat, necuantificându-le, rezervându-și dreptul pe durata administrării actelor premergătoare, menționându-se că până la dispunerea rezoluției, B. L.C. nu a menționat cuantumul daunelor morale. În dosarul cu nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, în care procurorul a dat rezoluția din 25 martie 2008 a valorificat actele premergătoare anterioare declinării cauze, efectuând ulterior numeroase acte premergătoare, dispuse în baza ordonanțelor date, cu respectare prevederilor legale și anume: declarația persoanei vătămate B.L.C., dată în prezența apărătorilor aleși, în fața agentului principal V.D.

la 12 iunie 2007; fotocopiile contractelor de împrumut garantate de ipotecă, a contractului de vânzare-cumpărare și altor acte; declarația dată de persoana vătămată, în prezența apărătorilor aleși, în fața agentului principal V.D. la 14 iunie 2007; procese-verbale, declarația numitului B.C. dată în fața inspectorului P., la data de 4 iulie 2007; declarația numitului F.Ș., în prezența apărătorului său ales, în fața inspectorului P., la data de 4 iulie 2007; rezoluția dată la 10 septembrie 2007 de către procuror în dosarul nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, prin care a dispus menținerea și folosirea în dosarul penal nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași a actelor procedural penale administrate până la dispunerea declinării de competență, prin ordonanța nr. 6790/P/2007 din 31 august 2007 a procurorului M.B.

din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria lași; declarația dată în calitate de parte vătămată a numitei B.L.C., în prezența apărătorilor aleși, în fața procurorului la data de 18 octombrie 2007; rezoluția de la 19 octombrie 2007 dată de procuror prin care a admis cererea de probe formulată de către partea vătămată B.L.C., ca fiind întemeiată pe motivul utilității pentru cauză; în considerentele rezoluției se arată că partea vătămată în susținerea plângerii penale a solicitat efectuarea expertizei criminalistice grafice a semnăturii și audierea martorului B.l.; fotocopiile mai multor înscrisuri; ordonanța de dispunere a expertizei criminalistice grafice de către procuror la 29 octombrie 2007; fotocopiile mai multor înscrisuri, procese-verbale; declarația dată de numitul F.Ș., în fața procurorului la 9 noiembrie 2007; declarația dată de B.C.

în fața procurorului la 9 noiembrie 2007; fotocopia raportului de expertiză criminalistică nr. 96 de la 28 iunie 2007 întocmit de Ministerul Justiției, L.I.E.C. lași și anexe; ordonanța de dispunere a expertizei criminalistice grafice dată de procuror la 9 noiembrie 2007 ; declarațiile date de partea vătămată B.L. C. în fața procurorului la 17 decembrie 2007 și la 19 decembrie 2007; fotocopia contractului de vânzare-cumpărare și procesul-verbal cu probe de semnături, alte înscrisuri; raportul de expertiză criminalistică nr. 34 din 20 februarie 2008 întocmit de I.N.E.C., care a concluzionat că „Contractele de împrumut garantat de ipotecă, autentificate sub nr. 2099 din 31 mai 2006 și nr. 3348 din 1 septembrie 2006 la B.N.P.

M.R.M. din lași, au fost semnate, atât pe prima pagină cât și la poziția „ÎMPRUMUTATĂ” - de B.L.C. Cererile de autentificare ale contractelor sus-menționate, înregistrate sub nr. 3527 din 31 mai 2006 și 6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. din lași, au fost semnate, atât la poziția „SEMNĂTURA” cât și pe verso, de B.L.C.”; declarațiile date de F.Ș., B.C. în fața procurorului la 6 martie 2008 și declarația părții vătămate B.L.C., în prezența apărătorului aceasta contestând concluziile expertizei; obiecțiunile și solicitarea efectuării unei noi expertize, formulate în scris de către partea vătămată B.L.C.; rezoluția dată de procuror la 17 martie 2008 prin care a dispus respingere obiecțiunilor cât și a cererii pentru efectuarea unei noi expertize grafice, formulate de către partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate; declarația martorului B.l.

dată în fața procurorului la data de 14 martie 2008; declarația intimatei M.R.M. dată în fața procurorului la data de 25 martie 2008; procesul-verbal întocmite de procuror la 25 martie 2008 în conformitate cu prevederile art. 90 – art. 91 și 109 alin. (4) C. proc. pen. și procesul-verbal încheiat de procuror nedatat în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (4) C. proc. pen. Astfel, procurorul a stabilit situația de fapt, în raport cu fiecare persoană și fapte pretinse a fi comise, așa cum a fost reținută și de prima instanță în sentința atacată și pe care și Înalta Curte și-o însușește, pe baza unor verificări ample și complete în cadrul actelor premergătoare efectuate, cu respectarea prevederilor legale.

Totodată, în considerentele rezoluției date la 25 martie 2008, procurorul a motivat în drept că urmare a actelor premergătoare administrate nu poate fi pusă în mișcare față de notarul public M.R.M. din cadrul C.N.P. lași, deoarece, fiecare dintre faptele „neglijența în serviciu” și „falsul intelectual” nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. și de art. 289 alin. (1) C. pen., lipsind, atât elementul laturii obiective, cât și al celei subiective având incidență cazul reglementat de prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen. Totodată, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare nici față de F.Ș. și B.C. din considerentul că, infracțiunea „falsul în înscrisuri sub semnătură privată” nu a fost săvârșită în realitatea obiectivă, nu există, fiind aplicabil cazul reglementat de art. 10 lit. d) C. proc.

pen. De asemenea, procurorul a constatat că nedovedindu-se că, din punctul de vedere al legii penale, fiecare dintre înscrisurile reprezentând: contract de împrumut garantat de ipotecă având drept părți pe F.Ș. și B.L.C.; încheierea de autentificare nr. 2099 din 31 mai 2006 înregistrată sub nr. 3527 în cadrul B.N.P. M.R.M.”, cu sediul în municipiul lași, strada Ion Creangă; contractul de împrumut garantat de ipotecă având drept părți pe B.C. și B.L.C.; încheierea de autentificare nr. 3348 din 01 septembrie 2006 înregistrată sub nr. 6712 în cadrul B.N.P. „M.R.M.”, cu sediul în municipiul lași, strada Ion Creangă, are caracter de înscris falsificat, nu a dispus sesizarea instanței de judecată civile competente cu privire la desființarea, totală sau parțială, a acestora, așa cum reglementează prevederile art. 228 alin. (6) C. proc.

pen., cu referire la art. 245 alin. (1) lit. c 1 ) C. proc. pen. Neputând fi pusă în mișcare acțiunea penală față de F.Ș. și B.C., nefiind stabilită în mod legal vinovăția fiecăruia în săvârșirea infracțiunii sesizate și neasigurându-se tragerea la răspundere penală nu au putut fi admise pretențiile civile pentru daune morale, necuantificate însă, formulate de către partea vătămată B.L.C., dispunând respingerea lor, ca fiind neîntemeiate. De asemenea, procurorul și-a întemeiat soluția dispusă prin rezoluția dată pe dispozițiile art. 209 alin. (4) C. proc. pen., art. 228 alin. (6) C. proc. pen. și art. 10 lit. d) și a) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen. Soluția dată de procuror a fost menținută de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, care prin rezoluția din 12 mai 2008 în lucrarea cu nr. 437/II/2/2008, a respins plângerea formulată de numita B.L.C.

Înalta Curte consideră că, prima instanță a făcut o corectă evaluare asupra actelor premergătoare efectuate de către procuror, analizând, criticile formulate de petiționară, motivând temeinic cu referiri la actele premergătoare efectuate în cauză și stabilind în mod argumentat, așa cum s-a arătat, în reținerea amplelor considerente ale sentinței arătate, că este legală soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimați pentru faptele pretins a fi comise. Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra actelor și lucrărilor existente la dosarul parchetului, a constatat că notarul public M.R.M.

prin actele efectuate, respectiv redactarea celor două contracte de împrumut garantate de ipotecă, cu respectarea voinței părților, semnate personal, de fiecare dată de petiționara B.L.C., încheierile de autentificare, atestând fapte reale și date obligatorii, fără să existe vreo omisiune privind aspectele de fapt solicitate de părți, iar înregistrarea cererilor părților a fost făcută cu respectarea obligațiilor la primirea acestora, respectiv de verificare a actelor de identitate și a domiciliului părților, a scopului urmărit de părți prin redactarea și autentificarea celor două contracte, neconstatând existența vreunui motiv legal de refuz pentru îndeplinirea actului notarial, așa cum impun art. 43, art. 45 din Legea nr. 36/1995, notarul și-a exercitat în mod legal atribuțiile, în limitele conferite de lege, așa încât faptele pretins comise, de neglijență în serviciu prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen.

(două infracțiuni) și fals intelectual prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracțiuni), invocate de petiționară nu se susțin. De asemenea, este legală soluția de neîncepere a urmăririi penale și față de intimații F.Ș. și B.C. sub aspectul faptei pretins a fi comisă, de fiecare, de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., deoarece aceștia nu au desfășurat nicio activitate materială a subscrierii petiționarei B.L.C., cu ocazia semnării contractului, ori cu prilejul exprimării consimțământului, în vederea autentificării contractului garantat de ipotecă, redactat și autentificat de notar. Astfel, Înalta Curte consideră că, pe de-o parte, în mod corect și motivat, s-a dispus, de către procuror, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) și a) C. proc.

pen., soluția neînceperii urmăririi penale față de toți intimații pentru faptele pretins a fi comise de fiecare și indicate în mod concret, iar, pe de altă parte, în mod legal și temeinic motivat, printr-o reală analiză asupra actelor premergătoare, prima instanță a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către petenta B.L.C., împotriva rezoluției procurorului, prin care s-a dispus soluția menționată și astfel a menținut rezoluția dată. În raport cu cele menționate, Înalta Curte consideră că sentința pronunțată de prima instanță este legală și temeinică sub toate aspectele. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară B.C.L.

împotriva sentinței penale nr. 88 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția penală. În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga recurenta petiționară la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară B.C.L. împotriva sentinței penale nr. 88 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2009.